35 matches
-
data de 13 septembrie 1967 în localitatea Pecica, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 27404 Zeven, Am Rehmenfeld 9, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Pecica nr.2142, județul Arad.(440/2005) 74. FILIMON GEORGETA, fiica lui Ruje Gheorghe și Maria, născută la data de 30 octombrie 1963 în localitatea Oradea, Județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 7423 Pinkafeld, Schutznerstr.4, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Oradea, Aleea Călinului nr.3, bl.X3, ap.
HOTĂRÂRE nr. 284 din 2 martie 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175552_a_176881]
-
Dolj, România, cu domiciliul actual în Germania, 85055 Ingolstadt, Arndtstr. 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Bucovina bl. 22, ap. 7, județul Timiș. (Dosar nr. 512/Rc/2006) 2. Bîrșe Ionel, fiul lui Bîrșe George și Ruje, născut la data de 13 septembrie 1967 în localitatea Ardusat, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Austria, 9330 Treibach-Althofen, 10 Oktoberstr. 13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ardusat nr. 165, județul Maramureș. (Dosar nr. 322/Rc/2006
HOTĂRÂRE nr. 1.363 din 18 noiembrie 2009 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217334_a_218663]
-
cuprins: "Drum agricol DN 6 -Milos", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "2 km x 4 m lățime = 8.000 mp pământ"; - la poziția nr. 25, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol DN 6 Ibraităru-Ogașu Rujii", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "500 m x 4 m lățime = 2.000 mp pământ"; - la poziția nr. 29, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol Valea lui Ban-Valea Cherciului", iar coloana nr. 3 va
HOTĂRÂRE nr. 676 din 29 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 532/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Caraş-Severin, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234369_a_235698]
-
Bercea este un sat în comuna Sânmihaiu Almașului din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este așezată între dealuri, cu un pârâu care se varsă în Almaș. Toponimia locurilor: pârâul Bercea, dealul Fânațelor, dealul Urzăcarului, dealul Rujii, dealul Uricul Cucului, pășunea Marinuța, pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
Pe dealul pădurii Brusturilor de deasupra viilor bătrânii, este punctul cel mai înalt din sat și din împrejurimi, iar priveliștea deschisă-n fața ochilor, aflându-te acolo, îți fașcinează privirea. Coama dealului de la "Pârâul Ciociului" de-a lungul coastelor până la "Ruji", desparte Valea Galpâii de "Valea Făgetului" și leagă "Dealul Brusturilor" de "Dealul Cățănaș", iar în iernile geroase (precum un baraj natural) împiedică formarea curenților de aer rece care se formează pe Valea Almașului și Valea Agrijului. Aceasta face ca temperaturile
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
Pietrele lui Solomon, în trecut junii purtau doar „laibărul” fără „spențere”, indiferent de vreme, lucru păstrat până astăzi. Cei trei conducători, (vătaful, armașul mare și armașul mic) se deosebesc de restul companiei prin faptul că pălăriile lor sunt împodobite cu „ruji” (cocarde), trei pentru vătaf, de culoare roșie, două galbene pentru armașul mare și una albastră pentru armașul mic și poartă panglici late în „bandulieră”, de pe umărul drept în jos, pentru vătaf roșie, respectiv galbenă și albastră pentru armași. La încolonare
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cocarde), trei pentru vătaf, de culoare roșie, două galbene pentru armașul mare și una albastră pentru armașul mic și poartă panglici late în „bandulieră”, de pe umărul drept în jos, pentru vătaf roșie, respectiv galbenă și albastră pentru armași. La încolonare, rujile și panglicele formau tricolorul românesc, interzis transilvănenilor în veacurile de vitregie istorică. Multe din pălăriile vechi ale Junilor Tineri poartă tricolorul în căptușeala pălăriei. Actualul steag al Junilor Tineri a fost confecționat în anul 1977, odată cu împlinirea centenarului Independenței, fiind
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
societății Junilor Bătrâni (autorizați în 1991), după informațiile date de președintele grupului Nicolae Văcaru, dețin următoarele: steagul societății, confecționat în 1977 în contextul sărbătorii centenarului Independenței, care poartă vechiul suport de lemn ținte, care menționează numele tuturor membrilor; buzdugane, lente, ruji, bițcăne, o colecție de documente; vechile tablouri ale Junilor Bătrâni. Sediul societății este la Biserica Sfânta Treime — Pe Tocile. Se găsesc în litigiu cu cei ce au acaparat, după „naționalizare”, „Cabana Junilor” din Poiană și au transformat-o în restaurant
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși și duzi din soiuri străvechi. Ogrăzile sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac, secară etc; garduri vii și garduri de spini separă proprietățile, gardul de ruje (tulpini de floarea soarelui) delimitează grădina, iar vrajnița cu boc asigură intrarea carului tras de bivoli, boi sau cai. Satul muzeu va avea biserică, școală, cimitir, moară, oloire, vâltoare, potcovărie, stupini, stână, șura danțului, pălincie, arie (cu batoză, dibol, trier
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]