68 matches
-
metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de kilograme de făină. După revoluția din 1989 morile de la Rudăria au fost lăsate în paragină. Acum mai sunt doar 22, dintre care 13 în comună și nouă, în apropiere. Ele au fost introduse în patrimoniul național și se află sub atenta supraveghere a Muzeului „Astra" din Sibiu. Specialiștii de la Sibiu
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
Eftimie Murgu este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Localitatea a fost numită Rudăria până în anul 1970, iar acum poartă numele revoluționarului pașoptist Eftimie Murgu, născut în această localitate. Din punct de vedere geografic, comuna Eftimie Murgu, este situată în SV României,la marginea de SE a județului Caras Severin, în depresiunea Almăjului. Este
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
situată între:44ș54’16’’ lat N la Lunca lu’ Brusu; 44ș43’30’’lat S la Vrapcioanea; 22ș2’29’’ long V; 22ș12’30’’ long E . Localitatea este cunoscută pentru celebrele mori de apă, vechi de sute de ani. Complexul Mulinologic de la Rudăria atrage numeroși turiști din țară și de peste hotare și sunt incluse în Patrimoniul UNESCO. Se învecinează la N cu Prilipeț, la S cu Munții Almăjului, la V cu Bănia, la E cu Prigor. Satul mai este deasemenea situat între dealurile
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o creștere a versanților din amonte în aval, pe masura apropierii de contactul tectonic dintre cristalinul autohton și cristalinul getic, cunoscut sub numele de “Linia Rudăria”, accident tectonic de mare amploare, soldat uneori cu mari inundații așa cum au fost cele din primăvară anilor 1910 și 1941 sau cele din toamnă lui 1827 și 1955 care au provocat mari pagube materiale. Tot aici au fost efectuate cercetări
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
(n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul Caraș-Severin - d. 30 aprilie 1870, Budapesta) a fost un jurist și profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta. Vine pe lume la 28
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta. Vine pe lume la 28 decembrie 1805, fiu al lui Samu Murgu - ofițer în armata imperială și Cumbria Murgu (născută Pungilă), în casa cu numărul 84 din Rudăria (Caraș-Severin) acelor vremuri și avîndu-l naș pe Madru Suta. Doar o parte a copilăriei și-o petrece la Rudăria pentru că în 1815 tatăl său, Samu, este mutat în cadrul regimentului de graniță din Caransebeș. Cursurile primare le începe la școala din
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
1805, fiu al lui Samu Murgu - ofițer în armata imperială și Cumbria Murgu (născută Pungilă), în casa cu numărul 84 din Rudăria (Caraș-Severin) acelor vremuri și avîndu-l naș pe Madru Suta. Doar o parte a copilăriei și-o petrece la Rudăria pentru că în 1815 tatăl său, Samu, este mutat în cadrul regimentului de graniță din Caransebeș. Cursurile primare le începe la școala din localitatea natală, Rudăria, avîndu-l ca învățător pe Ion Mazaran; cursurile ținîndu-se în limba slavonă (slava veche). Studiile le continuă
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
vremuri și avîndu-l naș pe Madru Suta. Doar o parte a copilăriei și-o petrece la Rudăria pentru că în 1815 tatăl său, Samu, este mutat în cadrul regimentului de graniță din Caransebeș. Cursurile primare le începe la școala din localitatea natală, Rudăria, avîndu-l ca învățător pe Ion Mazaran; cursurile ținîndu-se în limba slavonă (slava veche). Studiile le continuă la Caransebeș, după care urmează facultatea de filosofie din Seghedin, pe care o termină în 1827. În 1830 termină facultatea de drept de la Universitatea
