714 matches
-
Rădășeni, Mălini și mănăstirea Slatina (spital), din plasa Moldova de Sus; Ciumulești-Gane, Uidești, Boroaia și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului, din plasa Șomuzul. Din 38 de comune rurale, câte avea județul la acea dată, lista prezintă numai 25 telefonizate, dacă includem și comuna
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telefonice(finale sau intermediare), numărul liniilor, schimbătoarele folosite etc - la Of. Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un telefonist la Oficiul Fălticeni. În anii următori, pentru a se putea face față lucrărilor de întreținere și exploatare a liniilor telefonice, s-au mai angajat cantonieri și telefoniste. Câte un cantonier, la Broșteni, în ianuarie și septembrie 1908, la Ruginoasa, în aprilie 1911 și la Valea SeacăăPașcani), în octombrie 1911. La Fălticeni, în aprilie 1908, în martie și în august 1914, au fost angajate trei telefoniste, din care una ajutoare, iar la Ciumulești, în aprilie 1913, a fost angajat un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
circumscripțiile secundare. Toate comunele aflate la distanțe mari, față de Oficiul Pașcani, erau deservite de către factori rurali secundari. Întâlnirea factorilor poștali principali cu cei secundari, pentru predarea și primirea trimiterilor se efectua la Moțca, pentru comunele Timișești, Cristești și Drăgușeni, la Ruginoasa, pentru comunele Costești, Stroești și Hărmănești și la Miroslovești, pentru comuna respectivă. Pe oficii poștale, la 15 iulie 1948, factorii poștali rurali de circumscripție erau repartizați astfel: 13 la Fălticeni, 11 la Pașcani, 5 la Boroaia, câte 3 la Dolhasca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
peste 8.700 de locuitori. Majoritatea comunelor(37) nu aveau unități poștale. Printre acestea se numărau câteva comune importante: Tătăruși, Miroslovești și Valea Seacă, având între 5.000 și 8.000 de locuitori și comunele: Cristești, Baia, Fântâna Mare, Dolhești, Ruginoasa și Stolniceni Prăjescu, cu peste 4.000 de locuitori. Pe țară, o unitate poștală rurală deservea în medie 11.400 locuitori. Cu excepția oficiilor Mălini și Liteni, care deserveau numai 8.867 și respectiv 12.007 locuitori, celelalte oficii depășeau cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
posturi telefonice se aflau la primărie și câte un post, la SART și la Domeniul Coroanei, iar la Lespezi, din cele 6 posturi telefonice existente, trei aparțineau comunei sau județului și celelalte altor abonați. La aceeași dată, primăriile comunelor Moțca, Ruginoasa, Dolhești, Valea Glodului, Ciumulești, Boroaia, Mălini și Lespezi aveau centrală telefonică. A doua centrală telefonică, la Mălini și Lespezi, aparținea Societății Anonime Române de Telefoane. De asemenea, orașul Pașcani avea centrală și 10 posturi telefonice. După trei decenii de utilizare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de aparate telefonice instalate în cuprinsul județului. Alte 16 centrale telefonice, de diferite capacități, se aflau la sediul unor primării. La Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni și Dolhasca, erau în funcțiune centrale cu trei numere, la Liteni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești, Baia și Mălini, centrale cu cinci numere, iar la Lespezi și Boroaia, cu zece numere. Numai la primăria Pașcani exista o centrală telefonică cu 20 de numere. La aceste centrale erau conectate celelalte primării și unele instituții mai importante
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
spre folosire. Erau aparate “Siemens”(la Valea Glodului, Bogdănești, Boroaia, Drăgușeni etc), “Standard”ăla Râșca, Uidești, Drăgănești etc.) și “Ericsson”(la Fântâna Mare etc.). Nu se cunoaște soarta centralelor telefonice de la primăriile Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești și Baia. Dezvoltarea și modernizarea telefoniei Deși se obținuse importante realizări, rețeaua de telecomunicații din țara noastră era mult rămasă în urmă, mai ales în ce privește telefonia. Datele statistice indicau, că în România, în anul 1930, nu era decât un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegrafică din județ nu suferise modificări. Numai pe linia Mălini-Broșteni nu se mai lucra. La data respectivă erau în funcțiune instalații telegrafice Morse la oficiile Fălticeni, Pașcani, Lespezi, Liteni