85 matches
-
o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul. În anul 1899, satul avea, 55 case cu 192 de locuitori, din care 16 erau educați. În prezent principala ocupație este agricultura și creșterea animalelor. Învățămîntul s-a dezvoltat mai ales după
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Motoșeni (în trecut, și Ursa Motoșeni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Răchitoasa, Colonești și
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
zonă, a înființat la 1802 o biserică, iar școala funcționa din 1856, cu 82 de elevi (dintre care 28 de fete) în 1891. În oraș se ținea târg duminica, în care localnicii își desfăceau produsele agricole, dar și de dulgherie, rotărie, cizmărie, fierărie. A continuat să aibă același statut și în perioada interbelică, deși avea doar 1700 de locuitori în 1924. În 1950, a devenit parte din raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești, pierzându-și statutul de
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
comunității, de la împodobitul cailor, la cununii religioase și înmormântări. De asemenea, în comună funcționează unități de comerț și prestări servicii. În anul 1924, în comună existau 2 mori, 2 măcelării, o brutărie, un abator, o ghețărie, trei cizmării și o rotărie. După 1945, în comună s-a mai înființat o fabrică de cherestea și mai apoi un centru de colectare a fructelor de pădure care a ars în 1958, fiind mutat mai apoi la Borșa, unde funcționează și în prezent. În locul
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
și cu costuri considerabile. Atelierele de căldărărie (cazangerie) se numărau printre cele impunătoare construcții deorece erau destinate reparării cazanelor de locomotivă, prevăzute cu mașini hidraulice fixe și mobile pentru nituit. Puteau fi reparate - în vechile ateliere - 12 cazane odată. O rotărie și o vopsitorie, construite ceva mai târziu, completau imaginea de ansamblu a vechilor ateliere. Cel de-al doilea grup de clădiri era destinat reparațiilor vagoanelor. Ele erau amplasate în partea de nord și comunicau direct cu hala de montaj. Erau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de ferme Shed. Un motor cu aburi acționa mașinile-unelte. În apropiere se afla o încăpere destinată tocilelor și recondiționării pilelelor uzate (cu tot ceea ce presupunea întregul proces tehnologic specific - înlocuirea dinților vechi și recălirea pilelor). Dimesiuni asemănătoare avea și clădirea rotăriei, unde erau strunjite bandajele roților și erau efectuate alte operații la osiile montate. Era un alt amănunt care denotă grija cu care era gândit fiecare detaliu. În cea mai mare parte, atelierele erau pavate cu calupuri de lemn montate pe
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
numită mai târziu Arcurăria. Deși lucrările păreau să avanseze rapid, totuși, între anii 1900-1902, ele au fost suspendate, din cauza gravelor pierderi din agricultură, care au impus reducerea investițiilor. Înainte însă, în anul 1899, erau finalizate clădirile atelierelor pentru montajul locomotivelor, rotărie și ajustaj, erau achiziționate prin licitații instalațiile pentru producerea și distribuirea energiei, precum și pentru iluminatul electric, și se pregătea planul de lucrări pentru anul următor. Începând din 1902, lucrurile păreau să se îndrepte. Numai fondurile rămâneau insuficiente, fiindcă investițiile se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la 9 000 000. În ciuda acestor neajunsuri, la 1 aprilie 1905, Atelierele din Iași își începeau producția. La interval de aproape un an, se deschideau și cele din București. Primele secții care au început să producă, în 1905, au fost rotăria, turnătoria, montajul, strungăria, ajustajul, fierăria și uzina electrică. De asemenea, se finalizau și cei 2 637 m de gard cu cărămidă de Ciurea, care înconjurau o suprafață de 13 209 m2 pe care trebuiau să fie construite halele Atelierelor. În
