764 matches
-
să nu forțeziHazardul să te-nzestreziMai știu și eu cu ce talenteCa să primești complimenteDe la cei ce, doar în silă,Grațiile îți admiră,Ca să n-o pățești cumvaCum s-a întâmplat la stânăCu Măgarul lui nea Fântână 1:Pe când ronțăia la umbră,Un gând neghiob prin cap îi umblă,Privind pizmaș spre un cățel,Ce nu îi era drag defel:”Nu pricep și nu-nțelegCum un netot așa blegE atât de agreatși de stăpâni alintat.Aduce el vreun folos?Eu car
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
este bătrân, are peste cincisprezece ani și l-am luat de la meșterul Giudică. El avea patru dar îi neglija cu mâncarea și erau toți slabi de le numărai coastele. Mi s-a făcut milă de ei când i-am văzut ronțăind mere sau ce mai găseau pe jos. - Ce le dai bre să mănânce? - Păi fac cum m-ai învățat dumneata, fierb tărâțe, pun puțin ulei și mănâncă de rup nu altceva. Mi-a fost rușine, pentru că el spunea adevărul. A
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
să-l întreb dacă a prins trenul. Că nu l-a prins, că a fost aglomerat, că n-a mai găsit bilet. Înghit gogoașa. Că iau trenul următor, stai liniștită. Încerc să stau liniștită, dar șoriceii îndoielii începeau să-mi ronțăie din liniște. Peste câteva ore îl întreb ce face. Sunt pe drum spre gară. Într-un sfert de oră sunt în tren. Neliniștea mă îndeamnă să mai telefonez după treizeci de minute. Trecuse de opt și nu înțelegeam ce tren
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
și după ce-i bușumă bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
fațăîn față cu o problemă serioasă! Încă o oră până la prânz! Îi explorăabsorbit rădăcina nasului prin ochelari. -Te simt enervată. Hai să considerăm situația cu mintea limpede. Victor apucă biscuitele orfan rămas în cutia din carton de pe măsuța de toaletăși-l ronțăie cu poftă. -Au! Cred ca mi-a căzut plomba. -Victor, trezește-te la realitate. Trebuie neapărat să ne mutam. Cât se poate de repede. Tropăie peste demnitatea noastră. Nu vezi cum se poartă cu Colonelul ca și cum i-ar fi valet
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zi_de_vara_proza_de_mariana_zavati_ga_al_florin_tene_1347599313.html [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
impozantă de vizavi. Tatăl meu la dă bomboane soldățeilor, iar ei mi le dau mie. Eu le ofer copilașilor care vin să se joace cu mine, apoi mă uit în pungă să văd dacă au mai rămas și pentru mine, ronțăim bombonele și toți suntem fericiți. Începând din acea zi, Mariana s-a dus la grădiniță și s-a jucat cu băieței și cu fetițe, învațând cântece, poezii și dansuri ungurești, a decupat floricele din pânză colorată și le-a montat
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
este bătrân, are peste cincisprezece ani și l-am luat de la meșterul Giudică. El avea patru dar îi neglija cu mâncarea și erau toți slabi de le numărai coastele. Mi s-a făcut milă de ei când i-am văzut ronțăind mere sau ce mai găseau pe jos. - Ce le dai bre să mănânce? - Păi fac cum m-ai învățat dumneata, fierb tărâțe, pun puțin ulei și mănâncă de rup nu altceva. Mi-a fost rușine, pentru că el spunea adevărul. A
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
largă, care te jupuiau de piele, dacă apelai la ei, trăiau prost, mîncau mămăligă, da' puneau un ban deoparte și stăteau la poartă cu scobitoarea în colțul gurii, ca semn al bunăstării lor deșănțate, de parcă tocmai ar fi terminat de ronțăit un purcel! Mancuse se pregătea să o scoată pe Estera la plimbare, visau demult să se ducă la mal, să se piardă prin pădurile ce stăteau să înverzească dintr-o clipă în alta, cerul era senin de te durea sufletul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
pe ramuri, în văzduh, în tufișuri... În apropierea mea, sub pământ, la doi pași, stăteau două suflețele minunate ale Firii, speriate de ciufulitul de Negrici ! Îmi place să mi-i închipui, la iarnă, stând în adâncul vizuinii, în căldura pământului, ronțăind cu măsură din bobițele de porumb și amintindu-și (poate!?) ce-au pățit astă-toamnă când cărară porumb și se speriară de un câine hai-hui prin pădurea deasă. De mine nu vor ști niciodată. Când o să mă întorc acasă, cui să
