3,162 matches
-
Mă lasă să-mi fac din minciuni speranțe, / Să ridic din tăcere alte circumstanțe”. Poezia românească la începutul mileniului trei după Hristos. Colaj literar, cu asprul canon al timpului, după noi. Poate antologie, poate florilegiu, volumul rămâne un document al rostirii de-acum. * Deși trec drept sinonime, ba chiar se consideră că, etimologic, cuvântul „florilegiu” este calc după „antologie”, există o nuanță care individualizează acești termeni. Formate amândouă pe ideea de „floare” (lucrul cel mai de seamă, dintr-o mulțime), antologia
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
și temele vieții ei, trăirile din poemele mele se confundau cu trăirile sale. Ceva s-a întâmplat în adâncul acestei ființe, frumos și înduioșător, sublim și tragic, încât nu pot decât să treci cu înțelegere peste nesiguranța sau inocența unor rostiri. Dincolo de poezia pe care o conține, această carte este un document de viață, unul care confirmă că în fiecare dintre noi există poezie, dar nu toți o descătușăm, nu toți o eliberăm, mai degrabă o sufocăm între atâtea tentații cotidiene
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
decât apropiat. Surprinde, în acest ansamblu, adâncimea de implant a programului filosofico-mistico-poetic al ambilor, interiorizat, asimilat, până la ultimile interstiții ale textului, exprimat în jerbe de lumini tăioase, interminent, de intensitatea sângerie a olmazurilor orientale. Ambii trăiesc, pe multiple octave ale rostirii, fervoarea clasicizantă a unui lirism revolutionar, ca intenționalitate, în care, postmodern, se află încrustată și pletora unor reminiscențe (începând cu cele eminesciene), spre a reface o istorie a compartimentului poetic al poeziei noastre naționale. Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1451484195.html [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
anul 1985, „Pământ de Bucovina” - versuri, la aceeași editură, iar în anul 1995 volumul de versuri „Ora locală” - Editura „Biblioteca Miorița”. A scris multe eseuri, cronici literare și versuri, apărute în majoritate prin diferitele publicații românești (ziare și reviste). Adeseori rostirile sale din multe pagini țin de filosofia culturii, în sens mistic și religios. Mare parte a cronicilor și eseurilor le-a adunat și le-a înmănuncheat într-un bogat buchet pe care l-a făcut cunoscut publicului sub titlul „Secante
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
fondatori! Știți să apreciați valoarea și arta. Aveți idealuri sănătoase și prin astea un viitor sigur, și demn de invidiat, în fața altor reviste. Experiența fiecărui număr născut cu sudoare și abnegație își pune amprenta evidentă asupra dumneavoastră. Am să fac rostire în cele ce urmează despre următoarele numere. Voi începe cu al doilea an de apariție și primul său număr editorial. De fapt cu revista ce poartă ,,pe tricoul aparițiilor”, de această dată, numărul 4. Aici, deja lucrurile sunt un pic
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
număr din revistă, ce ziceți de următoarea frază: ,,... în care căutăm să vă apropiem mai mult de zestrea culturală a ținutului ,,de sub Codru”, să vă stârnim interesul față de propria ,,Noastră” și a ,,Voastră” identitate”. Chiar reușiți domniile dumneavoastră, mai aducem rostire! Ioan Călăuz - primar de Băsești, poet, scriitor, medic, soț și tată - prin articolului său: Încercarea de asasinare a lui George Pop de Băsești la alegerile din 26 ianuarie 1905 din cercul electoral parlamentar Cehu Silvaniei” - o lecție de istorie veritabilă
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
boț de lut cu sufletu-n credință Râvnind un zbor rebel de albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind lângă izvoare, Sau pe sub plopi fără de soț și nume, Ori pe sub tei, când da lumina-n floare. Cu veșnicia făcu legământ Prin versul său și ca într-o
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1421261221.html [Corola-blog/BlogPost/380653_a_381982]
-
uns. Meditația III (Ieșirea din Egipt) Aveam poruncă de la Tine, ca împreună cu Aaron evreilor să le vorbesc de planul Tău și-a lor silință în ascultare și credință, apoi să dau de Faraon (eu, vistierul vrerilor divine pentru a fratelui rostire) și-ndată să-l înștiințez că-ndemnul Tău imperativ este ca robii să-i sloboadă din seculara lor trudire, în caz contrar peste Egipt și peste-ntreaga-i seminție se va abate grea urgie. Cum Faraonul se credea zeu mai
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
