372 matches
-
plîns, între comic și tragic, între disperare și curaj. Am citit-o pe fugă de la cineva, în franceză, m-a emoționat cu adevărat, dar mi-a fost teamă că se poate aluneca, foarte ușor, în melodramă. Cînd am intrat în Rotondă, spațiul ales aici pentru spectacol, ritmul meu precipitat și-a găsit bătăile firești. Priveam în jur și nu mă săturam. Un spațiu pe care îl știu pe dianfară, obiect cu obiect, fotografie cu fotografie, un spațiu îmbibat și de amintirile
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
-mi dea? Rarița, când trebuia să răspundă, se făcea că nu poate să vorbească și începea să bolborosească ceva de neînțeles. Cu vreo doi ani înainte de colectivizare, Ghițișor s-a hotărât să-i dea lui Creața hectarul de pământ din Rotonda, hectarul lui Constantin. Acesta a lăsat cu limbă de moarte ca hectarul lui să-l dea lui soră-sa, că-i străină și săracă. Iar Ghițișor i-a dat hectarul lui din Rotonda lui fiică-sa cea mai mică, adică
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dea lui Creața hectarul de pământ din Rotonda, hectarul lui Constantin. Acesta a lăsat cu limbă de moarte ca hectarul lui să-l dea lui soră-sa, că-i străină și săracă. Iar Ghițișor i-a dat hectarul lui din Rotonda lui fiică-sa cea mai mică, adică Mariei. Odată cu cooperativizarea agriculturii, țăranii au fost nevoiți să-și ia tălpășiță către oraș. Gheorghe al lui Ghițișor, după ce s-a însurat cu Profira lui Tortabeci, cu care s-a mutat într-un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Maica Domnului și cu mâna în buzunarul omului. Nici Gheorghe al lui nu e mai breaz în privința pământului, că a bătut-o pe soră-sa cu capul de pereți de l-a înroșit, pentru a-i lua pământul, forțat, din Rotonda. Dacă nu răcnea nevastă sa pe afară, o omora, bătând-o de pereți. Beraru Era un bărbat scurt și gras, dar nu avea burtă, era de culoare măslinie și fuma de scotea un fum negru și gros, ca o locomotivă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cheia în ușa transparentă de sus până jos, cu rama metalică. Împinse și intră. Ușa se închise automat în urma lui și imediat, în partea stângă, odată cu închiderea ușii, se aprinse o lumină puternică, în spatele unei arcade generoase. Dădea într-o rotondă, în mijlocul căreia se afla un piedestal suplu, elegant, pe care era așezată o sculptură. Nu-și dădu seama de la început din ce era lucrată. Reprezenta o balerină pe poante, cu mâinile sprijinite pe fustița alb-roz, de o mare gingășie. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să danseze! El, care colindase prin lume, fusese prin atâtea muzee, făcuse podoabe de mare finețe, stătea acum în fața acestei minunate statuete, zicându-și că este o adevărată bijuterie. Rămase așa un timp admirând-o, apoi o părăsi. Lumina din rotondă se răspândea prin jur. La peretele opus era o canapea albă de piele, pe care se răsfățau pernuțe mici, colorate. Parcă în aceleași culori, în degradé, ca ale balerinei. Se așeză și, de la distanță, admiră statueta. Avea un magnetism! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Există și o a treia parte, aceea a destul de obișnuitelor, la reeditări, aprecieri critice. De citit, ca o cărticică în sine, e tripla evocare, a lui Mușatescu și a altora, făcută de N. Carandino, Șerban Cioculescu și Sergiu Dan. O rotondă. Atmosfera studenției cu bani puțini, dar jucată bine, aerul Capșei de altădată, cu spusa lui Napoleon "lasă-i pe complotiști, supraveghează cafenelele", figura lui Păstorel, a lui Eftimiu. O lume care știa să rîdă, și în care rîsul era o
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
