142 matches
-
i) GE 77 Câmpie tabulară (crovuri și rovine în curs de colmatare) de stejărete, cerete și plopisuri (i), soluri pseudogleice, V. ed. mic-mijlociu 8332 Câmpie forestieră, crovuri și rovine în curs de colmatare Pi, pseudogleic- podzolit, depresionat 9411 Plopiș de rovină de plop tremurător (i) 182 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE 9412* Plopiș de plop alb de depresiune- crov (i-m) 6155 Stejăret de rovină (i) 6224 Stejăreto-șleau de depresiune (i) 8511 Câmpie forestieră, luncă de stejarete
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
rovine în curs de colmatare Pi, pseudogleic- podzolit, depresionat 9411 Plopiș de rovină de plop tremurător (i) 182 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE 9412* Plopiș de plop alb de depresiune- crov (i-m) 6155 Stejăret de rovină (i) 6224 Stejăreto-șleau de depresiune (i) 8511 Câmpie forestieră, luncă de stejarete Pm, brun semigleic, edafic mijlociu 6122 Stejăret de luncă din regiunea de câmpie (s) GE 78 Câmpie joasă-lunci colmatate de stejăreto-șleauri (s-m), soluri aluviale- brune molice gleizate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
dealuri (s) 6 14.3 Stejăret de terasă de productivitate inferioară (i). 6 15 Stejărete de depresiune și câmpii joase cu fenomene de înmlăștinare (Querceta roboris agrostetosa) 6 15.1 Stejăret de dealuri pe lăcoviște de productivitate mijlocie (m) 6.15.5 Stejăret de rovină de productivitate inferioară (i) 6 15.2 Stejăret de dealuri pe lăcoviște de productivitate inferioară (i) 6 15.3 Stejăret cu Rhamnus frangula de productivitate mijlocie (m) 6 15.4 Stejăret cu Agrostis alba de productivitate inferioară (i). 6 16 Stejărete de silvostepă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și euramericani pe depresiuni de interdune de productivitate mijlocie (m) 9 31.7 Plopișuri de plop alb și plop negru pe depresiuni de interdune nisipoase de productivitate mijlocie (m) 9 4 Plopișuri de plop tremurător (Populeta tremulae) 9 41 Plopișuri de rovină de plop tremurător (Populeta tremulae polygonetosa) 9 41.1 Plopiș de rovină de plop tremurător (i). - 9 5 Sălcete pure (Saliceta albae) 9 51 Zăvoaie de salcie (Saliceta albae rubosa) 9 51.1 Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare (s) 9
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
31.7 Plopișuri de plop alb și plop negru pe depresiuni de interdune nisipoase de productivitate mijlocie (m) 9 4 Plopișuri de plop tremurător (Populeta tremulae) 9 41 Plopișuri de rovină de plop tremurător (Populeta tremulae polygonetosa) 9 41.1 Plopiș de rovină de plop tremurător (i). - 9 5 Sălcete pure (Saliceta albae) 9 51 Zăvoaie de salcie (Saliceta albae rubosa) 9 51.1 Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare (s) 9 51.7 Zăvoi de salcie de productivitate inferioară în luncile apelor interioare
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și au apărut ghioceii, iată că și DNA-ul a reușit să găsească unul dintre multele cazuri de delapidare din sănătate. Aș avea și eu totuși o întrebare: - Domnilor de la DNA, ați dormit până acum? După această măreață victorie de la Rovine din Câmpii, o să vă culcați la loc!? Sistemul de Sănătate din România geme sub povara corupției transpartinice, fără culoare politică, a unor neica nimeni în viața de zi cu zi, puși șefi peste medici, care cumpără farfurii de sticlă la
Spitalul Obregia, de la Flacăra Violet, la ”jafuri” de milioane de euro by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64790_a_66115]
-
fost ocupat, luni dimineață, de nouă activiști anti-cianuri. Protestatarii vor să tragă un semnal de alarmă cu privire la "favorizarea nelegitimă și ilegală a companiilor miniere de către autoritățile statului român". "Denunțăm proiectele de minerit cu cianuri de la Certej, Deva-Muncel, Băița Crăciunești, Brad, Rovina și Roșia Montană, proiecte cu efecte distructive pentru oameni și natură, ce pot demara doar în totalul dispreț al procedurilor legale", se arată în mesajul activiștilor.
