676 matches
-
aducînd dovezi (lexicale) din toponimie, fitonimie, religie și, bineînțeles, din limba comună de pe tot teritoriul românesc (Transilvania inclusiv). Această răspîndire geografică arată că elementele eline provin din (ceea ce se numește) „substratul“ limbii române, direct, dar și prin latină - ceea ce conferă romanității noastre românești o „greco-latinitate“ subiacentă. Teritoriul ocupat de armata romană - și civilizația urbană adusă de Roma s-au implantat în zonele care au aparținut întotdeauna Orientului Heladei, unei magna Graecia balcanice. Romanii și administrația lor au durat 165 de ani
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
ca ei nu au ideea națională, ci numai faptă. Ideea emancipării sociale și naționale este a Școlii Ardelene catolice. De aceea ei o denaturează și laicizează, ceea ce este absurd și tragic. Așa că avem o mare confuzie și dilemă în sânul romanității. Vasile BOGDAN: Dar această dilemă se va transforma până la urmă, cum se prevede acum, că nu vom mai prinde uniți anul centenarului, că ne vom despărți chiar până la anul viitor? Viorel ROMÂN: Există această idee în Transilvania, Banat, Bihor, Maramureș
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
refac pentru scurt timp unitatea creștină”. Dar ei au „refăcut-o” dărâmând zidurile de apărare ale Constantinopolului, prădând și chiar ucigând locuitori. Actele lor de barbarie au pregătit o severă breșă în ocuparea ulterioară de către turci a centrului răsăritean al romanității. Biserici catolice din Occident se mândresc și astăzi cu odoarele prădate în Est și aduse în Vest. Halal refacere a unității creștine! La un moment dat formulați o frază ce adună laolaltă, în opinia mea, destule imprecizii. „La 1700, spuneți
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
din Rondul Carol) sau din strada Cuțitul de Argint, nr. 26. Arenele Române este una dintre cele mai iubite locații outdoor pentru fanii rock-ului și clubbing-ului din România. Ele au fost construite pentru a sărbători cele 18 secole de romanitate pe pământul Daciei, cât și anii glorioși ai Regatului României sub sceptrul lui Carol I. După inaugurarea triumfala a Parcului Carol I, Arenele erau locul în care se desfășurau culturale și sportive. Copiii sub 7 ani au acces gratuit. Copiii
reguli de acces, program si recomandari [Corola-blog/BlogPost/97706_a_98998]
-
istorie prezentă într-una ce-și așteaptă prezentul... Așa am fost tras într-o aventură pe care n-am s-o pot uita niciodată și care, pentru eternitate, se numește „Păcuiul lui Soare”. Un imperiu de istorie, istorie plină de romanitate și de tristețe... Aici se vine ca la Mecca. Se vine din susul sau din josul apei. Se vine înot, cu barca, cu șalupa, pe jos sau cu mașina. În fiecare zi sosesc oameni de știință, scriitori, actori, ageamii, turiști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
aș putea spune despre noi care am dat buzna peste acest altar de sensibilitate patriotică, peste visul și frământările unui om care, din cele șase decenii de viață bătute pe muchie, patru le-a petrecut pentru a descoperi mărturii de romanitate. Dar Petre Diaconu n-a căutat oricum și orice. A scormonit patru decenii cu migală, a petrecut mii de ore acolo sau în laborator, studiind puținele probe aflate la suprafață. A apropiat fiecare piatră de inimă și, după intensitatea bătăilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
martor zbuciumului său... Din când în când, ca să fiu sincer, mai apare câte o dragă, care, scormonind nisipul, scoate din fundul apei pietrișul fin și câte un pic de istorie... Din acest imperiu de tristețe și de istorie, plină de romanitate, am plecat într-o zi trei oameni în sensul invers acelor de ceasornic. Am lăsat în urma noastră aerul plin de mirosul toamnei și de neputința de a întreprinde ceva pentru îndreptarea unei situații ce-ți insuflă tristețe. Am plecat vorbind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
mulți ani consacrați studiului și activității de profesor universitar - dar și de o notă de tristețe, prin observația asupra insuficientei dezbateri a ideilor sale în țară. Volumul trasează pas cu pas o istorie a limbii române, pornind de la latinitate și romanitate, prin contactele esențiale (slav, maghiar, turcesc), pînă la "tentația germană" și la occidentalizarea romanică din perioada modernă. Alcătuit din traducerea unor studii apărute în ultimele două din cele patru volume ale profesorului Nicu-lescu purtînd titlul comun Individualitatea limbii române (1999
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
