300 matches
-
lațul vânătorului și de molima cea ucigătoare”. Sub protecția celui preaînalt fiind, vom fi „scuțiți de primejdie”, pentru că „adevărul Lui e scut și pavăză”. (Psalm 90, 1-4) Tuturor Românilor de pretutindeni, sănătate și spor în toate. Să sporiți, să vă rostuiți, dar fără a avea „grija privegherii”, pentru că, spune Isus, fiul lui Sirah, „privegherea avutului topește trupul și grija lui strică somnul, grija privegherii gonește ațipirea și ca boala grea alungă somnul...” (Ecclesiasticul 31, 1-2) Bine și cu folos ar fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
ce elogiu aromitor primește! simțind cum sângele i se urcă năvalnic la cap. Știa că în așa ocazii fața îi devenea stacojie, la fel cu nuanța expusă de șoricelul-cadou. Da! Alter-ego-ul său era o căpșună uriașă din care Flower-Power tocmai rostuise rozătoarea ticăloasă! Unde pui că fructa era intens colorată în roșu-grena cu urechi, ochi și bot din cojițe și boabe de piper; o pieliță subțirică răsucită dintr-o coajă de vișină sugera codița. -A! Ce reprezentativ șobolibozaur! se entuziasmă Babacul
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
farfuria pentru a transfera creatura. Acesta primi ofranda zâmbind. Abia acum realizară cu toții: pe farfuria Americanului un personaj de poveste aștepta cuminte reacția lor, parcă. Se născuse, ajutat de Flower-Power, dintr-o jumătate de pară a cărei fărâmă de codiță rostuia împreună cu o bobiță de afină boticul strălucitor și găsitor de miresme. Trupul, bombat spre rotunjor, oferea privitorilor mulțime neașteptată de țepi-vârfuri de scobitori răsărind împodobite cu stafide. Ce mai, hlamida arămie îi conferea un aer de sărbătorit, cum i se
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
e totdeauna spre miazăzi. Are ochi buni, doar așa poate nimeri hotarul îngust al zării printre furtuni de omăt sau nisip. Ținut sărac în culori, misterios, răzlețit de lume, stăpânește el, Lordul-vânător cu păsări de munte... * Februarie domnește prin ger, rostuind pragul schimbului de ani. În iurte se bea arkni și ceai cu lapte. Se mănâncă orez. Prin alb, hrana-i și ea chezaș al gândurilor bune la granița vremurilor. Un cântec scurt se naște din tobe și gonguri. E boggino
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
felul...” De altfel, o bună parte din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat “ În lumea muzicii contemporane”. Făuritor artistic conștient de istoria și neamul întru care ființează, rostuindu-l după năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să facă muzică cu bucuria lăuntricei nedumeriri a regăsirii de fiecare dată printr- o altă perspectivă în raport cu lumea, așa cum, la începutul
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat “ În lumea muzicii contemporane”. Făuritor artistic conștient de istoria și neamul întru care ființează, rostuindu-l după năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să facă muzică cu bucuria lăuntricei nedumeriri a regăsirii de fiecare dată printr- o altă perspectivă în raport cu lumea, așa cum, la începutul oricărui act componistic se află relația
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
muzicii secolului XX care este Concertul pentru orchestră de Witold Lutoslawski, au fost oferite publicului bucureștean sub bagheta dirijorului Antoni Wit. Este un muzician ce stăpânește în mod absolut atât partitura cât și aparatul orchestral, un artist care știe a rostui amănuntul pentru a construi ansamblul. Desigur, pentru a-i spori atracțiozitatea, programul dedicat acestei importante prezențe spirituale poloneze putea găzdui și lucrări din repertoriul universal. Am observat însă linia unei conduite de politică culturală ferm orientate. Cu o lună în
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
Gabriel Stănescu. În Franța, Între 1946-1948, a predat istoria religiilor, iar din 1956, va deveni profesor plin la Chicago, la aceeași disciplină până la moartea sa, din 22 aprilie 1986 (ora 940). Găsim În Jurnalul lui Eliade o Însemnare, care se rostuiește astfel: Astăzi a face cultură este singura politică eficace la Îndemâna celor din exil. Nu disecăm acum gradul de generalitate și de adevăr conținut În observația lui Eliade din 1949; scriem doar că rămâne acceptată atâta timp cât suntem toți convinși că prin
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