naturale, preparate în bucătăriile proprii, iar în al doilea rând, cu satisfacția participării la o acțiune de solidaritate. S-au scuturat emoții, au răsunat aplauze, s-au scris unele din cele mai frumoase surâsuri pe chipul școlii movilene, cu fiecare rostire de ,,La mulți ani!” . Ne-am reamintit cu toții, elevi și cadre didactice, părinți și invitați de onoare, cât de importantă este școala în viața fiecăruia dintre noi, cum reușește ea, prin cei care o conduc să formeze tânăra generație și
EMOŢII ANIVERSARE LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Emotii_aniversare_la_scoala_cornelia_viju_1384011694.html [Corola-blog/BlogPost/342053_a_343382]
-
Articolele Autorului Privesc coloana fără sfărșit ca pe o urcare a spiritului rupând barierele cosmosului sau ca un strigăt al omului către Dumnezeu mărturisindu-i aspirația spre înăltimea de gând, recunoștiință transmisă prin rădăcini în urmași. Tu știi bine înțelesul rostirii pus în cuvinte din care se nasc îndoielile acestei lumi cu armonia tremurată în spatele ușilor închise de tot timpul se ivește o vrajbă. Chiar dacă valurile lumii nu se lovesc de țărmuri ci de propriile limite ale firescului, mă voi trezi
CHIAR CÂND NU PRIVESC ÎN SUS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1462653105.html [Corola-blog/BlogPost/384916_a_386245]
-
și Goethe, bunăoară, ar fi fost hărțuiți de lipsuri și de grijile sâcâitoare ale imediatului, oare cât ar fi izbutit ei să finalizeze din ceea ce au dat umanității? Greu de răspuns la această întrebare, deoarece geniile posedă resurse nebănuite de rostire întru eternitate... La celălalt pol se situează viața plină de neprevăzut și privațiuni a inegalabilului François Villon, precum și aceea a pictorului Vincent van Gogh. Dar creațiile celor doi, mai degrabă impulsionate decât frânate de precaritatea mijloacelor materiale, și-au ocupat
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
unde se vor califica în meserii ca bucătar, ospătar, brutar, măcelar, croitor, cojocar, pantofar, marochiner, agricultor, horticultor, zootehnist, zidar, zugrav, electrician, instalator, tâmplar, strungar, mecanic auto, mecanizator exploatări forestiere etc.). În fiecare zi orele școlare și cursurile universitare încep cu rostirea într-un glas, cu voce tare, de către cadrele didactice și elevi, respectiv studenți, a rugăciunii “Tatăl nostru”. În toate clasele, amfiteatrele și pe toate coridoarele grădinițelor, școlilor, liceelor, facultăților există, pe pereți, icoane ortodoxe, portrete ale voievozilor și regilor României, portrete
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479670361.html [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
Într-un asemenea mod se pot contura, în complexitatea lor, semnificațiile de adâcime ale celor două publicații despre care am amintit. Ele converg din perspectiva uneia dintre, vădit grave probleme ce pare că deja amanetează Viitorul: Educația! Rememorând una dintre rostirile filosofului Nae Ionescu - s-ar putea spune că experiențele negative ale istoriei au indus în sufletul nației, apariția unui sentiment tragic al existenței istorice 4. Traversându-l, acesta s-a vădit nu odată ca o înstrăinare dintr-o ontologie originară
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
intenționează să viziteze Israelul într-una din lunile din vara acestui an. Cred că va fi foarte interesant și pentru cititorii noștri să aflăm părerea și impresiile acestui excelent observator, filtrate prin exigența sa umoristică, spiritul de observație și claritatea rostirii plastice. ---------------------- Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 3 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - COSTEL PĂTRĂȘCAN - SAREA ȘI PIPERUL DESENELOR / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195, Anul VII, 03 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorel
SAREA ŞI PIPERUL DESENELOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1483414472.html [Corola-blog/BlogPost/362841_a_364170]
-
slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
verii din cuvânt,/ Dar scrii prăpăstii zilnic în prefață/ Și-apoi arunci cu țipete în vânt/ Ca încrustarea lui să te întoarcă/ Din nou în iarna ta de răzgândiri/ Să-ți ningă iar cu dacă și cu parcă/ Pe buzele rostirii și-n priviri.// Nu știi ce vrei! Ți-s drumurile toate/ În rame de-ncercare, argintii/ Și orice pas se-mpiedică de poate,/ Îți vor rămâne verbele pustii.// De nu vei șterge virgule de geruri/ Și cratime de vifor ne-mblânzit