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dispensarul și sala de mese. În ceea ce privește situația personalului Atelierelor, în anul 1912, erau angajați doi ingineri, 12 maiștri, pontatori și impiegați și 330 de muncitori. Puteau fi folosite următoarele clădiri: birourile administrației, uzina electrică, atelierul de fierărie, ajustaj și strungărie, rotăria, secția de montaj a locomotivelor, atelierul de recondiționare a cazanelor de locomotivă, turnătoria de bronz și de compoziție, magazia de materiale, cantina. În perioada imediat următoare, până spre sfârșitul primului război mondial, Atelierele ieșene nu au mai beneficiat de alte
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Mocanu la montaj, Pintilie și Tănase la casangerie, Varlam și Safroneicu și Boncescu de la strungărie, Cezar Ivan și Burcas de la ajustorie, Popescu și Rățoi de la fierărie, Răzleț, Căprariu, Oancea și Melinte de la vagonaj, Radu de la vopsitorie, Buliga și Mitea de la rotărie, Botescu și Haim de la tâmplărie”. În luna aprilie a anului 1932, tot într-o întrunire a lucrătorilor de la Atelierele Nicolina, organizată în imobilul din strada Socola, nr. 128, Ilie Pintilie vorbea muncitorilor despre semnificația zilei de 1 mai, după ce, anterior
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
într-o primă etapă erau foarte utili la nivel propagandistic. Activitatea propagandistică nu pare să afecteze, sub nici o formă, producția. Mai mult decât atât, se consemna, în documentele celulelor de partid, cum începuse construcția clădirii Birourilor administrative, iar în cadrul secției Rotărie s-a trecut la montarea unor mașini noi, calorifere și a unui pod rulant pentru ridicare pieselor de mare tonaj. Cantina era bine aprovizionată, asigurând angajaților până la 600 de mese pe zi. Optimismul muncitoresc crește progresiv cu realizările fabricii. Dintr-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Frontul Mondial al Păcii” în frunte cu măreața Uniunea Sovietică. Pe aceeași linie, se înscriau și desele referiri la viața îmbelșugată a poporului sovietic, condus de I. V. Stalin „Genialul Conducător de Popoare”. La altă secție, altă dare de seamă. Rotăria ține și ea ședință, în 20 septembrie 1951. Muncitorii abordau din nou „o problematică” complexă. Angajații Nicolinei aflau atunci că în țările capitaliste creștea zilnic șomajul și mizeria oamenilor muncii, în timp ce „în lagărul păcii și a socialismului”, proletariatul, scăpat de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
învățămîntului. {EminescuOpXI 245} Nu s-ar putea - după părerea "Romînului" - ca, în loc de cartea de citire, care cuprinde "poezii și istorioare morale", să se pună în mâna elevilor un tractat popular de agronomie? De ce nu? Și unul de cismărie și de rotărie, dar nu va mai fi carte de citire. Datu-și-a organul guvernamental cândva seamă de ceea ce este o carte de citire pentru clasele primare, o carte în care se cuprind descrieri ale țării proprii, istorisiri din trecutul ei, caracterizarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe structurale prezintă în substrat pietrișuri și nisipuri în care apar câteva văi estompate. Pe marginile platourilor se dezvoltă văi cu aspect torențial (valea Stânei, Rotăriei, Cetățuia, afluenți pe dreapta ai râului Bahlui). Platforma Sângeap este situată între platoul Berezlogi la vest și Dealul Basaraba la sud est. Are o suprafață mare, cu o lungime decirca 6 km și o lățime de 2-3 km . Este cel
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
teren sunt fixate de pădure. Văile secundare de tip subsecvent prezintă o orientare perpendicular pe direcția înclinării stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m și 6
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
