203 matches
-
Liviu Papadima ("Cazul Eminescu", văzut de la distanță) Predau pentru moment la Institutul de Romanistică de la Universitatea din Viena. Vrînd să scrie un eseu despre Eminescu, profesorul Fritz Peter Kirsch de la acest institut m-a rugat să-i procur informații despre receptarea actuală a lui Eminescu în România. M-am gîndit că cel mai bine
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
de tipologie lingvistică, a cercetărilor care urmăresc realizarea specifică, în cît mai multe limbi, a unor fenomene și categorii gramaticale mai generale (negația, interogația, pronumele relative etc.), lucrările în care se acordă un spațiu apreciabil românei sînt, desigur, cele de romanistică. O recentă bibliografie dedicată frazeologiei și paremiologiei în limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie, Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1999 - merită să fie cunoscută și la noi, pentru capitolul dedicat românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
extrem de larg. Tratînd chestiunea împrumuturilor culte din latină în ansamblul limbilor romanice, autoarea oferă o sinteză extrem de necesară, un reper indispensabil pentru toți cei interesați de desfășurarea procesului în propria limbă maternă. Foarte îmbucurător e faptul că bunele tradiții ale romanisticii - și ale școlii lingvistice românești - nu se pierd: e cu adevărat nevoie de mari lucrări comparative și istorice, în care să apară simultan, în ceea ce au esențial, evoluțiile de atîtea ori asemănătoare în interiorul aceleiași familii lingvistice. Adaptarea formală sau modificarea
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
aparente, derivarea, registrele și valorile stilistice ale împrumuturilor din latină, situația dubletelor, influențele reciproce dintre limbile romanice (mai ales în semantică, în utilizările moderne ale cuvintelor), poziția latinismelor în limbile non-romanice, statutul lor de "termeni internaționali" etc. Comparația pe care romanistica a propus-o dintotdeauna - ca instrument filologic, de reconstrucție etimologică - poate deveni azi și un mijloc de politică culturală în domeniul limbilor și al comunicării. Ca și dicționarul anglicismelor în Europa (coordonat de Manfred Görlach), pe care l-am prezentat
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
întocmirea „Dicționarului limbii române“, din care a reușit să publice, în timpul vieții, trei volume masive, și a inițiat și conceput „Atlasul lingvistic român“. S-a impus prin multitudinea aspectelor abordate în cele peste 400 de lucrări ale sale: istoria limbii, romanistică, fonetică, lexicografie, istorie critică și literară. Marți, 6 mai Maximilien de Robespierre Cu 245 de ani în urmă s-a născut omul politic francez Maximilien de Robespierre, unul dintre conducătorii Revoluției burgheze din Franța și al iacobinilor. Șef al guvernului
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
și mi-a zis: «Te numesc Draculea». L-am întrebat de ce, și mi-a răspuns : «Toate le faci și le desfaci ca Dracu»“. Nu doar lingviști români întâlnim în evocările lui Marius Sala, ci și lingviști din alte țări dedicați romanisticii și românisticii, cum au fost cehul Jiři Felix și discipola sa d-na Libușe Valentova care îi este „cel mai strălucit urmaș”. Cred de altfel că dna Valentova drept ar fi fost să se bucure în carte de mai mult
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
Facultatea de Limba Română și la Facultatea de Limbi Străine a Universității Spiru Haret din București, precum și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Hyperion, tot din București. În tratat au fost incluse și unele prelegeri ținute la Secția Romanistică a Institutului de Romanistică al Universității Humboldt din Berlin, unde Domnul Mihail Diaconescu a avut cursuri și a condus seminarii pentru studenți și doctoranzi. Prin ideile și demonstrațiile pe care le conțin, aceste cursuri sunt o noutate în domeniul vast
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
și la Facultatea de Limbi Străine a Universității Spiru Haret din București, precum și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Hyperion, tot din București. În tratat au fost incluse și unele prelegeri ținute la Secția Romanistică a Institutului de Romanistică al Universității Humboldt din Berlin, unde Domnul Mihail Diaconescu a avut cursuri și a condus seminarii pentru studenți și doctoranzi. Prin ideile și demonstrațiile pe care le conțin, aceste cursuri sunt o noutate în domeniul vast al teoriilor despre frumos
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