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
Lingurár, Kanalas („lingurar”), Kalányos („lingurar”), Orsós („fusar”). După război, modul lor de viață s-a schimbat mai mult sau mai puțin, în funcție de împrejurări. În general s-au mutat în sate, în cartiere aparte. În Oltenia, un asemenea cartier se numește rudărie. Meseria lor tradițională a început să se piardă din diverse motive. În România au fost parțial încadrați în locuri de muncă salariată, parțial și-au continuat meseria. În Bulgaria, o parte din ei au fost mutați în satele părăsite de
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
un acord de principiu din partea Ministrului de Externe pe această temă. Deputatul de Caraș-Severin l-a chesionat pe Prim-ministrul Victor Ponta în legătură cu planul de măsuri pe care Guvernul Ponta are de gând să-l adopte pentru salvarea morilor de la Rudăria, aflate în patrimoniul UNESCO. A obținut pentru complexul de mori de apă, afectate grav de inundațiile din septembrie 2014, un ajutor de 170.000 de lei pentru reparații. Cea mai mare parte din numărul total de întrebări și interpelări se
Valeria-Diana Schelean () [Corola-website/Science/329023_a_330352]
-
, Eftimie (28.XII.1805, Rudăria, azi Eftimie Murgu, j. Caraș-Severin - 12.V.1870, Budapesta), filosof și filolog. Este fiul Cumbriei (n. Pungilă) și al lui Simu Murgu, ofițer dintr-un regiment de graniță din Banat. A urmat cursuri de filosofie la Seghedin (1826) și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
din Bozovici), fauna piscicolă, și nu în ultimul rând ospitalitatea almăjanului. De la cascada Bigăr (lângă paralela de 45 de grade) și până la Cheile Nerei, turistul bine îndrumat mai poate vedea păstrăvăria de pe Valea Minișului, pădurile seculare, morile de apă de la Rudăria (complexul mulinologic cel mai reprezentativ din România și cel mai mare din sud-estul Europei, intrat în patrimoniul european), barajul și lacul de pe valea pârâului Poneasca, lacul din spatele barajului de pe Valea Minișului, Poiana Gosnei. Pentru străinii care calcă pentru prima dată
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
stropea curtea că se duc În Baltă ca să adune lintiță pentru boboci. Opriră În dreptul măturilor și unul dintre ei, cel scund, se repezi după plasă. O legară de cadrul unei biciclete, după care o porniră din nou. Când ajunseră În Rudărie, descălecară și-și umplură buzunarele cu pietre: nimeni nu putea trece nevătămat dacă nu se lupta cu câinii rudarilor. Mulți, mari, nemâncați, stăteau trântiți În praful din mijlocul drumului și abia așteptau ca vreun străin să le calce locurile. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
romînească Rodna și cea săsească Rodnă nu pot proveni direct din slavă, evoluția u > o fiind imposibilă în corespon dențele fonetice dintre aceste limbi (dovadă că toponimele romînești cu același etimon final, venite direct din slavă, au u: Ruda, Rudabaia, Rudăria). Transformarea este posibilă însă în maghiară (čudo > csoda, krupa > korpa, sluga > szolga etc.), așa cum se poate observa în atestările vechi din documentele maghiare. Se pare că romînii au folosit inițial forma cu u (ca în formele cele mai vechi: Rudana