1966). Alături de această piesă dramatică, al doilea text al grupajului, Meșterul Manole, presupune tot o reconfigurare, în cheie proprie, a unui mit popular. În creațiile din Greul pământului, interesul lui Anania era de a surprinde "fenomenul românesc". Figura centrală a Rotondei plopilor aprinși (1983), memoriile lui Valeriu Anania, este cea a lui Tudor Arghezi, considerat de autor maestrul său literar. Iată un pasaj în care îl evocă: "În ființa lui intimă, poetul era un mare emotiv, dar în același timp era
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
citez pe cea mie acordată de Ștefan Bănulescu pe o reeditare din 1979 a nuvelelor din Iarna bărbaților. În acel octombrie 1980, scriitorul a călătorit în Franța, m-a căutat la telefon și ne-am întâlnit în faimoasa cafenea "La Rotonde". Nici cu acea ocazie el nu s-a arătat mai locvace, dar eu simțeam iradierea prețuirii și simpatiei pe care mi le arăta, tot părând închis în ermetismul său. Iată dedicația: "Pentru Ilie Constantin, bucuria revederii cu anii nemaipomeniți de
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
-o să sune). Nu recunoaște pe nimeni, confuz. Această minte atât de ascuțită, acest om bun, amabil, săritor - dar care a scris contrariul a tot ce înseamnă binele. De unde oare această existență schizoidă - e o enigmă. 28.3.1994, Paris, Rotonde. Simone Boué (Cioran) în "La Rotonde", lângă Luxembourg, rue Medicis. Nenorocirea a început în 1992, după o operație reușită de cataractă. Stări de confuzie, amnezie. Apoi nu mai găsea adresele cunoscute ale unor prieteni, revenea, aceștia dădeau telefoane. Se trezea
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
nimeni, confuz. Această minte atât de ascuțită, acest om bun, amabil, săritor - dar care a scris contrariul a tot ce înseamnă binele. De unde oare această existență schizoidă - e o enigmă. 28.3.1994, Paris, Rotonde. Simone Boué (Cioran) în "La Rotonde", lângă Luxembourg, rue Medicis. Nenorocirea a început în 1992, după o operație reușită de cataractă. Stări de confuzie, amnezie. Apoi nu mai găsea adresele cunoscute ale unor prieteni, revenea, aceștia dădeau telefoane. Se trezea la 5 dimineața, stătea complet îmbrăcat
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
concepută și apoi consecvent promovată. Iar I.C.R. își asumă răspunderi pe această direcție. Inclusiv în ceea ce privește promoția evenimentului, antrenarea exemplară către muzică a tineretului studios; am întâlnit studenți ai facultăților bucureștene, tineri absolvenți, care - prin prospețimea prezenței lor - au covârșit literalmente rotonda sălii de concert a Ateneului Român. Nu perfecțiunea tehnică, ci autenticitatea expresiei îi preocupă prioritar pe muzicienii Cvartetului de coarde "Voces". Se manifestă în continuare drept un organism viu, coerent. în cadrul actualei stagiuni organizate de Formațiile Muzicale Radio au prezentat
Valori muzicale camerale în concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7300_a_8625]
-
Ștefan Cazimir Vizitatorii Cișmigiului află, dintr-un panou instalat lîngă intrare, care sînt punctele de atracție ale grădinii. Unul dintre ele este "Rotonda scriitorilor", datînd din 1943 și adunînd laolaltă busturile lui B. P. Hasdeu (sculptor: Mihail Onofrei), N. Bălcescu (de C. Baraschi), V. Alecsandri (de Theodor Burcă), M. Eminescu (de Ion Jalea), Al. Odobescu (de Milița Petrașcu), T. Maiorescu (de C. Dimitriu-Bârlad
Lista lui Petrovici by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7100_a_8425]
-