din Pitești, iar din 1966 până în 1969 a condus revista Argeș. Între 1985-1995 a lucrat pe post de cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu al Academiei Române. Între 1972-1975 a fost Gastdozent la Institutul de Romanistică al Universității Humboldt-Berlin. Dintre volumele publicate reținem: Visele au contururi precise (1963), Culorile sângelui (1973), Gib I. Mihăescu (1973), Adevărul retorului Lucaci (1977), Umbrele nopții (1980), Marele cântec (1980), Călătoria spre zei (1982), Speranța (1984), Depărtarea și timpul (1986), Sacrificiul
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
și, într-o anumită măsură, ceea ce este general într-un fenomen. Specificul unui fenomen poate fi înțeles doar dacă ne referim la esența lui... În perioada celor trei ani ai șederii mele la Berlin, în calitate de Gastdozent - conferențiar-oaspete - la Institutul de Romanistică al Universității Humboldt, m-am simțit îndemnat sufletește să mă dedic lecturii tot mai atente a unor scrieri lăsate de Johann Gottlieb Fichte, dar mai ales de Georg Wilhelm Friedrich Hegel. Hegel, care, ca și Fichte, a fost profesor la
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Facultatea de Limba Română și la Facultatea de Limbi Străine a Universității Spiru Haret din București, precum și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Hyperion, tot din București. În tratat au fost incluse și unele prelegeri ținute la Secția Romanistică a Institutului de Romanistică al Universității Humboldt din Berlin, unde Domnul Mihail Diaconescu a avut cursuri și a condus seminarii pentru studenți și doctoranzi. Prin ideile și demonstrațiile pe care le conțin, aceste cursuri sunt o noutate în domeniul vast
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
și la Facultatea de Limbi Străine a Universității Spiru Haret din București, precum și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Hyperion, tot din București. În tratat au fost incluse și unele prelegeri ținute la Secția Romanistică a Institutului de Romanistică al Universității Humboldt din Berlin, unde Domnul Mihail Diaconescu a avut cursuri și a condus seminarii pentru studenți și doctoranzi. Prin ideile și demonstrațiile pe care le conțin, aceste cursuri sunt o noutate în domeniul vast al teoriilor despre frumos
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Facultatea de Limba Română și la Facultatea de Limbi Străine a Universității Spiru Haret din București, precum și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Hyperion, tot din București. În tratat au fost incluse și unele prelegeri ținute la Secția Romanistică a Institutului de Romanistică al Universității Humboldt din Berlin, unde Domnul Mihail Diaconescu a avut cursuri și a condus seminarii pentru studenți și doctoranzi. Prin ideile și demonstrațiile pe care le conțin, aceste cursuri sunt o noutate în domeniul vast
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
și la Facultatea de Limbi Străine a Universității Spiru Haret din București, precum și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Hyperion, tot din București. În tratat au fost incluse și unele prelegeri ținute la Secția Romanistică a Institutului de Romanistică al Universității Humboldt din Berlin, unde Domnul Mihail Diaconescu a avut cursuri și a condus seminarii pentru studenți și doctoranzi. Prin ideile și demonstrațiile pe care le conțin, aceste cursuri sunt o noutate în domeniul vast al teoriilor despre frumos
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Noica. Între 1938 și 1941, sub conducerea lui Mircea Vulcănescu, este redactor la Enciclopedia României. În 1941 se refugiază în Germania unde, între anii 1946 și 1948 devine lector de limba română al Universității din Freiburg im Breisgau, catedra de romanistică a profesorului Hugo Fridrich. În paralel, își continuă studiile de filosofie cu profesorul Max Müller, discipol al lui Martin Heidegger și succesor la catedra acestuia. În următorii doi ani (1948-1950), îl regăsim la Paris, unde conduce secția literară a Institutului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Însemnătatea vieții și operei Sfântului Vasile cel Mare pentru misiunea și slujirea Bisericii”, Sibiu, 16-18 octombrie 2009. B. pe plan intern: 1. Sesiunea de comunicări științifice de la Institutul Biblic Emanuel din Oradea, 5 aprilie 1996. 2. Cursurile de vară de romanistică, Sinaia, 30 iulie 1996. 3. Al IV-lea Congres al Facultăților de Teologie, București, 12-16 august 1996. Din cele prezentate, am reușit să vedem un model și exemplu demn de urmat atât ca activitate știițifică, dar mai ales de iubire
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Pitești. În prezent alături de alte personalități din țară ca profesor universitar a făcut parte din numeroase comisii, care au acordat titlul de doctor în filologie sau teologie unor eminenți doctoranzi. Între 1972-1975 a fost Gastdozent (conferențiar oaspete) la Institutul de Romanistică la Universitatea Humboldt-Berlin, a prezentat comunicări la reuniuni științifice internaționale desfașurate la Paris, Roma, Berlin, Leipzig, Halle, Bonn, Sofia, Chișinău, Pitești, București. Posedă titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, Doctor Honoris Causa al Universității din Pitești, Doctor
