67 matches
-
hrănit. Corpul căpușei este împărțit într-o regiune anterioară, capitulul (gnatosoma), și o regiune posterioară, idiosoma. Capitulul, se compune dintr-o regiune posterioară, baza capitulului, și o regiune anterioară, piesele bucale (rostrul) care sunt formate din palpi, chelicere și hipostom. Rostrul este lung și situat în parte anterioară, astfel încât privind căpușa pe partea sa dorsală sau ventrală rostrul este bine vizibil. Rostrul este susținut de un organ special: baza capitulului, dispus într-o depresiune anterioară a corpului, numită camerostom. Piesele bucale
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
se compune dintr-o regiune posterioară, baza capitulului, și o regiune anterioară, piesele bucale (rostrul) care sunt formate din palpi, chelicere și hipostom. Rostrul este lung și situat în parte anterioară, astfel încât privind căpușa pe partea sa dorsală sau ventrală rostrul este bine vizibil. Rostrul este susținut de un organ special: baza capitulului, dispus într-o depresiune anterioară a corpului, numită camerostom. Piesele bucale care alcătuiesc rostrul sunt formate dintr-un hipostom, în formă de măciucă, situat ventral. El are pe
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
regiune posterioară, baza capitulului, și o regiune anterioară, piesele bucale (rostrul) care sunt formate din palpi, chelicere și hipostom. Rostrul este lung și situat în parte anterioară, astfel încât privind căpușa pe partea sa dorsală sau ventrală rostrul este bine vizibil. Rostrul este susținut de un organ special: baza capitulului, dispus într-o depresiune anterioară a corpului, numită camerostom. Piesele bucale care alcătuiesc rostrul sunt formate dintr-un hipostom, în formă de măciucă, situat ventral. El are pe fața sa numeroși spini
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
și situat în parte anterioară, astfel încât privind căpușa pe partea sa dorsală sau ventrală rostrul este bine vizibil. Rostrul este susținut de un organ special: baza capitulului, dispus într-o depresiune anterioară a corpului, numită camerostom. Piesele bucale care alcătuiesc rostrul sunt formate dintr-un hipostom, în formă de măciucă, situat ventral. El are pe fața sa numeroși spini recurenți. Cu ajutorul hipostomului căpușa suge sângele. Hipostomul pătrunde în tegument și se fixează puternic și datorită spinilor recurenți nu mai poate fi
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
puternic și datorită spinilor recurenți nu mai poate fi scos decât cu greutate. De o parte și de alta a hipostomului se găsesc 2 palpi maxilari care au 4 articole (segmente). Ultimul articol al palpului maxilar este puțin dezvoltat. Pe rostru se află o pereche de chelicere, care sunt niște formațiuni dreptunghiulare, în vârful cărora este articulată o pseudopensă bidactilă, prevăzută cu dinți. Chelicerele se mișcă în lungul hipostomului dinainte-înapoi și se retractă într-o teacă, numită teaca chelicerelor, care acoperă
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
cele mai multe ori boabe neomogene ca mărime. Bobul este mijlociu, de formă sferică, având la maturitatea deplină o culoare verde-gălbuie cu pete ruginii. Miezul este cărnos, crocat, nearomat. Sămânța este mijlocie ca mărime, ușor rotundă, cu șalaza rotundă slab aparentă și rostru scurt și ascuțit. Neajunsul creat de alcătuirea morfologică și funcțională a florilor la acest soi a fost înlăturat prin crearea soiului Crâmpoșie selecționată. Producția de struguri oscilează foarte mult, de la 10 t/ha la 20 t/ha în funcție de condițiile anului
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