Milița Petrașcu), T. Maiorescu (de C. Dimitriu-Bârlad), I. L. Caragiale (de Oscar Späthe), G. Coșbuc (de Ion Popovici), Șt. O. Iosif (de Cornel Medrea), Ion Creangă (de Ion Jinga), Al. Vlahuță (de Oscar Han), Duiliu Zamfirescu (de Alexandru Călinescu). Am cunoscut "Rotonda scriitorilor" (mai bine zis, am aflat de inaugurarea ei) cu mult înainte de a veni în București, prin intermediul unui articol din Calendarul "Universul copiilor" (1944, p. 65-72): Busturile celor 12 scriitori români. Textul era însoțit de fotografii și prezenta sculpturile exact
Lista lui Petrovici by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7100_a_8425]
-
Ion Creangă. Dăm acum filmul înapoi, adică revenim în 1943, la momentul inaugurării ansamblului. Inițiativa i-a aparținut lui Ion Petrovici, pe atunci ministru al Educației Naționale, și tot el a întocmit lista celor 12 scriitori care urmau să formeze "rotonda". De aici izvorăsc o seamă de întrebări "inconturnabile" (cuvînt foarte la modă, de vreo cîțiva ani încoace, în scrisul literaților cu ștaif; am aflat că înseamnă "de neocolit"): cum a fost cu putință ca, în rîndul celor doisprezece, să figureze
Lista lui Petrovici by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7100_a_8425]
-
neglijîndu-i pe Creangă și Slavici. Și dacă, în cazul celui din urmă, lucrurile pot fi parțial înțelese, anvergura prozatorului ardelean nefiind pe atunci unanim recunoscută, omiterea lui Creangă de către maiorescianul Ion Petrovici rămîne în schimb cu totul bizară. Dăm ocol rotondei și privim, rînd pe rînd, cele 12 busturi. Copacii dimprejur își tremură umbra peste alee, iar în aer vibrează triluri ale păsărilor. Ordinea chipurilor dăltuite în piatră nu coincide cu cea din manual, iar criteriul succesiunii lor rămîne impenetrabil. De ce
Lista lui Petrovici by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7100_a_8425]
-
somnul convenției și i-a dat curaj să sfideze stereotipiile. Bravos, nene Iancule! Ochii bustului tău contemplă neabătut seninul cerului de vară. Dacă ai consimți să-i cobori măcar o clipă, ai citi cu satisfacție pe un panou al Primăriei: "Rotonda scriitorilor. Acest monument aparține patrimoniului cultural al Bucureștiului. Vă rugăm protejați-l! Contravenienții vor fi sancționați conform legii."
Lista lui Petrovici by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7100_a_8425]
-
română Biblioteca Națională a României inaugurează o serie de întâlniri ale criticului literar Alex. Ștefănescu cu elevi de liceu iubitori de literatură. Prima întâlnire, consacrată poeziei lui Nichita Stănescu, va avea loc miercuri, 25 februarie 2009, ora 11, în sala Rotondă (de la sediul central al Bibliotecii Naționale a României din București, str. Ion Ghica nr. 3). Intrarea elevilor - la oricare dintre manifestările din acest ciclu, intitulat Ora de literatură română - este gratuită. Participanții la întâlnirea de miercuri, 25 februarie 2009, vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
mai multor etape ale existenței lui Valeriu Anania. Concluzie elementară: prin experiențele de viață parcurse, el este cel mai "romantic" dintre scriitorii români contemporani! Ceva din biografia învolburată a lui Valeriu Anania ne era cunoscut încă din 1983, prin intermediul volumului Rotonda plopilor aprinși, unde autorul, vorbind despre Arghezi și Gala Galaction, despre Anton Holban și Victor Papilian, despre Lucian Blaga, Ion Luca, Marin Preda, Vasile Voiculescu, vorbea, vrînd-nevrînd, și despre sine. Dar constrîngerile epocii impuneau atîtea ocultări, omisiuni și eufemisme încît
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