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
localitățile rurale, Îndrumă activitățile sătenilor pentru Înființarea Consiliilor și Gărzilor Naționale locale, le călăuzesc pașii pentru exprimarea fermă a voinței de unitate națională. Gh. Neamțu, Iuliu Vuia, dr. Alex. Morariu, profesorul Grecu etc. au luat parte la adunările naționale din Rudăria, CÎrpa, Buchin, Obreja, Iaz, Ruieni, Borlova, VÎrciorova, Rugi, Vălișoara etc., au un rol important În organizarea țăranilor români și rezolvarea unor probleme financiare, de aprovizionare, administrative din viața comunelor, În păstrarea ordinii și liniștii publice. Preocuparea de a evita, mai
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
7, bl. A6, Simion Bărnuțiu case nr. 20-1, blocuri: D1-A, B, C; D5; D7-A, B, C, D; D8-A, B, C; D12-A, B; D13-A, B; D14-A, B; D15; D16; D17; D18; D19; Casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Pompiliu Ștefu, Horia, Rudăria, O. Bâlea, Mesteacănului, Cloșca, Crișan, Cetății, Zborului nr. 1, Brândușei nr. 10, Tipografilor nr. 9; Casieria din Bd. Iuliu Maniu: străzile Banatului, Bd. Dâmbovița, Spl. Ț. Vladimirescu, I. Preyer, Platanilor; Casieria din str. Ialomița: străzile Miresei, Calea Torontalului, Cărei, Ličge
Agenda2003-50-03-util () [Corola-journal/Journalistic/281839_a_283168]
-
Mare (p) - „Tarotex”, „Banat Tractor”, „Eurovitalis”, Gară; Igriș (p), Gaiu Mic, Stamora Germană+Releu „Mobifon”, SP Rudna. JOI: Timișoara ( C. Șagului (p), Bd. Dâmbovița (p), străzile Vulturilor (p), Circumvalațiunii nr. 65, Zânelor, Mircea cel Bătrân (p), Mesteacănul (p), Bistrița (p), Rudăria (p), Matei Basarab (p), Mehedinți (p), Poasa (p), Barac (p)), Traian Vuia (p), Zona de agrement Surduc (p), Hăuzești, Sacoșu Turcesc (p), Bazoșu Vechi (p), Fibiș - C.A.P. , Ghiroda - străzile Bega, Ceahlău, Jiul, Ialomița, Victoriei; Comloșu Mic, Comloșu Mare, Lungă
Agenda2004-18-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282381_a_283710]
-
de recepție, SP Mureș Cenad; Lovrin (parțial) - Fermă Sporer, Atelier Mecanic „Molcuț”. VINERI: Timișoara (străzile Orșova (parțial), Calea Aradului (parțial), Ion Ionescu de la Brad (parțial), Stuparilor (parțial), Lucerna (parțial), Ștefan Stâncă nr. 67, bloc 50, Mircea cel Bătrân, Mesteacănul, Bistrița, Rudăria, „Dunca Expediții”), Belinț (parțial), Rachița (parțial), Giarmata (parțial), Carani (parțial), Citrice Sânmartinu Sârbesc, Dolaț (parțial), Jimbolia (parțial) - străzile Gheorghe Doja, Timiș, Spre Vest, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Dr. Diell; Fermă „Beregsana” + „Agrotorvis” Beregsău Mare, SP Mureș Cenad, Lovrin (parțial). Citiri
Agenda2005-18-05-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/283650_a_284979]
-
Bătrân, Mehala, Circumvalațiunii II, III, IV, respectiv în perimetrul stabilit prin arterele: Gh. Lazăr (de la C.F. până la Bd. Cetății) - Bd. Cetății (între str. Gh. Lazăr și Bogdăneștilor) - Calea Bogdăneștilor (între Bd. Cetății și str. Madona) - Livezilor - Mircea cel Bătrân (din Rudăria și până la str. Ovidiu Balea) - Grigore Alexandrescu - Calea Torontalului - Pictor Zaicu - Gh. Lazăr l joi, 18 martie, în zonele: U.M.T. , Ion Ionescu de la Brad, Calea Aradului (Est/Vest), respectiv în perimetrul inclus între arterele: Calea Torontalului - Piața Consiliul Europei - Demetriade
Agenda2004-10-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282147_a_283476]
-
