987 matches
-
cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
multicolore și lanterne lungi, din plastic, vopsite într-o gamă largă de culori. Alte două fete veneau pe culoar, încărcate de sacoșe și pungi din care ieșeau câte puțin obiecte specifice tarabelor de la iarmaroc. Toate aceste persoane erau de etnie rromă și vorbeau tare într-o limbă din care nu am înțeles nimic... Va urma
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Boby nu se lăsa. Avea patruzeci și doi de ani, și se simțea stăpân pe situație. Nu voia să-l lase pe tatăl său să îi hotărască viața. Între timp, Elvira află că scurta ei aventură a fost cu un rrom, cum le plăcea să-și spună, dar până la urmă asta nu a contat atât de mult. Ea aflase că el era proprietarul marelui hotel-restaurant de lângă gara orașului. Așadar, își schimbase ideea de țigan „uite că și ei pot face treburi
NOROC NESPERAT NUVELA- FRAGMENT- CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1486293350.html [Corola-blog/BlogPost/384758_a_386087]
-
kana te ćeksin te źal and-o pero te lel amen ka te źas k-o tïrgos, o gras’ na mangas te maj ćeksin opral-o than. Ïnćerkisardam savre, kinujisajam leça, ćhin leș, mudar leș, să na mangas te ćeksin. Ozaman o rrom beśtas, diśindi laqe, ke n-aș manuś ahmaci, sjas manuś buźando, phirdo but vakïci. Andar p’e phurenqe phure sjas leș hen sjas len, savri familia hen savro nămos lenqo, ćel maj laćhe grasta, ćel maj laćhe agïcă, ćel maj
GARGÓĬ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416559548.html [Corola-blog/BlogPost/384602_a_385931]
-
ćh'o, sjan terno, ćalïśkïj, anca parades, thosa marro op-i sinia, pâl dake pesa ćimanikos ț’e amalença idemakosqo zijs, tu pesa o pimos, na akuśesa, na marca o rromnă, na kerca ćingar and-o kher. Poś te avel o rrom khere mâțo ćukunduri, xïndo patawos, o rromnăqe o’ și o thagar. Ke pjan ekh buka oj na-j mulcumime pentru tot ? I rromni ke prasala p’e murśes ke lesqe penʒardune na-j laćhi, mangela pesqe aver idos, strajinosqo, si kurva. Ka
GARGÓĬ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416559548.html [Corola-blog/BlogPost/384602_a_385931]
-
na bisterla la sigo, pwo abittiri kana aćhola korkorri ! - Dekït te resaw k-i krima, te phanzaraw mân pâl te cidaw kalo gât savro them, pwo laćho uxțawa akana, 'ke sjom terno, pâl law’ la ’θar-o śoro. Akidă sjas amare rromă hen amare adecă and-o vakïcă o anglune. Akerdom kana paramices ka te na naśalzon. Dekït te aćhol ț’o ’zi pwo tïrzios, pwo śukar vargiś akana ! Ama dikh ke sosθe ! paramica laćharzi pala ekh patarama povestime o Silesθar o Petajisqo
GARGÓĬ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416559548.html [Corola-blog/BlogPost/384602_a_385931]
-
mai orbește. De obedienți ce suntem Ne-am pus iar jugul pe ceafă. Nu avem motiv să plângem, Că știam ce ne așteaptă. Mincinoși și hoți de mână Mai ca la Hora Unirii Fac mereu case-mpreună, Că-s mai rromi decât românii ! Ion Părăianu Referință Bibliografică: Mai... decât românii / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MAI... DECÂT ROMÂNII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1468425877.html [Corola-blog/BlogPost/380878_a_382207]
-
Acasă > Impact > Analize > GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Duminică este un cunoscut ONG-ist rrom care de fapt NU STIE LIMBA ROMÂNI. Domnul Gelu Duminică da etimologii UNGUREȘTI la cuvinte ȚIGĂNEȘTI în ziarul Adevărul! Să luăm una după alta afirmațiile domniei sale: “Cuvântul „puradel” nici macar nu există în limba români. Este un cuvânt de origine maghiară
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
Acasa > Impact > Libertate > VIITORUL RROM-ANIEI Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 609 din 31 august 2012 Toate Articolele Autorului Viitorul RROM -ANIEI Democrația pentru un popor lipsit de educație,înseamnă destrămarea acelui popor. Niciunde există explicația unor coordonate pe care se instituie democrația, prin care se binecuvântează o țară. Democrația poate fi percepută de un popor educat numai. Altfel totul se
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
stabilitatea poporului român, existente la acea vreme. Istoria post-decembristă se scrie invers. Asistăm neputincioși la destrămarea României ca stat și înlocuirea românilor cu o altă populație: etnia romă.Pe plan internațional este greu de conceput așa ceva, deoarece denumirea improprie de rrom este ușor asimilată cu român. De ce doar în România s-a trecut la schimbarea numelui de țigan în rrom, rămâne o întrebare care deranjează și nu se dă nici un răspuns de către oficialitățile țării. Așa-zisele lor lămuriri pe chestiune sunt
