105 matches
-
Articolele Autorului Ați gătat colacii de conți? Ați pregătit merele și nucile? Deschis-ați poarta? Legat-ați câinii? Primiți cu pizărăii? Pizărăi, răiiiii..... Gutuia gălbuie, fereastra descuie. Spre copilărie, la vise mă-mbie. Obraji roz de mere, pergamute pere, Nuci rostogolite, la prunci azvârlite. Pizărăi răiiii....,! Colindam pe văi. În straiță averi, florile de meri. Nămeții pufoși, râdeam toți voioși, Bolta ne zâmbea, binecuvânta. Îngerii din cer, ne-nsoțeau pe ger, Veste ne-aduceau, Pruncul înfășau. Păstorii cătau, steau o urmau, Să
PRIMIŢI CU PIZĂRĂII? de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367931_a_369260]
-
-nfiripă izvorul ce devine râu apă curată împovărată cu lente umbre se scurge spre noapte sau spre o dâră de lumină - cine știe. * PRIN fierbintea amiază își scrie râul urma de apă umăr la umăr cântecele ̶ semne de oracol rostogolite și cumpănite se abandonează sau se poartă spre tărâmuri mai adânci. LANCE ÎN ABISUL disperării plasa de care atârnă viața caută epava în aval cuvintele de pe vremuri spărgând liniștea adună firmiturile în încrengătura zorilor de zi. CÂND BUZA DE CUVINTE
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
pe lângă el, nu au binevoit să se oprească, din drumul lor plin de griji și de nevoi, să-i privească fața plină de durere. Zăcea, trecându-și prin minte vorbele uneia dintre cele care au pășit săltând pe lângă trupul lui rostogolit și lipsit de vlagă: un bețiv nenorocit. Ochii îi lăcrimau dar figura lui surâdea trist așteptând, în seara întunecoasă, care se așternuse atât de repede peste oraș un semn de ajutor. Într-un târziu, cu ultimele sale puteri, a vrut
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
strânge încet, încet, până la strigăt... O voi arunca apoi spre cer. De va zbura, de-și va aminti deplinul zbor, va însemna că am știut să hrănesc zborul, și dorul, și puritatea Iubirii... Altfel, înseamnă că sunt doar o bilă rostogolită haotic prin holul umbrelor care n-au cunoscut nicicând strănutul sărutului Iubirii, până la miezul creației, până la nașterea unui poem, păstrând neatins sângele albastru al ființei, pulsul inimii infinitului, când zborul și dorul, și culoarea inimii, împlinesc datul de a fi
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
lunii iubirea și ura, și fuga... și... nimicul se-ntâmplă sau e scris să se-nfrupte, din palmele timpului arse și rupte. curbura cuvântului ridică și cerne-ntre lumi, iluzii, ispite și luminile certe... în vârful securei se află pământul- rostogolită materie între pace și fulger... viața unui penel-cruce infinit de culori pe o pană de vultur... gândurile reconstruite la infinit, își depun literele pe un cadran albastru și anotimpurile le fură creațiile, reinventând poemele timpului. unele aleg începutul. altele miezul
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
Prin albiile nesfrsite ale uitării, Prin violetul zilei de iarnă... Am cautat-o prin labirintul timpului Bătătorind cărările... în adâncuri înșirate , Aproape de valurile, uitate pe maluri... Și am găsit-o la capătul oceanului Rătăcind că o umbră nocturnă, Dincolo de timpul rostogolit... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Privirea albă / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2147, Anul VI, 16 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PRIVIREA ALBA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365417_a_366746]
-
muzeul complexului Altamira simte inevitabil fiorul trecerii noastre efemere prin lume, coborând nu doar în tenebrele pământului ci și în propria sa ființă, acolo unde simbolurile rituale moștenite peste secole trezesc emoții și bănuieli demult uitate. Asemeni stâncilor și bolovanilor rostogoliți întâmplător în dreptul intrării în peșteri, care ascund privirii noastre învățămintele locuitorilor preistorici, așa ”beneficiile” civilizației moderne, ca un bloc imaginar, din beton, ascund accesul nostru spre trăirile îngropate undeva departe, în memoria colectivă, atavică. Altamira este o poartă spre trecut
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
