56 matches
-
a acestei întâlniri (din 17/29 mai 1891) într-o scrisoare către Cezar Colescu Vartic datată Șișești, 11[23] sept. 1891: "...Apropos, cu dl. Slavici, Nenițescu, Bianu etc., lucrul stă așa, că acești onorabili domni, după depărtarea dlui Babeș, la rugarea mea și a dlui Coroianu, au declarat că nici ei, nici amicii lor nu și-au schimbat de loc politica..." (op.cit., p. 60). Să nu-i fi reproșat niciodată I. Slavici aceste rânduri? De mirare este și faptul că nici
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
încît de văz un cui Îndată eu pe dânsul căciula mea îmi pui. Lumina mă revoltă... de văd eu noaptea steaua Cu infernalitate eu îmi aprind luleaua. Cercat-am eu adesea ca să mă fac de treabă - Nimic nu mă-ndulcește, rugarea e degeabă. Ah! doar când văd nainte-mi un uger... de balercă Inima mea se-nmoaie, se face o ciupercă. (în taină) Eu am venit aicea pe rege să-l omor. (Așa-mi spune suflerul) Și-atunci al meu picior Se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
v’o două parale să-mi cumpăr păpușoi pe iarnă... Acu eu zic altfel: mă duc să-mi vând boii că n-am ce le da de mâncare... Răstimp de tăcere. Și pe urmă alt glas, o plângere adâncă, o rugare chinuită, de departe: —Oameni buni! nu mă zdrobiți! Nu mă zdrobiți! Nu mă omorâți, măi fraților... O înfiorare se strecură parcă prin umbra cenușie. Omul începu a geme, închise ochii; apoi tăcu. Într-un târziu, șopti lin: —Bade Gavrile, dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
este angajată în nici o direcțiune. Intrând în detaliuri, Bismarck declară că năzuința Germaniei în prima linie este de a evita un răzbel între Rusia și Turcia; dacă aceasta nu va fi posibil, atunci să-l localizeze. Germania a refuzat diferitele rugări de a interveni ca mijlocitoare. Momentul acut pentru Germania de a ieși din rezerva ei va fi numai atunci când Austria va fi amenințată în cele mai vitale interese ale ei. Dealtmintrelea ar fi o mare eroare de a nesocoti forța
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Din inimă spurcat / Roșu șoimuleț / Cu ochiul sumeț / Când nici vei gândi / Puii te-or simți / Și ei or șuiera / De te-i speria / În mare-i cădea / Și te-i îneca...(...) / Hai, brade, hai, / Mult mă mai rugai / O rugare mare, / Cu multă răbdare. / Brade, brade / Am și eu un frate / Un frumos păcurărel / Și are un toporel. / Și are verișori / Doi voinici feciori, / Ei te vor tăia / Și te-or răsturna. / Maistări vor veni / Și te vor ciopli / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mesei / Pomuț rămurat / De poame-ncărcat. / Drumari pe drum trece / Și poame culege / Pe mânuri, p-în sânuri. / Luna-n drum le-o stat, / Mândru i-o-ntrebat: Cine vi le-o dat? / Noi le-am căpătat / De la sfântul soare / Cu mare rugare."136 Fețele existențiale ale timpului, ilustrând moartea și învierea, sunt reprezentate în colindă printr-o adevărată simbolistică a "furtului", ca figurare a lumii căzute, de la solstițiul de iarnă; se poate observa mai întâi, raptul cunoașterii binelui și răului, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că-ți seamăn ție, Te-au săpat în munți de piatră, te-au sculptat într-o cutie, Ici erai zidit din stînce, colo-n așchii de lemn sfânt; Ș-apoi vrură ca din chipu-ți să explice toate. Mută La rugare și la hulă idola de ei făcută Rămînea!... Un gând puternic, dar nimic - decât un gând. În zădar trimit prin secoli de-ntrebări o vijelie Să te cate-n hieroglife din Arabia pustie, Unde Samum își zidește vise-n aer
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-nțelegi cele lumești și sfinte ". Iar muma lui cu spaimă-n somn tresare, Împreunîndu-și mînile-amîndouă Ea în genunchi se roagă-n gura mare: {EminescuOpIV 453} "O, ursitori, a căror daruri plouă "Asupra lumii-ntregi, mai stați o clipă Și ascultați rugarea spusă vouă. Nu bunătăți cari se trec în pripă "Să îi menească sfânta voastră gură, Nu bunătăți supuse la risipă. "Puternici, mari, frumoși atâția fură, "Înțelepciuni, comori le-ați dat multora "Și toate, vai, cu vremea se pierdură. "Lui dăruiți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
paroh. I se va aduce la cunoștință și se va veghea asupra aducerii la îndeplinire a celor demandate... Scrisoarea mai prevede disposițiunea ca resoluțiunea să se comunice oficiului parochial Oprea Cârțișoara spre scire și întocmai urmare, avend a face grabnic rugarea necesară cătră dl. ministru pentru ajutoriu, eară despre cele îndeplinite a raporta aici. Avrig, 8 Novembre 1897. Semnează: Ioan Cândea , protopop. Dar părintele Victor Vulcan și-a văzut de-ale dumisale știind că ursul trece chiar dacă dulăii latră, iar cum
