25,841 matches
-
și a semnat că va aduce banii înapoi. Exact peste o săptămână, Șimon s-a întors în mijlocul nostru, puțin obosit dar îngrășat și a depus pe masă cecurile primite. - Nu se poate! a strigat Plotchemaher. Precis ai stat la o rudă. - Poate îmi faci cunoștință cu așa o rudă darnică, a spus Șimon. - Atunci, Oițerman te-a finanțat în secret... - Nu merita pariul, a pufnit Oițerman. Și în plus, am fost plecat în Laponia în săptămâna asta.. - Lăsați omul să vorbească
BANCNOTA DE UN MILION de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1486251844.html [Corola-blog/BlogPost/367066_a_368395]
-
Exact peste o săptămână, Șimon s-a întors în mijlocul nostru, puțin obosit dar îngrășat și a depus pe masă cecurile primite. - Nu se poate! a strigat Plotchemaher. Precis ai stat la o rudă. - Poate îmi faci cunoștință cu așa o rudă darnică, a spus Șimon. - Atunci, Oițerman te-a finanțat în secret... - Nu merita pariul, a pufnit Oițerman. Și în plus, am fost plecat în Laponia în săptămâna asta.. - Lăsați omul să vorbească! am intervenit noi, referindu-ne la Șimon Șeinerovici
BANCNOTA DE UN MILION de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1486251844.html [Corola-blog/BlogPost/367066_a_368395]
-
bunăvoință, lansam un compliment și mai gustam o dată. La prânz intram la o sală de petreceri unde se sărbătoresc botezuri și alte alea. Dar adevăratele festinuri se petrec seara, la nunți. Totul este să apari la ora de vârf, împreună cu rudele de ambe sexe, să strângi câteva mâini și să plasezi un plic elegant... Fiecare crede că ești invitatul celorlalți. - Deci ai dat cecuri, sughiță Plotchemaher. - Asta a fost singura mea grijă, nu cumva să scap un cec adevărat... Am dat
BANCNOTA DE UN MILION de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1486251844.html [Corola-blog/BlogPost/367066_a_368395]
-
îl îmbrățișe pe conașu Pandelică și, privindu-l fix în ochi lui de vultur avid pentru porumbițe tinere, îi spuse cu un zâmbet de mare actriță. - Sunt fericită că te văd, dragul meu „nepoțel” , că dacă nu am fi fost rude, cum știu că-ți plac femeiile frumoase, pe onoarea mea dacă nu te luam de suflet cu împrumut de la Corina”. - Și eu sunt încântat și-și admir frumusețea, iubită Mami. Ce suflet nobil poți să ai ca să-ți rupi din
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
pline de capre blonde cu aere de profeți mai ales când li se vedeau chiloții. Avocații intrară și ei într-un con des de umbră, preponderent financiară, deoarece oamenii, deși se mai se mai certau, acum se împăcau mediați de rude, vecini sau preoți. Că nici ei nu mai foloseau mijloacele numite pe vremuri IT ci vorbeau cu enoriașii străduindu-se să nu se facă de râs și să respecte cuvântul Domnului cel ce se numea, de veacuri, iubire... Numai că
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
În această delicată situație, evreii n-au mai putut influența ca înainte mersul domeniului lor preferat, comerțul. Unii dintre ei, cei mai zeloși, fuseseră serios zdruncinați în afacerile lor. Profesorul Gusti, după cum se vorbea în “dulcele târg” al Moldovei, era rudă bună cu madam Lupescu, amanta “oficială” a regelui Carol al II lea. El a apreciat că o parte din comerțul din Soroca a încăput pe mâna sindicatului amintit. Cum venea treaba și care era apropierea cu povestea de mai sus
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
a avut loc Festivitatea de Premiere a Festivalului Concurs Național de Creație Literară BOGDANIA, aflat deja la a II-a ediție. Au onorat cu prezența: membrii juriului, scriitori, poeți, epigramiști, istorici, participanți și laureați ai festivalului, însoțiți de prieteni sau rude. Juriul din acest an a avut următoarea componentă: prof. Cristian Petru Bălan, membru al USR și membru al Academiei Româno-Americane de Stiinte și Arte (SUA), prof. Culiță Ioan Ușurelu - membru USR, redactor-șef al revistei Salon Literar (Odobești), Gheorghe A
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