și a nu crede decât prin convingeri personale, prin atingeri reale, prin dovezi, cu alte cuvinte, lovindu-te de pragul de sus.... II. AM ALT NUME, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 953 din 10 august 2013. cuvintele rostogolite se adună în grămăjoare umbrind pietrele cu aripile lor de sub fiecare răsar versuri înmugurite eram acolo ieri după asfințit când m-a adoptat poezia botezul meu este lacătul de la poarta altui început ascund cheia lângă semnele de punctuație îmi cumpăr
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
sărut. Dimineața împlinirii, După o noapte de iubire, Picătură amețitoare În cupa cu fericire. Teama nopților de veghe, Oftatul greu al unui dor, O durere ce-a trecut, Credința in viitor. Aninată pe o geană, Oglinda sufletelor, vie, O lacrimă rostogolită... Pierdută în veșnicie. NOAPTE Noaptea cerne din văzduhuri, Praf de stele, stropi de vise... Luna își strecoară raza, Prin ferestrele deschise. Un felinar, la colț de stradă, Pâlpâie, îmbietor... Și în jurul lui roiește, Dansul efemerelor. Bolta-și oglindește chipul, Unduindu
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
două acțiuni), copacul (transfocare pe elementul concret, el putând fi un pom singuratic, un arbore oriunde în lumea aceasta, deci haikuul are o prezență de oricând și de oriunde, un copac din Rucăr sau din Viena, Tokyo, Varna...singurătate totodată), rostogolit (nu oricum a ajuns copacul în flăcări, ci datorită trecerii vremii, căzut. Dacă pământul se mișcă, noi de ce nu cădem, mamă? Întreabă copilul), în flăcări (se subînțelege în soare, finețe de exprimare, copacul de pe dâmb pare că arde în flăcări
FLORIN GRIGORIU LECŢII DE HAIKU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351309_a_352638]
-
cruce își lasă așchiile să doară, între planul doi al tăcerii și tăcere... cuarț mai urc din când în când spre pacea, iatacului în care-am rătăcit o clipă de argint și-n sare, mercur rotund din pumnul mic alert rostogolit, a-mbrățișat neștirea chiar prin firea, cu care Dumnezeu, în taina nașterii, m-a dăruit... mai umblu greu. strănut a întrebare. strănut și a răspuns. privesc spre cer. cu florile, un ochi se întrezare și-mi interzice rodul alb, în palme
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
Banda lui Zanet!...”, șopti el ... Și se repezi în șopron. Tată-său era la pământ, într-o baltă de sânge. Baiatului i se înmoaie genunchii, dar bărbatul care mijea în el îi dădu putere să se stăpânească. Îngenunchează lângă trupul rostogolit, aproape dezbrăcat, ca după o încăierare aprigă: - Tată! Tată, ce-ai?!...Și încearcă să-l întoarcă, dar nu poate din prima. Reuși a doua oară. Tată-său scoase un geamăt și-l prinse de mână. Rosti cu greu numele pe
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei se află un car și o fântână cu roată și cu acoperiș de șindrilă. O altă casă tradițională, veche de peste 100 de ani, aparține doamnei Țăran Leontina, în
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
când nopțile-ți desfac Cu mâinile-ți adun de sub pământ un prunc Prin vrăji și incantații, blestemele arunc Nedeslușite lacrimi mai plâng pe catafalc Ascunde-mă-n adâncuri ce răscolesc furtuni La rădăcina vieții în care toamna crește Eu, vânt rostogolit de dorul tău , firește Tu,calmul mării-albastre, din nori să mă aduni! Referință Bibliografică: Din nori să mă aduni... / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre
DIN NORI SĂ MĂ ADUNI... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355596_a_356925]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARMAROC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
în zid-îi aud pașii grei de fiară- Inima bate departe, mohorâtă, lunară, Liberatoare poezie, târâtă de pământ, Un călăreț cioplește neliniști obosite Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer- Un demon vânt, înflorat, metalic, Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite. Paginile de solitudine sinceră, ale unui bacovian temperat, duc eul poetic spre un dulce-amar Eldorado, care este iubirea: Nu mai e nimeni în oraș; Străzile au rămas în ploaia becurilor Ca femeile neiubite și goale Sub păiejenișul lunii. Singur trec
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