Activiștii ANTI-CIANURĂ au ocupat sediul Minvest Deva () [Corola-journal/Journalistic/46812_a_48137]
-
abandonate). Toate generează poluare - sute de metri cubi de ape acide pe zi, praful de pe halde este luat de vânt și împrăștiat pe zonele învecinate. România are patru zăcăminte de aur din primele 13 că mărime din Europa: Roșia Montană, Rovină, Certej, Bucium. Europa produce anual 15 tone de aur. România, doar prin mina de la Roșia Montană, ar produce 15 tone de aur pe an, ceea ce ar plasa-o pe primul loc în Europa la producția de aur.
Răspunsuri la problemele ridicate de Traian Băsescu în legătură cu proiectul Roșia Montană. Fapte care pot fi verificate by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35263_a_36588]
-
nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Zeul nu va recunoaște Aerul rănit de plânsul Mamelor care vor naște Fiii morți lui viu răspunsul. Marea nu va recunoaște Picătura care vine Străpungând bazalt în coaste, Praguri, crânguri și rovine. Vântul nu va recunoaște Adierile de-aripă, Zboruri frânte vor renaște, Etern Pheonix se-ntruchipă. Dumnezeu va recunoaște Omul, marea, zborul, vântul Nici un alt zeu nu se naște Făr' de-ai pângări cuvântul. *** Volumul ~ manuscris "Clonapolis" Referință Bibliografică: Dumnezeu va
DUMNEZEU VA RECUNOAŞTE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382454_a_383783]
-
bă, deștepților! Orice luptător, când nu se luptă cu dușmanul, se antrenează, ca să-și mențină forma de luptător. Și “domnul” Dode ne-a arătat niște ilustrații din manuale cu luptătorii români: - Ia uitați-vă cum luptau strămoșii noștri! Aici, la Rovine în câmpii... cu lancea, cu sulița, cu arcul, cu sabia, cu...bolovani... Uite-l aici pe Mihai Viteazu’ cum dă cu barda în turci! Aici, la Grivița și la Plevna, cum ne urcam pe metereze și înfigeam țepușa în turci
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
la îndemână? - Cu ghiozdanul, a spus un “flăcău” mai... “luminat”. - Vedeți? S-a “luminat” și “domnul” Dode. Vedeți că românul e isteț și descurcăreț? Hai să începem o luptă, ca să antrenăm “flăcăii”! Să ne închipuim că suntem la... la... - La Rovine în câmpii! A sărit un “isteț” dintre noi. - Nu, mă, acolo ne trebuie lănci, sulițe, de unde le luăm? Ne scatem ochii cu ele... mai bine...să cuceriți “redute.” Să învățați asaltul, mă, să dați în turc cu îndârjire, cu...dârzenie
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
Agero”, 13 iunie, 2016; Iulian Chivu, Apa - spațiu al memoriei și al venerării, „Vatra veche”, VIII, 2016, nr. 2, 31-32; Valentina Becart, Peste fiecare piatră, trupul meu de apă..., „Banat”, III (XIII), 2016, nr. 1-2-3, p. 33 - 51; Ion Jurca Rovina, Interior existențial și recurs la realitate, „Paralela 45”, 3 mai 2016; Livius Petru Bercea, Poezie și hermeneutică, „Portal Măiastra”, 3, 2016, p. 26-27; Cristina Ștefan, Impresii de lectură: Apa de Mirela-Ioana Borchin. Cu o Prefață de Eugen Dorcescu, „Actualitatea literară
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
din povestire, spre a-i dirija amintirile cu ajutorul întrebărilor precise: “Moșu’ Nică, de ce divizie, ori regiment ai aparținut? Și zi-ne niște localități de pe-acolo, ca să ne dumirim că povestești de la Don și nu din Munții Tatra, ori de la... Rovine!” Și moșul, bățos, ne-o întoarce cu oarece țâfnă: “D-apoi ce credeți dumneavoastră despre mine? Încă nu m-a atins damblaua, chiar dacă ar fi trebuit să se întâmple, după câte-am tras și după câți ani am adunat la