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vii: Scoală, Ioane, scoală, Cu ochii privește, Cu mâna primește, Că noi am venit Că am auzit Că ești călător, Cu roua-n picioare, Cu ceața-n spinare, Pe cea cale lungă, Lungă, fără umbră. Și noi te rugăm, Cu rugare mare Cu strigare tare: Seama tu să-ți iei Seama drumului. Și să nu-mi apuci Către mâna stângă, Că-i cale nătângă, Cu bivoli arată, Cu spini semănată, Și tot mese strânse, Și cu făclii stânse. Dar tu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Am să te rog să pleci imediat.” Construcția ascunde, în fond, un imperativ, atenuat, mai întâi, prin prezentul unui verb „ajutător”: „Te rog să pleci”, și apoi prin viitorul aceluiași verb ajutător: „Am să te rogsăpleci.” Viitorul verbelor de „solicitare, rugare” exprimă un prezent al timidității și al modestiei: „Monșer, te superi dacă te-oi ruga să-mi dai batista dumitale?” (I.L. Caragiale) Structura morfologică Viitorul I cunoaște, în limba literară, două forme sinonime, amândouă cu structură analitică: una, cu auxiliarul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
grăi el, sunt foarte bucuros că vă plac aceste bucate ale Avramiei însă știu că vinul nostru de aici nu-i vrednic de obraze ca ale domniilor voastre. D e aceea, să-mi dai îngăduința, măria ta, să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o sarmală prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lectură, editoriale ori articole de atitudine - „Limba românească la judecătorii”; „Desconsiderarea limbei române la dregătorii”; „Rusificarea completă a districtului Siret”; „Maghiarizări de nume”, „Prozelitism în Rădăuți” - reportaje de la adunările publice și mai cu seamă de la cele electorale etc. Într-o rugare către onor publicul român, Patria declara în paginile sale că „ s-a înființat ca ziar curat național” și pentru a putea „satisface îndatoririle duce lipsă de informații sigure și precise în care scop se adresează întreg publicului românesc „să binevoiască
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aș vrea să iau legătură cu ea; poate că În Moldova bietul Dragoslav să fie mai bine cunoscut și prețuit. Nu cunosc Însă precis numele și adresa acestei edituri, nici pe cel care o conduce ca redactor-șef. Iată, deci, rugarea mea: să faci mata investigațiile necesare și să-mi comunici, căci nu mai vreau să dau lucrarea la București. Stăruie, parcă, un regionalism, regretabil, Încă. Ce zici? Se poate? După plecarea matale am primit o scrisoare de la tov. Ilioaia - vrednicul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
1938. E vorba, deci, de Cântecul Nibelungilor și interpretarea mea În privința dihoniei Între rubedenii. După cum se vede din dedicația scrisă de cumnatul meu, el apreciază pe intelectualul distins, care e d. Dimitriu și a făcut-o cu plăcere și fără multă rugare . De la d. Prof. V. Popa și Tatos nu prea am de mult vești. Dl. Prof. Popa mi-a trimis primul capitol din Monografia ce-mi face. E scris cu simpatie și talent. D-sa e sceptic În ceea ce privește sărbătorirea Semicentenarului Liceului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a primit. După șase săptămâni s-apropia iarna și caii cu care veniseră nu mai aveau nutreț. Stau și se sfătuiesc să se ducă la mitropolit, ca să-i blagoslovească preoți. Cam cu îndoială vin. Măria ta, am venit să facem rugare ca să ne binecuvintezi preoți. Dar de câtă vreme sunteți aici? De șase săptămâni. La carte! Ei șovăie: Măria ta, noi nu cerem asta atâta pentru noi, cât din pricina călăriei. Cum așa? Apoi noi am venit călări, ș-acuma nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dimensiunii sociale fructele belșugului, prin mijlocirea soarelui: „Masă rotilată,/ Galbănă, de piatră,/ Pomu-mpomurat,/ De poame-ncărcat./ Vânturi mari suflară,/ Poamele picară,/ Noi le culegeam./ Întrebări aveam:/ - Cine vi le-o dat?/ - Noi le-am căpătat/ De la sfântu soare,/ Cu mare rugare” (Tur - Satu-Mare). Merele scuturate din arborele lumii capătă aici aceeași valoare civilizatoare precum fulgul de aur smuls vulturilor, în ambele contexte colindătorii fiind instanța inițiată care intermediază darul sacru. O imagine impresionantă a lui axis mundi se află în basmul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cântecele ritual-ceremoniale românești, drumul „dalbului de pribeag” este tratat cu mare atenție, pentru a nu rata integrarea în „lumea fără dor”: „Cî noi am vinit,/ Cî am auzit,/ Că ești călător,/ Cu roua-n picior;/ Și noi te rugăm,/ Cu rugari mari,/ Cu strigari tari,/ Sama tu sî-ți iei,/ Sama drumului”. Esențială apare la nivel temporal simultaneitatea perfectului compus cu prezentul mitic al plecării către lumea strămoșilor. Avem aici o suprapunere a planurilor profan și sacru, venirea bocitoarelor făcându-se în timpul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