Duras, Baldobal și Hasdrubal. ). DECEBAL Precum vedeți, e destul de adânc șanțul celălalt Și valul destul de înalt. Acești munți ridicați de brațul dac și aceste mormane, Sunt mai strajnice ca meterezele romane? În spatele lor așezăm bolovani potriviți Spre a fi doar rostogoliți. Imperatorul romanilor numai să îndrăznească Sarmisegetusa noastră s-o cucerească! TEHOMIR Nu-mi spun părerea acum, Dacă vin, mă gândesc , pe care drum? DECEBAL Numai două drumuri aduc aici. Un cunoscător îi poate îndruma. Ce zici? TEHOMIR Și... e greu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BÂLCIUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
Acasa > Strofe > Creatie > BÂLCIUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 786 din 24 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
Ambasadorii iubirii poezie [] poezie de dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-12-13 | | Ambasadorii iubirii Sunt stele mii în noapte pe cerul înstelat... Luna și-a coborât misterul pe razele-i deschise... Șoapte argintii se așeză în sălașul inimii... odată rostite cuvintele rostogolite s-au împlinit... doi porumbei albi au devenit... iubirea acum avea noi aripi să zboare spre noua zi la miazăzi sub aura discului soare... acolo unde iubirea mea și-a ta... vor deveni nemuritoare. 13.12.2009 ASiIiVro Vol. Speranțele
AMBASADORII IUBIRII de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360719_a_362048]
-
și o parte de lut.” O singură piatră „desprinsă, nu de mână, a lovit chipul peste picioarele de fier și de lut și le-a sfărâmat...” Toate cunoștințele noastre pământești se dovedesc a fi de prisos dacă o singură piatră rostogolită aleatoriu din vârful muntelui poate transforma visul omenesc într-un coșmar apocaliptic. („Aleatoriu”) • Cuvântul, textul sacru nu sunt doar informative ci in primul rând transformative de viață și de caracter, de existență și conștiință. Lumea de astăzi este plină peste
DESPRE EXISTENȚĂ ȘI NON-EXISTENȚĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340912_a_342241]
-
cele două arte pe care le practici? - E o dualitate pe care o trăiesc zilnic și cred că fiecare dintre noi trăiește așa prin ascunsul din noi. O parte din mine a țâșnit în sus, către cer, și cealaltă e rostogolita în bolovanii calcați de pașii oamenilor, indiferenți la mersul lumii și al lor. La mine, în interiorul meu, lucrurile nu sunt separate, nu știu cum să explic asta. „Noi trăim în viitor, si nu în trecut” - Care consideri că e cea mai mare
ATUNCI CAND ARTA SE TRANSFORMA IN ZBOR. DE VORBA CU POETA SI PROZATOAREA VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344264_a_345593]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > FIERBINTE ȘI MURDARĂ Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sfârșit de septembrie. Soare oferit în porții, de la prânz până aproape de lăsarea serii. Frunze căzute, castane rostogolite neglijent pe trotuar, miros de ardei copți și de salată de vinete. Borcanele cu zacuscă și gem se înșiră în cămări, colorând în nuanțe autumnale atmosfera. Se pun murături, se face mustul și se culeg merele și gutuile. Școlarii învață
FIERBINTE ŞI MURDARĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375322_a_376651]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SĂRUT ÎNTRE DOUĂ FORME Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului respirația gândurilor ucide visurile. pe pat de sunete, rostogolite umbre, dragoste lasă să curgă. acidul minciunii, așternuturile arde. tâmpla ta, tâmpla mea zdrobesc fumul alb al întâmplării. ne-am întâlnit pe cheile solului. partitura s-a dizolvat. hârtia înnegrită - istorie a mâinilor deschise în gol, îmbrățișând nimicului torsul. alb-negru
SĂRUT ÎNTRE DOUĂ FORME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348391_a_349720]
-
pe trepte asistentă pas în doi mereu în ceartă acum alți actori doar buzele și le duelau pe scări el o privea cu nesaț în pelișor culcată în patul regal nici aparatul de fotografiat nu surprindea emoția dintre ei iubirea rostogolită până în iarbă ochii lor negrii tăciunii cei mai arzători părul împreunat cel mai neastâmpărat în setea sărutului înroșit de zmeură și fragi uitaseră de tren erau doar gară pentru doi sipet al aceleiași dorinți deschide cutiuța în formă de inimă
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]