Explorarea noastră spațială, pictori și cărturari gravitînd de obicei în jurul Tescanilor, punea la unison temeiuri multiple de curiozitate și recunoaștere cordială. Vibram de elan și tonice imagini, pictura lui Horia Bernea, care-și găsise acolo un adevărat pol magnetic, ne rostuia în adînc exigențe sufletești deloc întîmplătoare. Îmi amintesc o expediție de el gîndită, urcînd pînă la Tarcău, schitul care te arunca oarecum în coasta Ceahlăului, și unde vederii i se năzăreau bătrîni sihaștri, zidiți în muțenie; iar drumul, biciuiți de
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
Păi nu așa ne-am înțeles? spuse Camelia. Ne-ai invitat să petrecem Paștele aici și am venit. Tată, ți-am adus și un cadou, zise Ana. Cadou, mie? Da, cadou, de casă nouă! Puseră pachetele pe masa cea mare rostuită de Petre în fața cerdacului, Petre le desfăcu cu grijă și... surpriză: un computer, nou, cu ecran, tastatură, boxe, imprimantă... Tată, preciză mezina, cel care l-ai avut tu la atelier l-am luat eu, iar ție ți-am cumpărat unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nimic aranjat, concret, dar simțea că sunt speranțe. Acasă, la București, totul era în ordine. Camelia cu Policlinica, fetele cu cartea. Își aduceau aminte de Paștele petrecut la Bucura și nu mai conteneau cu întrebările despre casă, ce-a mai rostuit, ce-a mai făcut, despre livadă, despre Cooperativă... Ana îl întrebă ce mai face Toni, dacă nucul a mai crescut, dacă mai stă pe băncuță... Cu bateriile încărcate de întâlnirea cu cei dragi și cu problemele Cooperativei puse în ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
morii una-n șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după măcinat Acasă s-au înturnat Ș-au chemat pe toți Ș-o sută de bătrâne Care știu rostuă la pâne. Mânecile - o suflecat De colaci s-o apucat Au făcut colac mare, rotat L-au pus în cuiul de mai jos Pentru cei ce ură frumos. Iară dumneavoastră De nu vă place Să-l rupeți în două Și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să-mi fie pântec născător, să cresc acolo până la finit, să fiu întreagă, cum mă vor aceia toți ce au văzut în mine arcașul ce-l doreau cu-argint în vine. iar de-mi veți dărui un gând, nu-l rostuiți cu mult dichis, lăsați-l liber, nestrunit, cum crește iarba de la sine, cum curge apa de izvor, cum zburdă mânzul pe ponor. în gândul astfel nerostit, să-ncapă soarta-mi ca o cheie, în lacătul ce l-am găsit de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
acide ale nerăbdării. nicicând nu voi mai fi grăuntele abia încolțit ce-și leapădă învelișul, golaș și imberb înfruntând, fără frică, durerea. arhanghelul gabriel în visul dinspre dimineață arhanghelul gabriel mi-a rostit numele. ședea la capul meu și-mi rostuia o sabie de lumină în creștet. dintr-odată, mi-am simțit marginea de ființă a luminii, hotarul întunecat al orbirii lunecând ușor de pe mine, ca o coajă ce mă năștea fără pic de durere. și numele nu mai era al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de mână și mi-a rânduit ochii asemeni unor faguri în care, nestingherită, să crească neistovita rană a vieții. apoi, mi-a spus: viețuiește pe o frunză, bucură-te de înțelepciunea ei! și s-a refugiat în sabia de lumină rostuită pe creștetul meu. febra cântecului în trup de mătase, în oase de borangic, zadarnic mă caut, ceasornicul arată ore de fum, prefirate definitiv în sângele greu ca o piatră de moară. nu mai zbor, nu mai flanez peste câmpiile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
comic de sat autohton, Perțihani, se cască o capcană demonică, o gaură neagră în care cele două personaje masculine ajung, fără s-o știe, asemenea unui lung lanț de victime. Oferta este ispititoare: două surori nemăritate și tânjind după bărbat, rostuite de o mamă întreprinzătoare cu două case impunătoare, mai ales prin comparație cu șandramalele din sat. Cât despre lăcașul mamei înseși, acesta e o adevărată "fortăreață lacustră, pe jumătate îngropată în pământul unui crâmpei de zăvoi de sălcii și arini
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
218. în mod cert, activitatea orchestrelor de tineret depășește mult, astăzi, nivelul demersului muzical artistic. Este nevoia imperioasă a comunicării stabilite într-un spațiu al culturii, al securității relațiilor umane, într-un spațiu al viitorului pe care încercăm a-l rostui încă din aceste zile.