dac, scriind altfel în Sunt român, dar aceasta arată o evoluție nu numai de variantă, ci și de idei, fiindcă primordial Hasdeu, pornit împotriva latinomaniei, a stăruit să valorifice elementul autohton cu oarecare avânt exagerat, dar niciodată n-a combătut romanitatea poporului român și a înțeles repede că „român” includea și elementul autohton „dac”. De altfel, nevoia reproducerii și a variantei Sunt dac apare chiar în ediția prezentă și autorul a făcut bine că n-a renunțat total la ea. Asemenea
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
care crezuse încă din tinerețe. Se născuse într-o familie de evrei înstăriți, în „Austria de altădată” - în acea de toți regretată Belle Époque a entuziasmului pentru artă, toleranță și cosmopolitism. Cu o mamă italiancă, deci, simpatie în plus pentru romanitate. În imperiala Vienă, unde oricinea își dorea să pară bătrân, „cu experiență”, unde ziarele recomandau mijloace de grăbire a creșterii bărbii iar tinerii medici puneau ochelari, chiar dacă n-aveau nevoie de așa ceva, unde „se purtau redingote negre, se prefera mersul
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
Duiliu Zamfirescu despre o „Dacia Traiană” - reale, ca și atașamentul față de Italia - se articulează într-un autentic program politic, pe care diplomatul, oricum, nu l-ar fi făcut public. E cert, însă, după cum arată Ioan Adam, că acest cult al romanității României l-a ghidat și la Chișinău, și în publicistica sa „bucovineană”. Mai puțin emfatice decât sentențiozităț ile literare din epistolele către Titu Maiorescu, mai ferme decât adeziunile estetice, aceste convingeri latiniste reprezintă, astăzi, latura cea mai coerentă a personalității
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
textura” literaturii române moderne, în studiile, de referință și astăzi, Eminescu și clasicismul și, respectiv, Alecsandri, Fântâna Blanduziei și Horațiu. Toate acestea se adună, subteran, într-o demonstrație impresionantă a ceea ce el numește, întrun ultim și copleșitor studiu de dinaintea exilului, Romanitatea României (pp. 421-435). Cum spuneam, N. I. Herescu nu face, ca preopinenții săi din epocă și de azi, propagandă. Studiile și articolele sale reacționează, desigur, la contextul de care vorbeam, dar nu exagerările și deformările tracomane constituie factorul declanșator al cercetărilor
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu, Alice Voinescu, Elisabeta Rizea din Nucșoara și Anița Nandriș-Cudla sunt numele feminine exemplare care defilează în paginile cărții. "Câteva tipuri feminine deopotrivă extraordinare, fiecare cu felul, măsura și splendoarea proprie, dar și reprezentative pentru genomul romanității în ansamblu", spune inspirat coordonatorul antologiei. Reapariția acestor nume în cadrul noilor publicații este - într-adevăr - o necesitate și un eveniment, mai ales după anii îndelungați în care ele au fost evitate, în mod strategic. Cu toate acestea, gruparea într-o
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
de la Universitatea din Napoli, reputat profesor de Filologie romanica, si pe Bruno Mazzoni, romanist de prestigiu, titularul catedrei de Limbă și Literatura Română al Universității din Pisa. Au intervenit pe parcurs specialiști slaviști și romaniști, italieniști și politologi, întrucat problemă romanității românești interesează nu numai filologia romanica sau lingvistică, ci devine tot mai mult un obiect interdisciplinar de studiu, în urma deschiderii României spre ceea ce înseamnă apartenența să la Uniunea Europeană. Nu mai este nevoie să subliniem valoarea acestei manifestări într-un important
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
fi întemeietorul absolut, mai degrabă simbolic. Sunt invocate apoi scrierile patristice din epoca străromână, începând cu Ulfila, episcopul goților, și continuând cu Nicetas de Remesiana, Ioan Cassianus și Dionisie Exiguus. Un subcapitol se ocupă de fondul autohton și de conștiința romanității, altul de "ipoteza pelasgo-geto-dacă sau protocronismul absolut", pentru a încheia explorarea rădăcinilor ancenstrale cu "folclorul ca factor de coeziune". E puțin cam mult, deși istoricul își manifestă o anumită reticență. Supralicitarea originilor intră însă în orice program tradiționalist. S-ar
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
înaintași transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în cele trei ipostaze ale personalității sale. Analizân-du-i poeziile, cuprinse în volumele Florile norocului, Legenda romanității, Columnele neamului, Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Emanuel Wenger, Emilian Tantana, Harald Albrecht ș.a. Cu toții au fost de acord că această formație reușește să creeze un univers muzical sui generis, utilizând un limbaj în care fundamentele jazzului sunt subtil îmbinate cu ethosul muzicii din întregul areal al romanității orientale. În continuarea festivalului pe cele două scene s-au produs alți remarcabili artiști ai jazzului nostru, precum Mircea Tiberian, Liviu Butoi, Anca Par-ghel, Cristian Soleanu, Arthur Balogh, Garbis De-de-ian, Bogdan Cristea, Petrică Andrei, Marius Mihalache, Dinu Simion, Ciprian Parghel