În țara noastră se întâlnește frecvent în Transilvania, Muntenia și Moldova, producând pagube mai ales în culturile de varză și conopidă. Descriere. Adultul are 2 - 3 mm lungime, de culoare neagră- cenușie, cu pete albe pe părțile laterale ale mezotoracelui. Rostrul este roșcat și se găsește ascuns în stare de repaus într-un șanț special al prosternului. Pronotul este puternic punctat și prevăzut median cu un șanț. Elitrele sunt acoperite cu o pubescență fină, de culoare cenușie-deschis (fig. 8 a). Oul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și diapauză. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara în luna aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). În fiecare cavitate, femela depune câte un singur ou, care este astupat cu o secreție gălbuie, ce se întărește în contact cu aerul. La plantele mai dezvoltate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Africa de Nord și America de Nord. În țara noastră se întâlnește în culturile de varză și rapiță din Câmpia Română. Descriere. Adultul are 2,5 - 3,2 mm lungime, de culoare neagră, cu luciu albăstriu sau arămiu, acoperit cu solzi și perișori cenușii. Rostrul este lung și îngroșat la vârf. Pronotul este prevăzut cu o dungă longitudinală albicioasă. Elitrele prezintă în zona scutelului o pată albă, caracteristică. Antenele, vârful tibiilor și farsele sunt roșcate (Fig. 9 a). Oul este oval, de culoare albă. Larva
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pământ, pe sub frunzele căzute, în frunzarul pădurilor etc. Are 1 - 2 generații pe an. Adulții apar în primăvară când temperatura aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor, zone în care țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele care apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere spontane și cultivate, frecvent pe semincerii de varză și conopidă. După împerechere, femelele depun ouăle pe silicve, în mici cavități roase cu ajutorul rostrului. Intr-o cavitate este depus un singur ou. O femelă poate depune 35 - 40 de ouă. Larvele care apar, pătrund în silicve, unde se hrănesc cu semințele în formare. La maturitate larvele părăsesc silicvele și se retrag în sol, unde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
CE0,2 %, Thionex 35 CE - 0,2 %. Gărgărița albastră a verzei - Baris chlorizans Germ., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Baris brassica Duf. Răspândire. Adultul are corpul oval-alungit, de 3,5 - 6,0 mm lungime, de culoare albastră, cu luciu metalic. Rostrul este lung și recurbat. Pe elitre se găsesc striuri longitudinale, dintre care, cele laterale sunt mai evidente (fig. 11 a). Oul este oval, de culoare albă. Larva are 5,0 - 6,0 mm lungime, este apodă și ușor curbată (de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Are o generație pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 10 - 110 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunze, ajungând la maturitate sexuală. După împerechere, femela depune ouăle în mici cavități roase de femelă cu rostrul în partea inferioară a tulpinii sau în pețiolul frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. O femelă depune în medie 100 ouă. Incubația durează 6 - 10 zile, iar larvele care apar, pătrund în pețiolul frunzelor sau în tulpini, în care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
localități din județul Giurgiu. În prezent, acest dăunător se întâlnește în Oltenia și Muntenia. Descriere. Adultul are corpul oval, de 2,0 - 3,0 mm lungime. Capul, toracele și elitrele sunt de culoare neagră. Antenele și picioarele sunt cenușii -roșcate; rostrul este negru și recurbat. Scutelul este alb, de formă dreptunghiulară (fig. 29 a). Oul este oval, translucid. Larva este apodă, de 4,0 - 7,0 mm lungime, de culoare galbenă, iar capul este brun-roșcat (fig. 29 b). Pupa are 2
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Răspândire. Este răspândită în Europa, Asia și Nordul Africii. În România se întâlnește în toate zonele de cultură a mazării. Descriere. Adultul are corpul de 3,5 - 5,0 mm lungime, de culoare cenușie-brunie sau neagră. Rostrul este scurt și gros, lipsit de carena mediană. Antenele sunt geniculate și măciucate. Pronotul este mai lat decât lung, prevăzut cu o punctuație deasă. Elitrele sunt cenușii sau cafenii, cu dungi longitudinale paralele mai deschise și mai închise (fig. 47
