1,828 matches
-
râu din rănile ei adânci. Însă preacurata mireasă a lui Hristos răbda chinurile nădăjduind în Împărăția cerurilor. Astfel, în vreme ce mucenicia încă nu se sfârșise, înainte ca suferința să se fi încheiat, primea cununa biruinței. Gândește-te cât de mult se rușina tiranul. O fetișcană îl rușina pe omul care era înconjurat de soldați voinici ce Țineau în mâini săbii tăioase. Vezi cum încercarea și suferința devin de multe ori pricini de laudă?” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Însă preacurata mireasă a lui Hristos răbda chinurile nădăjduind în Împărăția cerurilor. Astfel, în vreme ce mucenicia încă nu se sfârșise, înainte ca suferința să se fi încheiat, primea cununa biruinței. Gândește-te cât de mult se rușina tiranul. O fetișcană îl rușina pe omul care era înconjurat de soldați voinici ce Țineau în mâini săbii tăioase. Vezi cum încercarea și suferința devin de multe ori pricini de laudă?” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 27-28) „Vezi că se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 359) „Îngerii o înconjurau, arhanghelii toți o cinsteau, și Hristos era de față. Dacă stăpânii petrec până la mormânt pe slugile lor vrednice răposate și nu se rușinează, cu mult mai mult Hristos nu S-a rușinat să cinstească cu venirea Sa pe aceea care și-a dat sufletul pentru El și a înfruntat o primejdie atât de mare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de laudă la sfinți, p. 359) „Îngerii o înconjurau, arhanghelii toți o cinsteau, și Hristos era de față. Dacă stăpânii petrec până la mormânt pe slugile lor vrednice răposate și nu se rușinează, cu mult mai mult Hristos nu S-a rușinat să cinstească cu venirea Sa pe aceea care și-a dat sufletul pentru El și a înfruntat o primejdie atât de mare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, III, în vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aceia care se vor bucura și ei de acea fericire. Mucenicii suferă aceste cumplite și de neîndurat munci într-o clipită, dar după ieșirea de aici se urcă la ceruri; îngerii merg înaintea lor, iar arhanghelii îi urmează. Nu se rușinează de cei împreună-robi, ci voiesc să facă totul pentru ei, pentru că și mucenicii au voit să facă totul pentru Stăpânul lor, Hristos. Când mucenicii se urcă la cer, toate acele sfinte puteri aleargă întru întâmpinarea lor. Dacă la venirea unor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pentru noi „Ei, martirii, pot cere iertare pentru păcatele noastre, ei care au spălat păcatele lor, dacă au avut, în sângele lor propriu. Ei sunt martirii lui Dumnezeu, conducătorii noștri, martorii vieții noastre și ai faptelor noastre. Să nu ne rușinăm a-i lua ca mijlocitori în slăbiciunile noastre; și ei au cunoscut slăbiciunile trupului”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre văduve, IX, 55, P.L., XVI, col. 251) Dumnezeu ne-a lăsat, spre mângâiere și folos, moaștele sfinților mucenici ,, Arătând Iubitorul de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la sfinți, pp. 504-505) „Mâine, deci, să ieșim înainte la porțile orașului și să ne așezăm în drum; bărbații, să dăm jos de pe animalele de povară pe bărbați, iar femeile, pe femei, și să-i aducem aici. Să nu ne rușinăm! Când e vorba de mântuirea fratelui, rușinea n-are ce căuta. Dacă aceia nu se rușinează să meargă la Dafne, la alaiul acela nelegiuit, cu atât mai mult nu trebuie să ne rușinăm noi când avem să-i aducem la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în drum; bărbații, să dăm jos de pe animalele de povară pe bărbați, iar femeile, pe femei, și să-i aducem aici. Să nu ne rușinăm! Când e vorba de mântuirea fratelui, rușinea n-are ce căuta. Dacă aceia nu se rușinează să meargă la Dafne, la alaiul acela nelegiuit, cu atât mai mult nu trebuie să ne rușinăm noi când avem să-i aducem la această sfântă prăznuire. Când e vorba de mântuirea fratelui, să nu lăsăm nimic la o parte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să-i aducem aici. Să nu ne rușinăm! Când e vorba de mântuirea fratelui, rușinea n-are ce căuta. Dacă aceia nu se rușinează să meargă la Dafne, la alaiul acela nelegiuit, cu atât mai mult nu trebuie să ne rușinăm noi când avem să-i aducem la această sfântă prăznuire. Când e vorba de mântuirea fratelui, să nu lăsăm nimic la o parte. Hristos a murit pentru noi, trebuie să suferim și noi totul pentru frații noștri. Chiar de te