și Mălini. Mai aveau serviciu telegrafic pentru public gările Dolhasca și Ruginoasa. Oficiile Fălticeni și Pașcani se foloseau de mai multe aparate Morse. După anul 1931, numărul acestora s-a redus. Sursa de alimentare cu energie electrică era produsă de baterii Callaud. Telegraful Fălticeni avea program de lucru permanent și se folosea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și cel din Fălticeni, dispuneau de schimbătoare elvețiene, fiind cele mai simple aparate de comutare, care permiteau punerea în comunicație a liniilor telegrafice între ele, precum și a liniilor cu aparatele telegrafice. În anul 1940, numai la gările poștale Dolhasca și Ruginoasa, era serviciu telegrafic permanent. Celelalte unități aveau programul de lucru redus. La oficiile Fălticeni și Pașcani Gară, între orele 08 - 24, la oficiul Pașcani Târg, între orele 08 - 21, iar la oficiile Lespezi, Liteni și la Gara poștală Muncel, între
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în dreptul Hârlăului. Pietrișurile ce apar pe masivele înalte sunt de vârstă sarmațiană și provin din dezagregarea unor conglomerate. Terasele Siretului sunt paralele cu actualul curs, iar cele superioare se găsesc la înălțimi mai mari (peste 400 de metri) față de Șaua Ruginoasa - Strunga (I. Sîrcu, 1955). Relieful satului Brătești cuprinde o zonă joasă, corespunzătoare luncii Siretului, cu altitudini între 200 și 210 metri, și o zonă mai înaltă, a teraselor, cu altitudini între 225 și 400 metri. Platforma structurală principală se desfășoară
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1955). Relieful satului Brătești cuprinde o zonă joasă, corespunzătoare luncii Siretului, cu altitudini între 200 și 210 metri, și o zonă mai înaltă, a teraselor, cu altitudini între 225 și 400 metri. Platforma structurală principală se desfășoară la nord de Ruginoasa, între localitățile Vascani, Hărmănești, Todirești, Stroești, cu înălțimi de 370-400 metri. După V. Tufescu (1937), acest platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cătune care s-au extins prin defrișări ale pădurilor din împrejurimi. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F., rușii-lipoveni s-au stabilit în Bălușești după anul 1740 venind din alte localități rusolipovenești din Moldova. Despre satul lipovenesc Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa pomenește și geograful Victor Tufescu în lucrarea “Dealul Mare-Hârlău”. În prezent comuna Todirești curpinde trei sate: Todireștireședință, Stroești și Băiceni. 2. Analiza geografică a populației 2.1. Evoluția numerică a populației ruso-lipovenești În interpretarea datelor demografice referitoare la staroveri trebuie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date din punct de vedere economic găsim în lucrarea „Probleme de geografie economică a raionului Pașcani” de I. Șandru (1957), în „Monografia județului Iași” de I. Șandru, V. Băcăuanu din 1972. - 1974 - „Monografia geografică a comunei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
încă din epoca de piatră (35.000 î.Chr. - 2000 î.Chr.), lucru dovedit de urmele prezenței omului paleolitic, din Dealul Peter (370 m), în special în satul Dumbrava, dar și în vecinatate, la Probota, la Tătăruși, Valea Seacă, Pașcani, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu. La Dumbrava, pe versantul ce coboară spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de 5/17 decembrie 1875, județul Suceava să fie împărțit în trei plase administrative: Plasa Muntele, Plasa Moldova și Plasa Siretului (din care făcea parte și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv Lespezi și Pașcani. În 1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înalt din Podișul Moldovei. Această rezervație reprezintă pâlcuri de tisă (Taucas baccata), monument al naturii din țara noastră. Alte obiective turistice din apropiere sunt Mănăstirea Vorona (jud. Botoșani), Palatul Iordache Cantacuzino (1664) din Pașcani și Palatul „Al. I. Cuza” din Ruginoasa. Punctele de atracție turistică din comuna Lespezi sunt: satul Heci, sat care a depășit 600 de ani ca vârstă și este cunoscut pentru obiceiurile de Anul Nou; satul Lespezi, fost târg, datorită târgurilor săptămânale și a bâlciurilor anuale atrage un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