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o operă bogată, dar, în mod cert, a avut în vedere și alte considerente, și anume că profesorul Vrabie făcuse, în tinerețe, studii de etnografie, etnologie și romanistică la Berlin, încheiate cu lucrarea Concepția despre poezia populară la români. O relație româno-germană referitoare la romantism, că era - cum aprecia profesorul univ. dr. Peter Wunderli (Düsseldorf), membru în comisia de acordare a premiului, "un reprezentant tipic al etnografiei comparate
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
Grinzing. * Sunt în preziua plecării mele din orașul care m-a găzduit timp de trei luni. Un loc de care îmi va fi dor mereu, ca de un om drag aflat departe. Mă aflu într-o încăpere de la Institutul de Romanistică din Viena, unde discut - în românește - cu doi profesori care lucrează aici: Michael Metzeltin și Petrea Lindenbauer. Datorită acestor oameni, limba mea maternă a căpătat la Universitatea vieneză un statut egal cu al celorlalte limbi romanice predate în Institut - are
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
între anii 1902-1904 sub îndrumarea profesorului Wilhelm Meyer-Lübke; obține docența în 1905; înființează (în 1904) și conduce timp de doi ani un seminar de limba română. Michael Metzeltin s-a născut în Elveția; este, din 1989, profesor la Institutul de Romanistică, iar din 2005 - director al acestuia. Învață limba română pe cont propriu, după ce în 1968 participă la un curs de vară de la Sinaia. Ani buni, se consacră studiului limbii ca autodidact. Ajunge să vorbească perfect nu doar româna, ci toate
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
mulți, mulți alții, ale căror nume se vor regăsi într-o viitoare carte despre tradiția predării limbii noastre la Viena, carte pe care o pregătesc profesorii austrieci. Printre românii care în acest an universitar colaborează cu profesorii de la Institutul de Romanistică se numără și Mădălina Diaconu. Născută în 1970, face studii de filosofie la București și la Viena, două doctorate - unul la Universitatea din București (1996), celălalt - la Universitatea din capitala Austriei (1998), iar în 2005 obține docentura în filosofie la
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
1998), iar în 2005 obține docentura în filosofie la Universitatea din Viena, cu o lucrare despre o estetică fenomenologică a tactilității, a olfacției și a gustului. Este cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității vieneze, iar la Institutul de Romanistică predă cursuri de limba română pentru începători și avansați. Am întâlnit-o pe Mădălina Diaconu cu prilejul conferinței sale despre Constantin Noica și moștenirea europeană, organizată la Viena, sub egida Institutului Cultural Român și a Österreichisch-Rumänische Gesellschaft. A fost o
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
acest a plecat în Franța în anul 1997. Tatăl lui Papahagi, Adrian Papahagi, a decedat însă în anul 1999, la doi ani după plecarea fiului, informează Cotidianul. După Revoluție, Marian Papahagi a fost ministru adjunct al Învățământului, apoi profesor de romanistica la Facultatea de Litere din Cluj și profesor invitat la mai multe universități din Europa. În ultimii ani ai vieții, a fost director la „Accademia di România” din Romă. Am auzit că sunteți profesor. Ați studiat ca mine la Sorbona
Adrian Papahagi, acuzat de minciună în direct la Tv - Video () [Corola-journal/Journalistic/42590_a_43915]
-
câțiva dintre omologii dvs. în peninsulă. Împreună formați AISSECO (Asociația Italiană de Studii istorice asupra Europei Centrale și Orientale). Interesul este desigur reciproc și manifestat de statele regiunii prin reprezentanțele culturale în Italia sau diverse asociații mixte (de maghiaristică, slavistică, romanistică, balcanistică etc.). Care sunt punțile înspre/dinspre România? Înainte de toate, o precizare: din acest an am solicitat universității ca materia mea să se cheme Istoria Europei Centrale și Orientale. Actuala titulatură (Istoria Europei Orientale) mi se pare limitativă. E adevărat
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
Constantin Trandafir Specializat în romanistică și atent la cele mai noi tendințe în domeniul teoriei și criticii literare, Marian Papahagi - care în 14 octombrie ar fi împlinit 60 de ani - nu se pironește nici în comparatistică, nici în planul strict al reflecției. Când trecu și
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]