Tineri muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7715_a_9040]
-
în orice colț de lume. Violența a devenit o stare aproape ubicuuă, un dat, un fel de fatalitate. Dincolo de gard, un loc de joacă banal, cu elemente uitate parcă pe acolo. Un loc în prelungirea existenței și a trupurilor noastre rostuite pe gradene, un loc pe care aș putea să-l ating, dar o face el mai întîi. Un loc nicicum, cenușiu, în care cei patru copii - interpretați remarcabil - împrumută tot de la părinții lor. Pantofii cu tonul scandalurilor, nevoia continuă de
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
ca invazie. După ce și-a populat casa, tanti Magdalena trece la colonizarea locuințelor vecine. Pentru treaba asta percepe un comision de 20%. Pentru că aduce chiriași. Li-i bagă-n casă. Li-i vâră pe gât. Umblă cu chiriașii să-i rostuiască, se tocmește la preț. Nu e ușor. Astfel că 20% e un procent de bun-simț. Tanti Magdalena poate cîștiga până la un milion pe zi. Vara trecută și-a luat mașină. Afacerile îi merg, dovadă elocventă fiind cele 3-4 ghiuluri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de flori și al ierburilor de tot felul, atribuind toate aceste minuni Stăpânului universului. Deși trecuseră numai câteva săptămâni de când alergau ca bezmeticii, li se păreau a fi departe acele vremuri când șatrele umblau slobode și, pripășite la marginea satelor, rostuiau măiestrite cazane de țuică sau tot felul de obiecte casnice. Țigăncile ghiceau fetelor dornice de măritat, citindu-le în cărți, în bobi sau în ghioc trecutul, prezentul și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
știu fotbal, dar eu... - Bine, bine, acum... și-i făcu un semn cu mâna, care însemna: mai întâi lecțiile! În timp ce Mihăiță își făcea temele, Ina rămase cu gândurile ei. Nu-și găsea starea. Merse la bucătărie, spălă câteva cratițe, deja rostuite în dulap din ajun, deschise rând pe rând ușile bufetului unde se aflau condimentele, le reorândui și tresări speriată când atinse din întâmplare o farfurie din serviciu care, culmea, căzuse pe piciorul ei și, amortizată, nu se sparse. Luă farfuria
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
medicamente, o convorbire cu medicul de serviciu despre igiena care lăsa de dorit în unele saloane, fu distrasă de la gândurile care o împresuraseră nu cu mult timp în urmă. Acasă, Alex se achită conștiincios de obligația asumată. Spălă vasele, le rostui pe un grătar la uscat, apoi se așeză pe pat cu gândul să fure o oră de somn. Ce bine i-ar fi prins puțină odihnă! Dar... când puse capul pe pernă și voi să o așeze pentru a se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se păru cunoscut: „Ce le țin În frâu pe aceste bestii care se devorează reciproc și care Își spun oameni?“ era scris acolo. „La Începutul vieții sociale acționează forța dură și nestăpânită, iar mai apoi legea, care este tot forță, rostuită În forme legislative: Întotdeauna Însă forța precede dreptul.“ În cea de‑a doua, În Antichristul lui Nilus, apare un fel de adnotare sub titlul Conspirației, de fapt un citat Însemnat pe margine cu unghia. (Parcă aude vocea sonoră a răposatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sta scris: "Important e să-ți nu-ți reproșezi MORAL nimic". Apoi, își asigura cititorii că-și scrie cugetatele cu cuget curat. Pe cine a vrut să prostească, a prostit. Din fesenar în pedeserel, din pedeserel în pesedel, s-a rostuit diplomat. S-a dus-întors peste mări și țări. Nu și-o fi propus niciodată să scape de-un partid sau de altul? "Hei, mă admonestează cealaltă voce. Pentru tine frunzele au avut culoare firească. Și toamna, și vara. Așa că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
zâs mămăica cî di-acu’ Îs fatî mari!, spunea Rozalița cu mândrie) doreau ba câte o pară, ba câte o floare sau alte lucrușoare mărunte, numai cu intenția de a-l pune pe „bărbat” la treabă, așa cum văzuseră ele că-s rostuite casele din Poiană. Plictisite de monotonia huței din frânghie, Rozalița porunci: Oprește ne! Apoi privindu-l lung, direct și cu ochi de viitoare cunoscătoare spuse cu un zâmbet șiret și făcând din ochi Mădăliței: Mădăliță, vrei să ne jucăm de-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]