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424117700.html [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
efectuară mecanic câteva operații repetate - coborârea scărilor, intrarea în cancelarie, așezarea catalogului corespunzător clasei la care a fost susținută ora și selectarea celui necesar orei următoare. Și apoi, cu înfrigurare, în mers alert, spre clase. Nu era timp nici de ronțăit ceva, nici măcar de a merge la toaletă pentru a-și face necesitățile fiziologice. Erau zilele stabilite de Chiștoroaia drept zile speciale pentru teze. Pentru că, în restul zilelor, apropiații directoarei nu mai făceau ore în școală. Trebuiau să le susțină doar
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1448180526.html [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
mămăliguța și o aduc la tine gata. Ce zici? -Bine dragă! Eu acum cobor și te aștept când termini. Ai dreptate cu mămăliga. Fă-o tu! Dar atunci să aduci și coaja de pe tuci , doar știi cât îmi place să ronțăi coaja. Eu nu știu, cum o faci tu de se desprinde așa bine , că la mine rămâne mereu lipită. - Perfect! Voi veni cu mămăliga gata și aduc și coaja pentru tine, desigur. Diana a plecat și eu am coborât la
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479759918.html [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
Nu era ea strălucită la carte, dar era conștiincioasa și, acum, tocmai se gândea ce compunere să facă pentru mâine la scoala. Învățătoarea le-a spus să facă fiecare după cum îl taie capul și se tot gândea, se tot gândea, ronțăind creionul în gură. Toader, stăpânul casei, truditor de țarina și iubitor de animale, stătea întins pe o lavița. Cu ochii țintă în tavan se gândea că nici duminică asta n-a fost la biserică. Ce minciună o să-i mai spună
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Intr_un_nu_stiu_care_sat_george_safir_1335843841.html [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
fluierat de copil - sărind în două picioare căluțul de lemn râzând ca un copil mă împotrivesc toamnei - avionul... o umbră, două umbre , înconjurat de umbre - viața ca un dar în iarba udă un licurici tremurând - viața însăși... moartea, un șoarece ronțăind în tăcere- anii, zilele, clipele cuprins de somn adâncul pământului - vulcanul toarce... lacrima curgând , mormântul proaspăt - pelinul clipei viața sângerând - scrijelite în carne iubiri pierdute pe umerii mei clipelor le cresc aripi... Referință Bibliografică: Poeme in stropi / Valeria Iacob Tamaș
POEME IN STROPI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_in_stropi.html [Corola-blog/BlogPost/356006_a_357335]
-
un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
făceau „terenul viran” mitraliind tot ce vedeau că mișca pe pământ. Și eu, fiind ceva mișcător pe pământ aveam toată șansa să fiu găurit de un glonte din mitralierele harnicilor aviatori americani. Și acum îmi țiuie în urechi felul cum „ronțăiau” acestea foc peste noi nenorociții ce fugeam și nu aveam unde să ne ascundem. Iarăși m-a tras Dumnezeu de păr, ajutându-mă să sar într-un șanț așa cum învățasem în armată că trebuie să faci când se comandă „Aviație
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
moment dat am auzit aproape de mine un glas de băiat care strigă ,,Amigo, unde ești?" Din partea opusă a străzii, pe asfalt se auzeau pernițele de la lăbuțele lui, din ce in ce, mai aproape de de mine. După ce câinele a terminat de ronțăit oasele, băiatul s-a mai jucat un pic cu el. M-a zărit în iarbă și m-a luat acasă la el. Până să ajungă m-a pupat pe aripi. Eram foarte veselă. Scăpasem ! Nu devenisem hrană la câini și
BITA, PORUMBITA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/Bita_porumbita_cornelia_curtean_1345385036.html [Corola-blog/BlogPost/348419_a_349748]
-
o problemă serioasă! Încă o oră până la prânz! Îi exploră absorbit rădăcina nasului prin ochelari. - Te simt enervată. Hai să considerăm situația cu mintea limpede. Victor apucă biscuitele orfan rămas în cutia din carton de pe măsuța de toaletă și-l ronțăie cu poftă. - Au! Cred ca mi-a căzut plomba. - Victor, trezește-te la realitate. Trebuie neapărat să ne mutam. Cât se poate de repede. Tropăie peste demnitatea noastră. Nu vezi cum se poartă cu Colonelul ca și cum i-ar fi valet