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
și Roman Vodă, evadat din prinsoare de la leși, aflat acum în fruntea unei cete de călăreți moldoveni ce hărțuiau trupele lui Baiazid pentru a le împuțina, descinde din „Scrisoarea a III-a” a lui Eminescu: „Ienicerii năvăliră hotărâți în lungul Rovinelor. Gropile, capcanele și norii de săgeți decimară rândurile osmanlâilor. Urdia se văzu nevoită să-și lase trupurile grămezi, grămezi ... Noi leșuri umplură câmpul. Valahii ieșiră la atac și călărimea voievodală, ajungând și spârcuind ienicerii înspăimântați... Iar când spahii ieșiră să
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Acasa > Cultural > Artistic > DESPRE STATORNICIE ȘI IMPERMANENȚĂ Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Despre statornicie și impermanență Recentul roman al lui Ion Jurca Rovina, Iubire fără domiciliu, Editura Palimpsest, București, 2011, are drept personaj central o stihie, Erosul, forță nevăzută și devastatoare, generatoare, deopotrivă, de fericire extatică și de teribilă suferință, neocolind, în drumul său de neînțeles prin univers, prin existență, nici oamenii, nici
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
și lăudând pe Domnul să am partea/ din naștere, îngropăciune, nuntă. Soartea/ Pe alte căi de laic m-a tot purtat/ Și n-am ținut de-al mamei mele sfat/ Ca să înving prin sfânta slujba moartea/ Fost-am pastor prin Rovini: eram vrednic/ ca alte turme, pe pășuni divine/ Să le adap sub arzătorul ornic... / Ajuns la bătrânețe mi-e rușine/ că numai la păcate am fost spornic/ Și nu-mbracai armurile creștine”. Mulți prieteni de-ai mei considera însă că
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
trimet acu la bolta (magazin) să-mi iei o paretie de disagi de pita. I-ote banii ici! Acu, i-o ț-am dat banii, disagii și te-am trimes să vini napoi în giumatate de ceas. Tu pot mere pistă Rovina ore pe drum. Treaba te. Dacă iești cuminte, cumperi pita și vini napoi. Da pot să te-mbeț de bani și să nu mai vini, ș-atuncea trăbă să vin io la bolta după pita și după disagi. Iară, pot pierde
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
Da tu trăbuie să știi că iești rasponsabil și trăbuie să-mi dai socoteală păntru bani și disagi. Așe-i și viața omului can îl trimete Dumnezău pe lume. Filosofie aplicată. Am luat desagii, banii și am pornit la magazin, pește Rovina. Pantofii de piele au tras imediat apă. La bolta, un cioban mi-a făcut cinste o bere. Am băut-o sec, am refuzat-o pe a doua, am intrat acasă și mi-am schimbat ciorapii (alte încălțări nu aveam). M-
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
io lucru-ncet. Da iel o dzâs, și n-am uitat, ca lucru bun nu să-ntreabă de căte zâle-i făcut. Nu se întreabă niciodată cât timp a durat să fie făcut un lucru bun... Dumnezeu are răbdare. Plecasem peste Rovina, ca să economisesc timp. Eu de ce n-am avut răbdare? Am fost din nou la magazin, mi-am cumpărat cizme. Acasă, mi-am luat alți ciorapi, am mâncat două felii de pâine cu smântână și gem. La întoarcere, Tușa tocmai ieșea
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