parte germani, din Brașov, Cluj, Timișoara și pe aiurea", spune I. Antonovici. Și citează meseriile în care urmau a se iniția fiii bârlădenilor: olărie, tinichigerie, croitorie, pălărierie fină și ordinară, jimlărie, orologerie, frânghierie, postăvărie, cojocărie, tâmplărie și sculptură în lemn, rotărie cu aplicare la prepararea instrumentelor agricole, făurărie, șălărie, îmbrăcarea trăsurilor și a căruțelor, corfărie, lăcătușărie, tapițerie, legătorie de cărți, cizmărie de bărbați și de damă, făcutul flanelelor, colțunilor și pălăriilor ordinare... Cu toate că i s-a făcut atmosferă neprielnică, fiind acuzat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În proiecția noului obiectiv, autorul gândise să armonizeze reperele didactice sau instructiv-educative cu cele economice și sociale, propunând organizarea școlii pe ateliere corespunzătoare învățării celor mai căutate și mai utile meșteșuguri de profil, și anume: stolerie, strungărie, cizmărie, fierărie, lăcătușărie, rotărie și alămărie, cu observația că primele trei le vedea debutând în termen de patru săptămâni. Pentru instrucția teoretică și practică estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea peste puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să însumeze în final 143.344 lei, directorul numit al școlii, Carol Mihalic de Hodocin, urma a se deplasa în Transilvania având și recomandarea consulului austriac din Iași pentru a recruta meșterii-instructori necesari desfășurării procesului didactic, profilat pe meseriile: lăcătușerie, rotărie mecanică, fierărie, săidăcărie, stolerie și strungărie 28. Demersul, început în a doua jumătate a anului 1840 și extins și în domeniul dotării tehnice, s-a încheiat în cursul primului semestru al anului următor, când Hodocin populariza prin mijlocirea gazetei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
poate tăgădui că pădurile, în privirea producerii lor, sînt îndeobștie de mare folos pentru fieșcare țară, căci ele pe lângă neapărat trebuitoriul material de ars ni mai dau lemn pentru durarea corăbiilor, pentru mașine, mori, binale de iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici de steclă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aproape de Eși. Această moșie, supt privigherea Cinst<itei> Epitropii, să se administreze de D<umnealui> Mihailic de Hodocin, profesorul agricolei, în chipul cel mai folositor. Acolo, îndată să se așeze o școală practică de mehanică și anume: de dulgherie, teslărie, rotărie, strungărie, ferărie și lăcătușie, primind pe acest an un mai mic număr de ucenici pentru ca să poată mai bine a să deprinde lângă maestri, iar la anu va spori numărul lor în analoghia propășirii ce vor face acei întâi ucenici, va
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de primăvară sau apele ploilor repezi de vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu cei ce l-au răscolit câteva veacuri de-a rândul. Multe dealuri - Pietrărie, Coasta Morii, Rotărie, Leaua, Dumbrava, Dealul Viei, Dealul Cocoliei, Zarea, Hlize și Pripor - își arată sfidător măruntaiele de piatră, iar altele cu îngăduință au permis șuvoaielor să le desfigureze. Cu toate acestea, clăcașii satului aduși din ținuturile Dornei au îndrăgit cu timpul și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vraciu, Vasile Sularu și Tănase Tătărășanu. Dintre instalațiile tehnice existente în trecut pe teritoriul Tarniței amintim moara cu motor a lui Ghiță Chirilă, moara de vânt a lui Iftene Chirilă și morile de apă aparținând lui Ion Chirilă, de pe pârâul Rotăriei și lui Căpraru, pe Berheci. Începând cu anul 1950, a funcționat un magazin mixt de stat, în casa domnului învățător Dumitru Bârgăoanu, și un bufet în casa confiscată de la Virgil Vraciu. Tomozia Merită amintit faptul că, până în anul 1968
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrau pe lângă casă, reparând uneltele agricole, împletind coșuri din lozie, construind garduri din nuielele aduse de la pădure sau de la luncă. Unii dintre ei, înzestrați cu talent și inteligență, practicau și alte meserii și meșteșuguri, cum ar fi lemnăria, dogăria, rotăria, fierăria, cizmăria, croitoria, împletirea coșurilor ș.a. Aceste preocupări le-au slujit atât lor, cât și comunității sătești din care făceau parte. Produsele lor aveau mai mult un caracter practic și mai puțin artistic, fiind utilizate în gospodărie. Deocamdată nu avem
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile componente ale morilor de apă și de vânt sunt de origine latină, mulți dintre aceștia fiind împrumutați de la uneltele agricole sau de la mijloacele de transport: grindei 1, proțap, coș, capră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]