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
și înlocuirea românilor cu o altă populație: etnia romă.Pe plan internațional este greu de conceput așa ceva, deoarece denumirea improprie de rrom este ușor asimilată cu român. De ce doar în România s-a trecut la schimbarea numelui de țigan în rrom, rămâne o întrebare care deranjează și nu se dă nici un răspuns de către oficialitățile țării. Așa-zisele lor lămuriri pe chestiune sunt extrem de puerile și desigur fără nici un fundament. Ce fac academicienii, lingviștii, oamenii de știință, psihologii sociologii, filozofii și toată
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
parte, cu „pitorescul” unei populații de necivilizat, care sunt, trebuie spus cu mare regret, catalizatorul destrămării României. Sunt încă sceptici în legătură cu acest fenomen, dar timpul îi va aduce acolo încât când vor înțelege, se vor afla deja la poarta unui rrom, așteptând să-i dea un loc de muncă. Pe plan cultural înlocuirea românismului se face cu virtuozitate și discreție, iar în viața de zi cu zi cel mai evident este la generațiile de tineri de azi, dar mai ales la
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
2015 Toate Articolele Autorului On pućena mân șo sjom. Me na źanawa șo te akeraw lenqe. Khere dawa duma po albanezonqi ćhip, Anźak me nana sjom albanezos. Kon isjom, me-da pućawa mân. O prietenoja merre si-ne pwo but andar-o rromă, Ama ame nana sjam rromă. O bava, ame kerasa len sar lenθe, Pa but derjă jin lença, Saci ke ame na źanasa i ćhip lenqi. M'o papus, jin m'e papusqo papus, Jin savre sträphure merre Na źannas artïka
KON ISJOM ME ? de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1424470512.html [Corola-blog/BlogPost/377853_a_379182]
-
pućena mân șo sjom. Me na źanawa șo te akeraw lenqe. Khere dawa duma po albanezonqi ćhip, Anźak me nana sjom albanezos. Kon isjom, me-da pućawa mân. O prietenoja merre si-ne pwo but andar-o rromă, Ama ame nana sjam rromă. O bava, ame kerasa len sar lenθe, Pa but derjă jin lença, Saci ke ame na źanasa i ćhip lenqi. M'o papus, jin m'e papusqo papus, Jin savre sträphure merre Na źannas artïka ni on. Me nana źanawa
KON ISJOM ME ? de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1424470512.html [Corola-blog/BlogPost/377853_a_379182]
-
americană unde trăiesc: toată lumea zâmbește, nimănui nu-i pasă. Bucurenci văd că dă tonul: îl omoară soarta țiganilor dar când eram în clasele primare coleg de clasă cu el stătea la distanță egală cu diagonală maximă de cei doi colegi rromi pe care-i aveam. Îl omoară ecologia dar îi dă tare pe autostradă și se lamentează că nu are unde să pună bicicletă în holul uneia dintre cele 5-6 facultăți de care s-a apucat și nu le-a mai
Doi pe un balansoar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82910_a_84235]
-
Acasă > Impact > Analize > MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMANUL MUGUR VĂRZARIU Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu știu cine este Mugur Vărzariu. Pe Mihai Neacșu-l cunosc, este nepotul lui Vasile Ionescu, deci aparține
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473248161.html [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
act de incultura". Domnul Vărzariu zice pe site (7): „Deși șocat, i-am răspuns că ar face bine să nu își însușească din comentariile rasiștilor care nu cunosc și deci nu înțeleg nici festivalul nici alte aspecte legate de etnia rromă. ” Domnule Vărzariu, Mihai Neacșu este rrom. Deci știe el mai bine decât tine cum stă treaba cu incultura romilor. Are dreptate în tot ceea ce afirmă, maneaua nu este un act cultural, ci un act ANTISOCIAL. Muzică romilor Romii nu cântau
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473248161.html [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
pe site (7): „Deși șocat, i-am răspuns că ar face bine să nu își însușească din comentariile rasiștilor care nu cunosc și deci nu înțeleg nici festivalul nici alte aspecte legate de etnia rromă. ” Domnule Vărzariu, Mihai Neacșu este rrom. Deci știe el mai bine decât tine cum stă treaba cu incultura romilor. Are dreptate în tot ceea ce afirmă, maneaua nu este un act cultural, ci un act ANTISOCIAL. Muzică romilor Romii nu cântau muzică lăutărească, desi așa credeți domnilor
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473248161.html [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