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noștri pe cei cu care navem nici o legătură de sânge”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 486) „Să nu ne rușinăm și să nu socotim de prisos o astfel de faptă. Vânătorii străbat munți, prăpăstii, povârnișuri și locuri nebătute ca să vâneze un iepure, un cerb sau alte lighioane, iar adeseori chiar păsări sălbatice. Tu, pentru ce pregeți, pentru ce te rușinezi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rușinăm și să nu socotim de prisos o astfel de faptă. Vânătorii străbat munți, prăpăstii, povârnișuri și locuri nebătute ca să vâneze un iepure, un cerb sau alte lighioane, iar adeseori chiar păsări sălbatice. Tu, pentru ce pregeți, pentru ce te rușinezi când e vorba să vânezi nu un animal, ci un frate duhovnicesc, pentru care a murit Hristos, și să-l scapi de la pieire? Și n-ai nevoie să străbați dealuri și munți, ci doar să ieși pe poarta cetății! Te
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cer. Dar eu, de bună voie, prinsă În plasa lunii mă dădeam. Precum în brațele acelui Pe care încă îl doream. Părea că preajma-i dintr-o vrajă - Cum să respir, să n-o deșir? - De goliciunea apei, trupul Se rușina, din nou copil, Când lacul mă purta pe pieptu-i Ca pe un nufăr fără foi. Ne învelea, din ceruri, noaptea Cu întuneric, pe-amândoi. Mă bizuiam că nimeni, nimeni Măcar aici nu m-ar pândi. Cum credem, de-obicei, că
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
casa părintească, ocupată de călăul mamei martire - la procesul de recuperare, chemat de prietenul Doru Cosma, am fost martor, ca unul ce puteam depune - reia vechi relații, înnoadă altele noi, constată la cei ce guvernează capacitatea de a nu se rușina de ceea ce fac, ia act de divizarea opoziției democratice. Era momentul în care președintele Iliescu considera regimul multipartitinic drept depășit, manifestându-și preferința pentru un despotism luminat. La vremea primei mineriade memorialista nota în Jurnal: „Ar fi culmea nenorocului istoric
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
unui îndeajuns de complicat sistem de plasticizări, al unui limbaj așezat sub "stele demonizate". "Vaporizator de imagini", operînd cu "mii și mii de crime/ culese din ether", poetul ajunge la concluzia că "în oaza mea de umbră și cuvînt/ mă rușinez mereu de-atîta viață" și că "adevărul e/ o egalitate între himere". "Egalitate" ce acordă materiei dreptul de-a se pune provocator în ecuație cu spiritul, justificare de facto a acestei estetizări răzvrătite, pline de tumult metaforic. Poezia de un asemenea
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
de dinainte de 1989. Din fericire, România a fost ferită de atentate de tip terorist pe propriul său teritoriu. Dar asta nu înseamnă că prieteniile deocheate ale lui Ceaușescu n-au amestecat țara în istorii de care-ar trebui să fim rușinați. Curtea asiduă făcută unor demenți precum Idi Amin sau Robert Mugabe n-avea cum să nu implice serviciile secrete. Se știe că teroriști de marcă din Orientul Apropiat au avut baze de antrenament și case conspirative și pe plaiurile Mioriței
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
în fața lui și de ce. Care era punctul slab, fisura camuflată de interlocutor? Ce gen de satisfacție sau de recompensă urmărea acesta? Ce fel de impresie se străduia să facă asupra lui bărbatul sau femeia cu care vorbea? De ce anume se rușina respectiva persoană și cu ce anume se mîndrea? De-a lungul anilor, Yoel își formase convingerea că rușinea și orgoliul sînt mobiluri mai puternice decît toate celelalte pe care le pune în valoare literatura. Oamenii țin cu ardoare să-i
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
se gîndi ce se gândi și luă nițică țărână, o frământă bine, făcu pe om, pe urmă, o făcu și pe femeia lui, zicându-le Adam și Eva. Iar cei doi încă erau goi pe vremea aceea și nu se rușinau deloc unul de altul. Era cam pe vremea când Dumnezeu, după ce îi luase cu El și le arătase tot ce făcuse, îi dusese și la Pomul cunoașterii binelui și răului, care se nimeri a fi un măr, - și să nu
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
șiret și-un prefăcut, ispiti pe Eva, aceasta, curioasă, ca orice femeie, a mușcat din mărul oferit, și de aici începe drama. Că Domnul, plimbându-se prin rai, într- o dimineață răcoroasă, și văzându-i că se feresc de El, rușinați, îi întreabă sever - dar de unde știți voi că sunteți goi?... Bucluc mare.