Evenimente muzicale românești la Lisabona și Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9171_a_10496]
-
țară. Chestiunea este departe de a fi necunoscută - dar, din fericire, și neepuizată - și intelectuali români de anvergură, precum N. Iorga, Mircea Eliade și mulți alții, s-au interesat de interferențele luso-române. Depărtarea geografică învăluie însă acest bastion extrem-occidental al romanității într-o aură de necunoscut și chiar de mister. Legături portughezo-române s-au manifestat în trecut și pe linia francmasoneriei și documente aflate la Paris, în arhiva Marelui Orient al Franței, mi-au revelat o anumită influență pe care a
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
și pe acela al Constantinopolului (Noua Romă). Pe primul își sprijină limba, latinitatea sa, iar Noii Rome îi datorează sufletul. Cu toate acestea, deși românii știu că nu sunt nici slavi, nici unguri, nici germani ori greci, ci împărtășesc moștenirea romanității, chiar dacă nu direct, ei încearcă de aproape două secole să-și întregească printr-un naționalism de tip occidental identitatea care le este proprie încă de dinaintea căderii Constantinopolului. Problema României este explicabilă. Rădăcinile ei au fost geto-dace, traco-scitice, până în momentul când
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
Grete Tartler Pasiunea optezecistă pentru modelul poetic american, sau cea douămiistă pentru modelul german și britanic are încă în România o serioasă concurență în "adăparea" la romanitate. Într-un fel, e plăcut să vezi că mai există poeți pe care îi interesează clasicismul latin și grec și care se plasează într-un "cartier de est" ce nu igoră poezia franceză, iberică, latino-americană. Pentru a ilustra această direcție
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
ei sunt acolo de mii de ani. Și asta trebuie explicat. Mai apoi, trebuie spus ce sunt sârbii, ce sunt bosniacii, croații, toate micile naționalități care au format ca un mozaic fosta Iugoslavie. Mă rog, mai vin bulgarii și toată romanitatea care se mai găsea pe acolo, vlahii, peste care au venit slavii, după care a venit această aristocrație protobulgară. Am de gând să încerc această carte și știu că este o îndrăzneală, pentru că eu sunt un generalist și se va
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
gelat cu ifose și o întreagă cohortă de nou sosiți, până ce camera cu șase paturi devine neîncăpătoare. Regizoarea s-a bazat și pe umorul de situație în felul unui scheci pentru că morala se întrezărește cu ușurință. În patria simbolică a romanității, mica Românie se înghesuie într-o cameră de hotel care cuprinde aproape toate stările și toate opțiunile destinale. Jucând pe cartea absurdului, regizoarea a creat un efect de ironie superioară dintr-o situație (im)posibilă. La categoria documentar, premiul i-
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
Paul Miron fiind un excelent creator de personaje. Cu atât mai mult cu cât acestea se numesc, de pildă, Heidegger sau Curtius. Despre „compromisul” resimțit de ultimul atunci când, influențat de tânărul său discipol, a acceptat să introducă româna între limbile romanității orientale, Paul Miron scrie cu înțelegere. Ca și despre lipsa de recunoștință a câtorva înalți ierarhi sau importanți scriitori români pe care i-a ajutat fără să clipească. Plin de haz e și episodul întâlnirii, la un dineu, cu cuplul
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
să fie acreditat la Liga Națiunilor, iar apoi, vreme de aproape doi ani, avea să ocupe funcția de ministru plenipotențiar în Mexic. Urmele trecerii sale prin spațiul latino-american, pentru care olteanul D.Drăghicescu avea afinitate pe temeiul, desigur, al ideii romanității comune, au rămas în culegerea sa de texte America y la Liga de las Naciones (Mexico, Leon Sanchet, 1937). Departe de a fi fost doar un politician bun la întorsul frazelor, I.G.Duca a avut un condei cu real talent
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
majoră în lingvistica românească privitoare la aromâni. După cum arată în prefața, introducerea și postfața (istorică) a Dicționarului său aromân, autoarea a scris "despre aromână și despre Aromâni", pentru români, pentru aromâni. A fost scriata Matildei noastre, prietenei noastre, să unească romanitatea greco-balcanică cu cea din Țara Românească nord-dunăreană într-un singur nume emblematic: CARAGIU. Și să adune în el dragoste, suferință, onoruri culturale, academice. Și, întreagă, prețuirea noastră, plină de afecțiune și de nostalgii. La mulți ani, !
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]