să-și ia asupră-și lepădarea lui Petru, aflînd că atît Miorița, cît și unicul ei semnatar treceau prin purgatoriul unui fel de opus igni, auctor patibulo..." poate sluji drept exemplu lămuritor - altfel spus, să clarifice neclaritățile... Cuvîntul înainte al Rotondei plopilor aprinși era datat "Văratec, decembrie 1982". Ceea ce aflăm acum, din impunătorul tom de Memorii (Polirom, Iași, 2008, 695 pag.), este însă că Valeriu Anania, beneficiind de șederea sa în Statele Unite, încheiase, cu opt ani mai devreme, o autobiografie amplă
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
viața la trei săptămâni), alteori calvarul maternității e măsurat de ibricul de cafea (frigul). E clar ce vreau să spun. Mai puțin ostentativ, coffea arabica degajă, pentru Dan Coman, aceeași energie poetică pe care (tot într-un volum al colecției Rotonda a Editurii Cartier), Radu Vancu o obținea din alcooluri. Ritualul primitiv al fierberii înlocuiește, aici, chimismul modern al distilării. Lipsa lui dintre articolele explicite ale Dicționarului e o probă pentru maniera, mereu adiacentă, în care Coman își concepe volumele de
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
manifestări, inclusiv o expoziție reunind zeci de schițe cu propuneri - serioase, ironice, absurde - de „umplere" a golului din centrul faimosului monument arhitectural... Printre recomandările cele mai „cuminți", cea a artistei de origine libaneză Mona Hatoum de a ancora în centrul rotondei o copie a „Coloanei infinite"! Punctul de vârf al manifestărilor aniversare a fost însă o retrospectivă Kandinsky, un omagiu adus unuia dintre cei mai influenți artiști plastici ai secolului al XX-lea. După ani în care pe rampa în formă
Kandinsky la Muzeul Guggenheim by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6217_a_7542]
-
întîlnirea. În picioare, dimineața devreme, am băut un pahar de vin alb, și totul mi se părea o prelungire a vieții de la Uniunea Scriitorilor. A doua zi m-am dus pe bulevardul Montparnasse, ca să văd vestitele cafenele ale locului: „La Rotonde”, „La Coupole”, despre care știam că adăpostiseră zeci și zeci de nume celebre ale culturii: Modigliani, Picasso, Sartre. Și n-ajung bine în fața cafenei „La Coupole” și dau ochii cu Geta Dimisianu! „Geta, sînt eu, Matei Vișniec!” Simțeam nevoia să
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Matei Vișniec: „La 55 de ani trebuie să furi cît mai mult timp pentru tine însuți“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5456_a_6781]
-
să graviteze în jurul operei directorului publicației, Nicolae Breban. Cronicarul a putut citi articole cu miez semnate de Nicolae Balotă („Principiul poetic"), Stefan Borbely („În așteptarea cărții care va supăra multă lume: Ioana Macrea-Toma: Privilighenția") sau de Răzvan Voncu („Alte noi Rotonde 13"), precum și medalioanele critice dedicate lui John Fowles și Luigi Pirandello. Și cum după atîta delectare era nevoie și de un junghi menit a-l trezi, Cronicarul a dat peste pagina de revista presei, în care redactorul-șef se războiește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
la doi pași de piața Edgar Quinet, Odessa, rue de Froidevaux mărginind marele cimitir ce poartă numele cartierului, unde dorm Cioran și Eugen Ionescu; în fine bulevardul Mont - parnasse, propriu-zis, cu cafenelele lui celebre, una după alta, La Coupole... La Rotonde... Le Dôme... Le Select... unde își beau cafeaua pe vremuri Lenin și Troțki. Întâmplarea a făcut ca, în locuința atelier de pe rue Jay, cu tavanul de sticlă, proprietatea prietenilor mei buni Dody și Any ce mă adăpostesc, să dau, în
Madame Stein by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5655_a_6980]