Cornel Popescu, Marinela Popescu, Melania Ursu), teatrologi, critici și istorici de teatru (Emanuel Engel, Crenguța Manea, Ștefan Oprea, Constantin Paiu, Ion Parhon, Ludmila Patlanjoglu, Elisabeta Pop, Anaid Tavitian), scriitori (Constantin Cubleșan, Dan Culcer, Radu Iftimovici, Mircea M. Ionescu, Ion Jurcă Rovina, Valentin Marica, Monica Săvulescu Voudouri, Cornel Udrea), precum și artiști plastici, cadre universitare și gazetari. Organizatorii vă așteaptă cu drag! Referință Bibliografica: Rexlibris Media Group prezintă: INVITAȚIE - EVENIMENTE EDITORIALE LA IAȘI / Rexlibris Media Group : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1509
INVITAŢIE – EVENIMENTE EDITORIALE LA IAŞI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379113_a_380442]
-
Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Un român către popor Când imperii fără scrupul vor ca țara să-ți dezbine Tu născut cu veșnicia ca o nație martiră Scoate sabia din teacă și-amintește-ți de Rovine Unde armii otomane în Neajlov se-mpotmoliră Când popoare imbecile vor ca aurul să-ți fure Pune mâna pe secure și la mir le dă române Ești popor născut din glie, ești stăpânul ei de jure Tu să-ți ocrotești
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
a ales dintre cei mulți, din gropile pieirii Și mi-a deschis un drum curat, un drum al izbăvirii. Ce aș fi fost de Dumnezeu nu se-ndura de mine? Pe ce cărări aș fi umblat, prin ce văi și rovine? Nici nu-mi doresc ca să gândesc, privind acum trecutul! Îi mulțumesc Domnului meu, că a plătit tributul! Acum vorbesc de Dumnezeu, de Duhul Sfânt, de Domnul, Îndemn pe oameni: "Nu lăsați să vă cuprindă somnul! E vremea harului de sus
E TIMP DE POCĂINȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375007_a_376336]
-
cu botine. Viscolul din prima dată S-a oprit sus pe coline, Căci tot omu-i cu lopată Și la plug trag cabaline. Nu-i vreo cale înfundată Nici pe-asfalt și nici pe șine, Dar nici casă-amenințată De nămeții din rovine! Zăpada e strânsă toată Și se circulă prea bine, Gheața este măturată Și străluce sub patine. Viața nu-i amenințată De vreun țurțur ce se ține Chiar de streașina plecată Sub mari sloiuri cristaline. Dar, din minte-ntunecată, Un alt
IARNĂ SENSIBILĂ (!) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371695_a_373024]
-
, Ion (pseudonim al lui Ioan Jurca; 1.X.1940, Rovina, j. Hunedoara), prozator. Este fiul Linei (n. Lupaș) și al lui Petru Jurca. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1955- 1959) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1960-1965). Este profesor de limba română și franceză în județul Arad, apoi redactor
JURCA ROVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287688_a_289017]
-
București), critic literar și traducător. Este fiul Anei și al lui Gheorghe Vasile, lăcătuș mecanic; prenumele la naștere: Gheorghe. Urmează la București școala generală (1950-1957), Liceul „Nicolae Bălcescu” (1957-1961) și Facultatea de Filologie, secția italiană-română (1961-1967). Lucrează ca profesor la Rovine, Fierbinți, Frăsinet (1967-1971), bibliotecar la Serviciul de schimburi internaționale de la Biblioteca Centrală de Stat din București (1971-1990), redactor la secția culturală a ziarului „Dimineața” (1991), publicist comentator și realizator al paginii culturale la revista „Baricada” (1992-1996). Debutează la „Luceafărul” în
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]