O dinamică mai elaborată a acțiunilor reiese din alăturarea perfectului simplu cu imperfectul și perfectul compus: „Vânturi mari suflară,/ Poamele picară,/ Noi le culegeam./ Întrebări aveam:/ - Cine vi le-o dat?/ - Noi le-am căpătat/ De la sfântu soare,/ Cu mare rugare”. Ies în relief aici cele două verbe la imperfect, pentru că acestea sunt faptele cu implicații în regenerarea universului ordonat: rodul cules din axis mundi și întrebarea ce conduce la revelarea misterului despre creația reiterată. Față de recoltarea fructelor și primirea întrebării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
București la cererea insistentă a preotului de atunci Pavel Monea, care a și scris pe foaia de început a Sfintei Evanghelii aceste cuvinte: «Toate cărțile bisericești cu litere latine au fost procurate prin mijlocirea și influența subscrisului prezentând în persoană rugarea bine motivată prin apăsările ce îndurăm și suferim din partea stăpânirii maștere maghiare, pe baza căreia în persoană rugând pe Mitropolitul Primat și pe ministrul cultelor Constantin Disescu al României, s-au îndurat a ne dona un rând de cărți bisericești
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Monea paroh gr. ort. Ioan M. Șari» 12. Orologiu - 1896 - 355 file. a. »Spre memorie, această carte Orologiu (Ceaslovul bogat) sau procurat prin stăruința parohului Pavel Monea în 1912 care însuși în persoană a fost la București și compunând o rugare bine motivată către domnul ministru de culte Constantin Disescu și Mitropolitul primat al României s-au îndurat a ne donaun rând de cărți bisericești pe seama bisericii noastre, apoi s-au legat pe spesele Mariei Titu Banciu, văduvă solbind 3 Kor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
absolut care este Fecioara Maria. Cred (și am argumentat în cărțile mele de ce) că volumul său de poezii, construit de el însuși, trebuia să se încheie cu „Rugăciune”, așa cum încheie Titu Maiorescu o ediție târzie a sa, ca gest (cerere, rugare) de iertare creștină pentru că discută cu atâta insistență divinul feminin. E multă remușcare pentru hybris la Eminescu, abia dacă se întrevede curajul, clipa de a cugeta pe când „anii de păreri de rău” sunt pregnanți; această penitență este de sorginte creștină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aș vrea să iau legătură cu ea; poate că În Moldova bietul Dragoslav să fie mai bine cunoscut și prețuit. Nu cunosc Însă precis numele și adresa acestei edituri, nici pe cel care o conduce ca redactor-șef. Iată, deci, rugarea mea: să faci mata investigațiile necesare și să-mi comunici, căci nu mai vreau să dau lucrarea la București. Stăruie, parcă, un regionalism, regretabil, Încă. Ce zici? Se poate? După plecarea matale am primit o scrisoare de la tov. Ilioaia - vrednicul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1938. E vorba, deci, de Cântecul Nibelungilor și interpretarea mea În privința dihoniei Între rubedenii. După cum se vede din dedicația scrisă de cumnatul meu, el apreciază pe intelectualul distins, care e d. Dimitriu și a făcut-o cu plăcere și fără multă rugare 571. De la d. Prof. V. Popa și Tatos nu prea am de mult vești. Dl. Prof. Popa mi-a trimis primul capitol din Monografia ce-mi face. E scris cu simpatie și talent. D-sa e sceptic În ceea ce privește sărbătorirea Semicentenarului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
PF) Politburo Senior Committee Member, born 1939 17. Goche, Nicholas Tasunungurwa, Ministru de Stat pentru Securitatea Națională în cadrul cabinetului Președintelui, fost Ministru al Securității, născut la 1.8.1946 18. Gula-Ndebele, Sobuza, Președinte al Comisiei de Supraveghere Electorală 19. Gumbo, Rugare Eleck Ngidi, Ministru de Stat pentru întreprinderi de Stat și Parastatale, fost Ministru Adjunct al Afacerilor Internen, născut la 8.3.1940 20. Hove, Richard ZANU, Secretar al Biroului Politic pentru Afaceri Economice, născut la 1935 21. Hungwe, Josaya (a
LEGE nr. 62 din 21 martie 2005 pentru acceptarea de către România a unor documente reprezentând poziţii comune adoptate în cadrul politicii externe şi de securitate comună a Uniunii Europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166161_a_167490]