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
fost nu doar poezie ci și spectacol al poeziei. Deloc singur printre poeți, ci într-o companie de ținută, de la Ana Blandiana la Ileana Mălăncioiu, de la Marin Sorescu la Cezar Baltag, Nichita Stănescu și-a impus un anume sens al rostirii și iubirii, a „dezrobit” limba română, dându-i libertăți neîngăduite vreodată. Poezia lui Nichita Stănescu și-a pus decisiv amprenta pe evoluția poeziei române contemporane. Fără el, cu siguranță, s-ar fi scris altfel poezia în limba română, în această
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
în viața lui și care, desigur, nu-i spunea nimic, înafară de o apartenență la un fenomen, “echinoxismul”. Nichita nu era foarte vorbăreț. Pășea agale, apropape silențios, răspundea întrebărilor mele doar în metafore. Era o mașină de metafore. Totul în rostirea lui se transforma în metaforă. Din când în când, se oprea și, ca și cum ar fi prezentat una dintre minunile lumii, spunea: „Aici își avea casele Slavici”, „Cândva Caragiale a locuit aici”, „Aici e un loc sfânt, e al lui Eminescu
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
aici oscilațiile expresiei ce pare cerebralizată, patetică, sentimentul trăit sub o ”sfântă tentație” străveche ducând la translarea prin spirit și creație din prezentul istoric în realitatea perenă a Ființei. Până la urmă este un lirism pătimaș ce-și află vocile în rostirea cuvintelor chemate să-l confirme. Cristina scrie cu real talent, vervă și inteligență, pentru călătorul ce-și folosește memoria și dorința drept vehicule de propulsare pe axele timpului și spațiului, înainte și înapoi. Abundă metaforele extraordinare, dramatice, combinațiile stilistice învăluite
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
de fapt una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane, crescută la Cenaclul literar de la Casa Pogor din Iași. Deși cuvântului îi sunt extrase valențele metaforice, fiind un spirit ludic, dinamic și hotărât, ea manifestă o pătrundere și o rostire lirică foarte directe, dublată de dorința de a pătrunde esența, printr-o abordare atentă a miracolelor care planează în jurul nostru. Scria odată un confrate un lucru cu care sunt total de acord: Am convingerea că poeta Cristina Dascălu nu va
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
și diaspora în literatură. Observați, vă rog, exilul său interior ca imaginar înfiorător, ca să-mi dați dreptate. Poemele sensibile și fragile se ițesc dintr-un preaplin al însetării oarbe, natural și perfect, ducând la un balans etern între tăcere și rostire. Poeta prefigurează singurătatea, pe care o privește nu ca o fugă de lume, ci ca pe un spațiu al regăsirii de sine: Singurătatea e un templu pur,/În care nu există nici un rug,/Iar ochiul este liber să discearnă/ Câtă
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă, nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste...”. Este foarte adevărat. Aparent, poeta nu face risipă de metafore, dar veți constata, cu siguranță, le folosește
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_o_noua_stea_in_universul_li_marian_malciu_1365360664.html [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
fie declarativ abstracte ori căzute în desuetudine. Dar, dincolo de asemenea slăbiciuni, poeta rămâne ea însași, cu dărnicie, autentică și degajată, regăsindu-se într-un limbaj al său, destul de compozit, un amestec de îndrăzneli metaforice, de formulări discursive sau solemne, de rostiri colocviale și familiar-prozaice, totul stând sub semnul unui nuanțat registru de stări și atitudini sufletești - reacții tipice pentru un contemporan sensibil, fragil și rezistent deopotrivă, prins mai ales în zona comună, de jos, a existenței. Un poem ca Schiță de
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
și Sângele Domnului, Biserica se roagă pentru unitatea de credință prin ectenia: "Să ne iubim unii pe alții ca într-un gând să mărturisim: Pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea deoființă și nedespărțită", rugăciune întărită prin rostirea imediată a Simbolului credinței. Cererile rostite înainte de împărtășire se încheie cu cea pentru realizarea unității de credință: "Unirea credinței și împărtășirea Sfântului Duh, cerând, pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Iisus Hristos Dumnezeu să
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_temeinicia_stelian_gombos_1389599539.html [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]