prozator și critic literar din Galați; Ilarion Boca, poet, eseist și epigramist din Tecuci și poetul Ionel Marin din Focșani, președintele Asociației Culturale Bogdania. La festivitate au participat în mod deosebit scriitori, membrii ai Asociației, ai cenaclurilor literare din Focșani, rude, prieteni, o parte dintre premiații concursului „Bogdania”, părinți și elevi. Momentele manifestării au fost:- Aprecierile membrilor juriului despre concurenți și creațiile lor; -lansarea primul număr al revistei de creație și cultură Bogdania; -înmânarea premiilor concurenților merituoși, a Diplomelor și premiilor
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
de a vedea cum „statuia imensă a Marelui Stalin, care domnea Brașovul, se prăbușea sub lovituri de baroase”, statuia aceluia care adusese în țara noastră teroarea roșie a cărei victimă fusese timp de 13 ani. Babeel Bubuuia, unchiul octogenar, deși rudă din partea mamei, era un fel de persona non grata în familia nepotului, deoarece, îngrijorat de eventuale urmări catastrofale pentru copiii săi, tatăl îi sfătuia, în limbajul de lemn al epocii, că „nu dă bine unor feciori de proletari agricoli” să
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
oamenii aceștia aliniați și ghemuitori. e cald și bine. uite afară plouă. pelerinele de ploaie nu sunt îndeajuns sunt din coajă de copac. noi am împrumutat una și acela nu s-a mai întors. s-a însurat și are multe rude. că fiecare trece pe la noi cântând și benchetuind au venit primăvara de sâmbăta morților să le dăm și noi de la ospețele noastre. că de la o vreme pământul furișat printre degete ne hrănește. când eram acoperiți ne jucam de-a baba-oarba
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1456012638.html [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
și caută explicații raționale, științifice care duc în final la aceeași concluzie ... Această activitate, mai ridicată decât cea normală a celulelor din cortexul vizual, ar produce efectul de tunel luminos. Iar la capătul tunelului omul vede figuri cunoscute ale prietenilor, rudelor, figuri strălucitoare. Apoi vede grădini, flori, râuri, insule, lumini și urmărește filmul propriei vieți. Exista, da, o similitudine în percepția vizuală pe care mi-o relatai. Și după acea mărturisire privirea ta a plecat undeva departe ... Ți-am respectat tăcerea
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
care i-o adusese cu venirea acelei dame îi tulburase existența lui de bârlog, clipele lui cele liniștite. Se sculă de pe pat, privi prin cameră, dezordinea era întradevăr universală și n-avea chef de oaspeți. Și totuși, dacă era vreo rudă de-a lui de la Ieși, trimisă de familie, sau poate în trecere pe-aici, și avea ceva răvașe și pentru el sau ceva pițule? Privi pe fereastră, lumina primăverii inundase parcă orașul, pomii înmuguriseră, păsărelele vesele ciripeau în castanii cei
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
care îi promisese ajutor, dar nu s-a dat bătut. “Italianul care promisese că mă ajută nu s-a ținut de cuvânt. M-am trezit că nu am un loc de muncă și evident, un venit. Am apelat la o rudă, care m-a primit în casă, iar apoi mi-am căutat singur de lucru. Știam cât de cât limba din țară. În final m-am descurcat. Am găsit la negru, dar aveam un venit. Am lucrat și în agricultură și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/am-renascut-ca-pasarea-phoenix/ [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR ,,Omul însuși este o iluzie,, spunea cineva. El există doar prin simțurile lui cât este viu și atemporal prin simțurile altora ( rude, prieteni, cititori , admiratori ) după ce redevine parte a materiei neorganizate în alt sistem din univers. Așezarea în vârful lanțului trofic este ,poate, cea mai mare iluzie a lui . Ideea că este creator de unelte, sisteme, prin care ( crede el ) preia anumite
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
viața asta ai fost om, în alta poate ești pom, pasăre, moleculă de apă, adiere de vînt, sau doar țărână ce îi hrănește pe alții mai norocoși. Ce rămâne în urma ta, te întrebi ? Ce ai lăsat, doar amintiri de care rudele, prietenii, admiratorii tăi își vor aduce aminte un timp., apoi te vor uita și ei, totul se uită repetându se în altă dimensiune.. Vedeți, câte personalități au fost uitate de istorie, de unii mai pomenim din când în când, pe
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