școlile din județul Baia de la 68 la 47, împărțite în două categorii: 20 de școli de gradul I și 27 de școli de gradul II. Printre cele 20 de școli de gradul I regăsim, pe lângă școala Lespezi, școlile din Pașcani, Ruginoasa, Miroslovești, Cristești etc. Învățământul în comuna Lespezi Dezvoltarea economică, creșterea demografică, nevoia de instrucție și educație în epoca modernă a determinat organizarea învățământului primar, școala primară fiind considerată de Nicu Gane ca „pârghia cea mai puternică pentru ridicarea neamului, dânsa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
franceză, Viorica Suliță, având un băiat, Silviu, cadru didactic la o universitate londoneză. V.S. ȘTEFAN THEODORESCU - medic. S-a născut în 1884 la Lespezi, într-o familie de învățători, tatăl fiind văr primar cu avocatul Mihai Teodorescu, proprietar al moșiei Ruginoasa și bunicul lui Răzvan Theodorescu, membru al Academiei Române, personalitate de seamă a culturii și spiritualității noastre contemporane. Doctor în medicină la București, Ștefan Teodorescu, a urcat toate gradele ierarhiei didactice, ajungând profesor universitar și șeful Clinicii de Dermato - Venerice din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ei nu se întrec de-a dreptul, ci în mod mijlocit, delegîndu-i pe cei morți. Întorcîndu-ne la istoria românească, să ne amintim că Alexandru Ioan Cuza a fost adus de la Heidelberg, unde a murit în 1873, la moșia lui din Ruginoasa, pentru ca apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, să fie deshumat și mutat la Catedrala Trei Ierarhi din Iași, alături de Dimitrie Cantemir, care, la rîndul lui, deși a fost îngropat lîngă Moscova în 1873, a fost deshumat și reînhumat
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
mereu un joc dublu... dezonoarea nu-i o povară prea grea pentru cei mici, mai ales când în cumpănă stă supraviețuirea lor. Presiunea leșilor crește. Sub comanda marelui Sobiețki, ei coboară în josul țării făcând prăpăd la, cităm câteva localități doar, Ruginoasa, Hărăucești, Cozmești, Purcelești, Stolniceni, Pășcani... Nume comice și grave, pline de epica existenței, din care cel mai grandios sună autoironia anonimă acestei "imensități de proști". Și, după toate acestea, au luat craiul (Sobiețki) și pe Dosoftei, cu toate hainele și
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
trimise când erai înfierbântat, poze de când erai utecist cu acnee purulentă, se păruiesc postum, care-a fost mai iubită, caută motivele „gestului” tău, c-așa zic, „gestul”, de parcă ai fi făcut cu mâna la ia-mă nene s-ajungi la Ruginoasa sau i-ai arătat arbitrului la fotbal ce și cum, filozofia, impulsul... devii tragic, promisiune neîmplinită. Te compătimesc, se-apucă să-ți strângă articolașele în volum, mai dau numele tău și vreunui festival de nu știu ce sau vreunei tabere de creație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
au fost găsite cele mai vechi rămășițe din Europa ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi, au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate. 6. Rana din trupul muntelui: Groapă Ruginoasa, un fenomen unic în Europa Situată la est de Pasul Vârtop, în Munții Bătrână, Groapa Ruginoasa, o imensă ravenă în formă de amfiteatru, lată de circa 600 de metri și adâncă de 100. Fenomenul este unul aparte și oferă o
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]
-
indivizi, au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate. 6. Rana din trupul muntelui: Groapă Ruginoasa, un fenomen unic în Europa Situată la est de Pasul Vârtop, în Munții Bătrână, Groapa Ruginoasa, o imensă ravenă în formă de amfiteatru, lată de circa 600 de metri și adâncă de 100. Fenomenul este unul aparte și oferă o priveliște de neuitat. În urmă cu doar 80 de ani, locul nu era marcat decât printr-
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]
-
și adâncă de 100. Fenomenul este unul aparte și oferă o priveliște de neuitat. În urmă cu doar 80 de ani, locul nu era marcat decât printr-o mică văiugă. Aflată la o altitudine de peste 1.300 de metri, Groapa Ruginoasa s-a format din cauza eroziunii solului într-un timp foarte scurt. Procesul de eroziune a scos la suprafață straturi de coartite. Culoarea roșie-violacee transformă zona într-una deosebită, de la depărtare semănând cu o rana deschisă în trupul muntelui. Aspectul sau
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]