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_zavati_gardner_proza_scurta_mariana_zavati_gardner_1357376881.html [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
se obișnuise cu traiul prin aceste locuri și își vedea de treabă, ca un om cuminte ce era. De aceea îl iubea patronul, și avea multă încredere în el. Cufundați în evantaiele cărților de joc, savurau câte un păhărel și ronțăiau covrigi dintr-un șirag agățat într-un cui deasupra mesei. Lui nea Ghiță îi plăcea să înmoaie covrigul crocant în paharul cu vin, ca să-l poată molfăi cu cei câțiva dinți care-i mai rămăseseră. Râdea de el Arapu : -Ce
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
de cărbune prinse a se topi. Nu dură mult până când arătarea se trezi la viață și prinse a scotoci prin lucrurile lui Moș Crăciun. Mâncă la început toată turta dulce de pe masă și bău tot laptele, după care începu să ronțăie podoabele de pe brad. Când termină și cu acestea, trecu la clopoțeii și beteala care împodobeau căsuța. Spre dimineață, când sania Zânei Iarna se opri în fața casei lui Moș Crăciun, urmată de săniuța de gheață a Ștefaniei, ferestrele erau întunecate, pe
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
curtoazie a hotelului. De fapt cred că praful din plic e OK la gust și miros... doar apa din fierbător are un gust cam sălciu. Aici nu e prea bună apă de la robinet... așa că toată lumea bea apă îmbuteliată. Plată, desigur! Ronțăind un pachețel de biscuiți sărați pe post de breakfast, înghit licoarea neagră, promițându-mi că voi bea o cafea adevărată la o cafenea „profesionistă” de prin drumul meu... unde voi mânca și un mic-mare dejun mai consistent. Îmi fac bagagele
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1387368229.html [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
oamenii Daciile proaspăt cumpărate ? Păi le luau cu sacrificii, renunțau la mâncare, deci la o parte din propriul organism. Le considerau, la propriu, niște ființe vii. Pentru mine, o mașină e un morman de tablă. Da, dar eu am burtă. Ronțăi cotorul și, după ce e prins criminalul (noroc că filmul era pe terminate), revin la calculator. Când mă uit la ceas, e trecut de 10 seara. Of, asta nu e oră să începi o activitate serioasă. Îmi aduc aminte că, la
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408271342.html [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
de aleșii partidului preferat. Le-a cerut cineva vreo evidență a acestor rezultate? Într-un local din centrul Bucureștiului intru să mănânc ceva rapid, între un curs și un seminar (am o „fereastră”). În timp ce aștept, aud constant un zgomot de ronțăit, ca și cum un rozător lucra fără pauză. M-am uitat mai mult pe jos, recunosc, după care, pe urma zgomotului, văd la bar, un tânăr, cineva din personalul localului, casierul cred, cu capul ușor plecat care își ducea alternativ ambele mâini
România din fundul curții by https://republica.ro/romania-din-fundul-curtii [Corola-blog/BlogPost/338208_a_339537]
-
au încercat să-l hrănească. I-au pus lapte în farfurie. Vătuiul nici n-a încercat laptele cu botul. Atunci venise unuia în minte să-i aducă niște otavă din podul grajdului. Puiul s-a mai înviorat, a început să ronțăie din otavă. Apoi a început să moțăie, s-a dus într-un colț de cameră și s-a culcat pe podea, făcându-se ghemotoc. - Hai să-l acoperim cu o blăniță! zise Eliza, preocupată total de puiul oaspete din casa
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
ritual social. Înseamnă „a lua o pauză”, de cele mai multe ori o pauză de cafea, dar poate fi și una de ceai sau de sucuri naturale. Condiția este ca, pe lângă băutură, să mai adaugi și o prăjiturică, un sandvich, ceva de ronțăit, et voila: you have a FIKA! Cuvântul „fika” poate fi folosit atât ca verb, cât și ca substantiv. Cu alte cuvinte, poți spune „let's fika in five minutes” și să nu fii acuzat că nu stăpânești bine engleza. Fika
o cafenea numai bună pentru o pauză by http://www.zilesinopti.ro/articole/13798/fika-iasi-o-cafenea-numai-buna-pentru-o-pauza [Corola-blog/BlogPost/96780_a_98072]