fără vlagă. Săndica era distrusă. Ținea la mamă mai mult ca la orice. Nu se aștepta ca la câteva luni de la dispariția tatălui să o ia de la capăt cu spitalul și cu bolnavi în casă. Cum era singură și nici rude care să o ajute nu mai avea în comună, nu știa cum va putea să fie și la serviciu și lângă mama suferindă. Se schimbă repede de hainele de lucru, se spălă și într-un suflet a ajuns în fața birourilor
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
trăiască, nu luptă cu viața și de aici și comoția cerebrală. - O puteți salva, domnule doctor? Este singura ființă dragă care mi-a mai rămas, întrebă fata îngrijorată. Tata s-a stins tot aici acum câteva luni de zile. Alte rude apropiate nu mai am pe lângă mine. Toate s-au împrăștiat ca păsările cerului prin tot județul. - Sunt rezervat în ceea ce privește starea pacientei. Noi facem totul să o stabilizăm, însă în urma acestui atac cerebral vor rămâne multe sechele și semne de întrebare
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
între pereții reci ai casei, știind că cei dragi nu mai sunt fizic lângă ea? Îi venea să plângă de durere. Nu mai avea pe nimeni în afara lui Mircea care și el era la peste două sute de kilometri departare. Restul rudelor mai apropiate erau prin alte localități ale județului sau prin capitală. Se întâlneau întâmplător sau datorită conjuncturilor, mai ales la necazuri cum era și acesta. Nu se putea baza pe rude, ci doar pe ea singură și pe puterea ei
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
el era la peste două sute de kilometri departare. Restul rudelor mai apropiate erau prin alte localități ale județului sau prin capitală. Se întâlneau întâmplător sau datorită conjuncturilor, mai ales la necazuri cum era și acesta. Nu se putea baza pe rude, ci doar pe ea singură și pe puterea ei de a face față situației. O asistentă o atinse ușor pe umăr, în timp ce plângea. Stătea pe capătul patului în care îi era mama și o privea în tăcere, cu ochii scăldați
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
acum spera să aibă parte de o mare bucurie. Cum nu putea fi peste tot, la spital, la serviciu și acasă, va ruga un vecin să o primească în îngrijire până va făta, iar pe măgăruș îl va da unei rude mai îndepărtate care și-a manifestat dorința de a-l cumpăra. Se va despărți greu de aceste animale dragi care îi aminteau de părinți, dar nu putea face altfel. Dacă s-ar muta cu Mircea la Galați doar nu le
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
au buleftrică! -Au lampă! Nu ca noi lumânare... Cu chiu cu vai au nimerit ușa. -Măi Costică, rău se învârtește pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se unul de altul. -Bună seara Bălosule! -Sara bună oamenilor! Ieri v-au înmormântat rudele... -Aoleooo! Costică! Să fugim că am dat peste un vârcolac din țara moroilor! În aceași seară Elena a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a
VÂRCOLACII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Varcolacii_al_florin_tene_1330262111.html [Corola-blog/BlogPost/346846_a_348175]
-
despre învățământ, pentru că I.T.R. avea ore și la Institutul Pedagogic de 3 ani din București, calitate care-i impunea o activitate științifică de cercetare dovedită, însă dl. director general “vinde” postul găsit de mine altui cadru didactic. De altfel, o rudă a mea, care a devenit cea mai bună învățătoare din Pitești mă avertizase că directorul cu pricina este un versat afacerist, pentru că odinioară când era șef în teritoriu detașarea acesteia în Pitești (lângă soțul funcționar) a costat-o două covoare
BUNA CREDINŢĂ ESTE ADESEA COMPLICEA IMPOSTURII !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Buna_credinta_este_adesea_complicea_imposturii_.html [Corola-blog/BlogPost/371222_a_372551]
-
meu repaos.(Traducere de St.O.Iosif) În 1869,domnitorul Carol I pleacă în patria natală să-și caute mireasă. În acest voiaj are loc logodna și căsătoria prințului Carol I cu prințesa Elisabeta, după demersurile puse la cale de către rudele nobiliare. Ceremonia are loc la Castelul Monrepos, iar balul la Neuwied. În data de 18 noiembrie, perechea princiară se îndreaptă spre România, prin Viena și Budapesta, călătoria fiind făcută cu vaporul pe Dunăre până la Giurgiu. De aici ajung în București
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]