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un dinte apical alungit. 7 Genul Ablattaria Reitter În fauna noastră o singură specie. Ablattaria laevigata Fabricius Partea dorsală a corpului neagră, convexă. Antenele îngroșate apical, fără o măciucă bine conturată. Partea anterioară a capului este prelungită sub forma unui rostru. Mandibulele mai lungi decât labrumul, curbate în jumătatea lor anterioară. Ochii sunt dispuși oblic. Antenele ușor îngroșate spre vârf, cu scapul alungit, în formă de mâner, puțin mai lung decât următoarele 2 articole luate împreună. Labrumul scurt și lățit, adânc
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mediane sunt lățite. 8 Genul Phosphuga Leach La noi o singură specie. Phosphuga atrata Linnaeus Negru cu luciu metalic și cu partea dorsală a corpului convexă. Exemplarele juvenile au o nuanță maroniu închisă. Capul este prelungit anterior în formă de rostru. Antenele lungi și subțiri, ușor îngroșate spre vârf, ele depășesc cu puțin baza pronotului. Scapul alungit, aproximativ la fel de lung cât următoarele 3 articole luate împreună. Al 2-lea articol antenal puțin mai lung decât articolul 3, articolele 9 și 10
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pedemontana F. Pronotul cu excepția discului și elitrele roșcat-maronii. 9 Genul Silpha Linnaeus Cuprinde specii de talie mare (11-20 mm) cu corpul oval, aplatizat, de culoare neagră sau maroniu-închisă. Partea dorsală a corpului glabră. Capul nu este prelungit în formă de rostru. Antenele se inseră înaintea ochilor pe marginile laterale ale frunții. Scapul este alungit în formă de mâner, fiind aproximativ la fel de lung cât următoarele 2 articole luate împreună. Al 2-lea articol antenal la fel de lung sau mai lung decât articolul 3
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenușiu. În țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30 x 5-6 µm și alții filiformi, hialini de 25-35 x 1-2 µm. Epidemiologie. Ciuperca persistă de la un
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cf. gr. ρίζα, -ης s.f. "rădăcină"): med. ro. rizomer s.m. (cf. fr. rhizomère, s.m.; en. rhizomere); romb(o)- "romb"; (cf. gr. ρόομβος, -ου s.m. "romb"): med. ro. rombencefal s.n. (cf. fr. rhombencéphale, s.m.; en. rhombencephalon. NA); rostr(i)-, -rostru "cioc, rostru" (cf. lat. rostrum,-i s.n. "cioc"): med. ro. NA rostru s.n./ rostrum (cf. fr. rostrum s.m. NA); roti-/ roto-/ rota- "roată, rotitor, rotativă" (cf. lat. rota, -ae s.f. "roată"): med. ro. rotulă, s.f. (cf. fr. rotule, s.f.; en. patella); rubri-
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. fr. rhizomère, s.m.; en. rhizomere); romb(o)- "romb"; (cf. gr. ρόομβος, -ου s.m. "romb"): med. ro. rombencefal s.n. (cf. fr. rhombencéphale, s.m.; en. rhombencephalon. NA); rostr(i)-, -rostru "cioc, rostru" (cf. lat. rostrum,-i s.n. "cioc"): med. ro. NA rostru s.n./ rostrum (cf. fr. rostrum s.m. NA); roti-/ roto-/ rota- "roată, rotitor, rotativă" (cf. lat. rota, -ae s.f. "roată"): med. ro. rotulă, s.f. (cf. fr. rotule, s.f.; en. patella); rubri-/ rubro- "roșu" (cf. lat. ruber, rubra, rubrum adj. "de culoare
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
domnul profesor ne-a prezentat aspecte privind morfologia unor insecte, convingându-mă, cu răbdare și delicatețe, că aceste făpturi nu sunt nicidecum ”urâte”, așa cum mi se păreau mie, ci unele sunt de-a dreptul ”simpatice”, ca în cazul curculionidelor, datorită rostrurilor ca niște trompe. Drept urmare, mi-am dat seama că atitudinea de respingere față de insecte provenea și din necunoașterea lor în detaliu, fapt ce m-a încurajat ca mai târziu, să continui cercetările privind biodegradarea bunurilor de patrimoniu prin înscrierea la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Rămâne singurul timpan Prin care Dumnezeu ne aude. Versuri în latină De laudă, De încântare, Tremurătoare Ca o rază de dimineață În lungul unui zid, La fel de sacră Și atotluminătoare, Vibrația fiecărui cristal Și un fluviu de Aleluia Între malurile fiecărui rostru. Glasurile și uitarea Seminței de a încolți În profunda-i umilință Sub pasul Tău Care nu trece, Oprit e, Un sens al limbii uitate Altminteri, O pulbere în resemnare. Privind printre Degete răsfirate: Salcie, Corzi din care sună Ceva de
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]