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
retrăgeam în cămăruță. Nu aveam nevoie de computer, nici de mașină de scris, ci numai de un condei. A.R.: Și Dvs. scrieți de mînă? Vă mulțumesc că îmi oferiți o confirmare. Mă absolviți de un lucru de care mă rușinez. A.O.: Am să-ți ofer și rațiunile. Contactul direct cu condeiul și cu hîrtia e un act senzual. Și apoi eu obișnuiesc să schițez pe marginea paginii mici caricaturi, desene ale personajelor mele. Simt nevoia să creez un haos
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
de oriunde", aș spune: bye-bye Marte, prefer să fiu două zile muscă în casa unei familii, e mult mai interesant. Literatura ebraică se înrudește pe undeva cu bîrfa. Sînt verișoare bune, dar nu se salută pe stradă pentru că literatura se rușinează să fie vară cu bîrfa. Amîndouă provin din aceeași curiozitate. Diferența constă în faptul că bîrfa dă răspunsuri banale, triviale, pe cînd literatura ne deschide ochii ca să vedem pentru prima oară lucruri pe care le-am văzut de mii de
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
de care, vorba unui poet bolnav, eu nu prea am parte. Cu venerație, Șerban Tomșa Credeți, cumva, că mi-a venit să roșesc?... Nicidecum. Depinde cum ești enorm... Artifex este artifex. Și-apoi, nu numai umorul te împiedică să te rușinezi în asemenea cazuri cu schepsis exaltate... Probabil că, într-o zi, îl voi cunoaște în fine, personal, pe prozatorul Tomșa din Gratia (nu grația!) teleormăneană, și căruia, în aceeași revistă generoasă, i-am prezis, mai de mult, un drum izbândit
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
sunt. Ducea cu el, încă de mic, o taină bine ascunsă, o taină măreață. Simțea cum ceva în el, ca făptură, era în neregulă. Și era firesc să vrea să se schimbe. O dorință ascunsă fiindcă tare mult se mai rușina de taina aceea, ca de o vizită necuvincioasă. Era ca o mică foame strecurată sub inimă, ca o durere, de fapt ca o durere surdă, care se trezea ca o foame în suflet. Nu-și amintea de cînd îl secătuia
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
îngrozitoare repetări și să plece cu un pește mort în sacoșă, la fel ca toți ceilalți. Fără să-și dea seama, se așeză la rând, dar își reveni când zări un mic detașament de patru soldați cu un câine. Se rușină chiar. Oamenii și-au întors tăcuți privirile de la soldați. Se uitau acum la propriile picioare sau în gol. Profesorul își aduse aminte cu disperare de cabinetul său, de cărți și de căldura șemineului electric. În fața blocului său, în parcare, se
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
pierdută de părinții părinților mei. Îmi frec fundul de pe un scaun pe altul, dar tot bananele Îmi plac cel mai mult. Ce să fac cu alte alimente?! La ce-mi trebuie dacă sunt banane care putrezesc și de care ne rușinăm să ne apropiem. Marele Consiliul e surd. Existența său absența lui mă lasă rece. Tot În copaci am de gând să mă retrag. Acolo se retrag toți bătrânii. Ca voi, am fost și eu. M-am Îmbătat cu iluzii. Acum
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
nu cred că am un nume... sau eu știu?! Uite, am să te botez eu: Făt-Frumos! ...Sau, Albăstrel? Îți place? Sună bine! Ăștia, pe aici, Îmi zic Sulică. Sulică Frânaru'... Nu cunoșteam cuvântul, dar am zâmbit, el Însă s-a rușinat. După micul dejun, am fost aliniați iarăși În fața paturilor. Supraveghetorul ne-a ținut o prelegere despre cum trebuie să devenim fii de nădejde ai patriei. Nu am Înțeles și, fără să vreau, i-am zis: Eu sunt a lu' Iba
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]