limbă maneliștilor 6- http://www.evz.ro/paranghelia-romilor-de-la-costesti-mercedesa-logodnica-la-4-ani-bancomat-rege-pentru-o-zi-1056327.html d- http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=9542 7- http://mugurvarzariu.com/blog/mihai-neacsu-sau-moartea-culturii-rome 8- http://stirileprotv.ro/știri/șocant/slabiciunea-pentru-o-manea-l-a-bagat-in-mormant-un-barbat-a-murit-la-3-zile-dupa-ce-a-fost-lovit-cu-o-sticla-in-cap.html 9- http://www.dailymotion.com/video/x1bzx8d sandu-ciorba-camau-videoclip-original-2014 music Referință Bibliografica: Manelele, rrom-ul Mihai Neacșu și r?omanul Mugur Vărzariu / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473248161.html [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
al rromilor să-si exprime punctul de vedere asupra principalelor probleme ale religiei și filozofiei cu care s-a confruntat omenirea de-a lungul timpului. Conform scrierilor lui Emil Cioran...în fiecare cultură există o anumită viziune a omului...,cultura rromă, neevidențiată pâna în prezent datorită stării haotice și dezorganizare a comunităților de rromi, a dependenței sociale, a sclaviei și robiei, nu s-au creat condiții favorabile exprimării culturii acestui popor. Ceea ce condiderăm că ar constitui o noutate în materie, ar
IN MEMORIAM NICOLAE BOBU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480776845.html [Corola-blog/BlogPost/380378_a_381707]
-
a existat un local propriu pentru școală până în anul 1945, când prin exproprierea moșierului Pecsi Sigismund, castelul acestuia a fost transformat în unitate de învățământ. Multă vreme, această locație a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația de etnie rromă, s-a construit cu fonduri europene, școală și grădiniță. În perioada dominației Horthyste (1940-1944) în școlile din Ulmeni, Mânău și Arduzel, a fost introdus samavolnic, învățământul în limba maghiară, semn că se dorea continuarea procesului de maghiarizare, început după 1908
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
străinătate”, ne-a declarat primarul în exercițiu Török László. Plăcut impresionat de concertul extraordinar susținut de Orchestra de Mandoline EuroStrings la Casa de Cultură ”Zilahy Lajos”, cu prilejul Serviciului Divin anual al bisericilor reunite protestante și neoprotestante române, maghiare și rromă din Salonta, primarul Török László a dorit să mulțumească comunității baptiste pentru mesajul creștin de bună conviețuire. Miercuri, 30 mai, primarul în exercițiu s-a întâlnit cu o delegație a Bisericii Creștine Baptiste Betel din Salonta, prilej cu care anunțat
MUZICA CREŞTINĂ PRIMEŞTE MEDALIA ORAŞULUI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Muzica_crestina_primeste_medalia_ora_sorin_petrache_1338643949.html [Corola-blog/BlogPost/362020_a_363349]
-
mi-a scris pe email următoarele: "Stimate domnule Marian Nuțu Cârpaci, Colocviul nostru este consacrat latinității, romanității și romanității, așa cum rezultă din denumirea pe care ați văzut-o deja. Evident că în cadrul ultimului termen se poate vorbi și despre componența rromă a romanității actuale și avem deja anunțate câteva comunicări pe această temă - de către profesori universitari, doctori în științe și doctoranzi. Nu va fi, deci, o conferință despre limba rromani. În plus, colocviul este destinat exclusiv cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
gratis, iar acum, limba strămoșilor noștrii este confiscată de unii români doritori de titluri academice. De ce? Pentru că țiganii nu știu carte. Noii Rromii, fii țiganilor de ieri De 27 de ani, în România, a luat naștere un nou popor, poporul Rrom format din ne-romi. Format din descendenții sclavilor africani, sirieni, gavaoni, numiți toți țigani, adică sclavi. Aceste popoare oprimate din cauza perioadei lungi de sclavie au uitat până și faptul că strămoșii lor au vorbit alte limbi decît limba romilor veniți
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În limba maghiară numeralele ordinale regulate se formează de la numeralele cardinale, cu sufixul -(a)dik/-(e)dik/-(o)dik/-(ö)dik. Sufixul ordinal a fost preluat din maghiară în unele dialecte rrome tot neaccentuat [-Vdik(n)o], fără să-l înlocuiască pe mai vechiul -to. Exemple: śeladikno [la romungri] al o sutălea, a o suta trijtodiko [la romungri] al treilea, a treia ezrediko [la rromii din Verśenda] al
SUFIXUL -VDIK(N)O de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1486495110.html [Corola-blog/BlogPost/372906_a_374235]