Lumea care l-a votat să-l judece. Nu noi, într-o zi de doliu la-nmormântare. Zău... - Persiano, nu mă mai contra. Și mai las-o cu votarea. I-a pus p'ai lui Brandaburlea să strângă voturi în rudărie și le-a dat la schimb afacerea cu tabla. Auzi, ce chestie: monopolul tăblii. Și la ajutoare sociale i-a pus șefi. Și la certificatele de revoluționari care au fost la Revoluția de la Județeană, pe cine a pus. Nu pe
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
familiale din zona menționată se va face numai din europubele. De la aceeași dată, „RETIM” va extinde sistemul de colectare a reziduurilor menajere din europubele și la casele individuale/familiale situate pe următoarele artere stradale: Ovidiu Balea, Mircea cel Bătrân, Călimănești, Rudăria, Mesteacănului, Tazlău, Stephenson, Pelinului, Livezilor și Ciocârlia (între străzile Călimănești și Mircea cel Bătrân), Bistrița, Turnu Roșu, Păuliș, Poneasca, Busuioc, Balta Verde, I. Brezeanu și Bruxelles. Europubelele se pot închiria astfel: o europubelă cu o capacitate de 120 de litri
Agenda2005-07-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283384_a_284713]
-
Jebel, Dolaț (p), Jebel (p). JOI: Timișoara ( C. Aradului - Biobaza, C. Martirilor (p), Bd. Rebreanu (p), străzile Ovidiu Bâlea (p), Gr. Alexandrescu (p), Horia (p), Cloșca (p), Călimănești (p), Brateș (p), Dragoș Vodă (p), Mesteacănului (p), Mircea cel Bătrân (p), Rudăria (p), Bistrița (p), I. Rațiu (p), Bârzava (p), Diaconu Coresi - Institutul de Chimie (p), Păltiniș (p), Feuerbach (p), Olt (p), Triumfului (p), Sorin Titel (p)), Balint, Spata, Rădmănești, Ohaba Română, Giarmata (p) - casnic + RomTelecom; Ghiroda (p), Iecea Mare (p), Cenad
Agenda2005-14-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283571_a_284900]
-
povești extraordinare și cu tot felul de sugestii și alte informații care v-ar putea fi de folos, înseamnă că ați ajuns unde trebuie", a spus Cristian Tabără. În ediția-pilot, echipa lui Cristian Tabără ajunge în Munții Almăjului, pe Cheile Rudăriei.
Cristi Tabără revine pe sticlă. Vezi când și la ce post by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/79605_a_80930]
-
Dâmbovița nr. 86), Belinț (p), Rachița (p), Giarmata (p), Cornești, „Rumein” Cornești, Dacia Service Jimbolia, Sânnicolau Mare - străzile Eminescu, Coșbuc, Mărășești; Cenad (p) - SP 10, SP Cenad; „Agrotorvis” Birda, Sânmartinu Sârbesc. MIERCURI: Timișoara (străzile Mircea cel Bătrân (p), Mesteacănul, Bistrița, Rudăria, Gr. Alexandrescu (p), Călimănești (p), Mickiewicz, Gr. Ureche, Radu de la Afumați, Banu Severinului, Xenopol, Verde (p), Bd. Dâmbovița nr. 71), Belinț (p), Rachița (p), Giarmata (p), I.A.S. Carani, Stația de epurare Jimbolia, Sânnicolau Mare - străzile Vlahuță, Șaguna, 13 Decembrie
Agenda2005-19-05-1-util ptr. dvs () [Corola-journal/Journalistic/283677_a_285006]
-
Sculea (p), Sat Iosif (p), Seceani (p). Citiri de regularizare între 5-9 ianuarie 2004 Timișoara: Casieria din str. Șt. cel Mare: zona Dorobanților, zona S. Bărnuțiu; Casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Brateș, Vrancea, Dragoș Vodă, Tulcea, P. Ștefu, Horia, Rudăria, Mesteacănului, Brândușei nr. 10-16, Tipografilor nr. 3-9, Zborului, Calea Torontalului nr. 13; Casieria din Bd. I. Maniu: străzile Râului, Hebe, Iris, Ranetti, Bd. Liviu Rebreanu; Casieria din Piața Küttl: străzile Lucian Blaga nr. 1B, C, 5, 7, Asănești nr. 1-17
Agenda2004-1-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/281890_a_283219]