75 matches
-
să fie trimis pentru a studia matematica la Paris. A fost un poliglot care cunoștea germana, franceza, latina și greaca și s-a familiarizat cu literaturile acelor popoare "„cu scop ca apoi să producă resultatele acellora și în literatura năciunală rumână”." Dintre foștii lui dascăli de la Academie, au avut legătură cu destinul și cariera sa viitoare profesorul lui de retorică, Dimitrie Gusti și profesorul lui de istorie Theodor Codrescu. La editura din Iași a acestora („Buciumul român”) și-a publicat tânărul
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
Conform recensământului din 2002 orașul propriu-zis are o populație de 17.762 locuitori, iar municipalitatea numără 43.551 locuitori. În oraș trăiește o importanță comunitate de români timoceni. În Negotin sunt sediile Protopopiatului DACIA RIPENSIS, Consiliului Național al Minorității Naționale Rumâne și a Federației Rumânilor din Sârbie. Teza de origine slavona - proto-slavicul "něga" înseamnă "grijă" și sufixul "-ota / /-otina" înseamnă "acțiunea suferită sau efectuată" făcând astfel Negotin că "un loc de refugiu pentru vindecare", și orașul istoric fiind situat în mijlocul mlaștinilor
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
25.05.2010. Cetățean de onoare al mai multor localități, între care al comunei natale. "Engel în het raam op het oosten; Hedendaagse poëzie uit Roemenië", trad. Jan H.Mysjkin, Poëzie Centrum,Gând, Belgique, 2010. "Miniaturas de tiempos venideros, Poesía rumâna contemporánea", trad. Cătălina Iliescu Gheorghiu, Vaso roto ediciones, Madrid, 2013. "En el ombligo de la lună, Antología de poetaș del mundo", Valparaíso editora, México, 2015. Interviuri: Referințe critice: <nowiki>*</nowiki> „" și exercițiile de libertate, Studiu monografic și antologie"”" de Roxana Sicoe-Tirea
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]
-
român, mă exprim ca atare și sunt luat ca atare” (interviu cu George Uscătescu), LCF, 1982, 8; Constantin Noica, Spre un nou model de universalitate. În legătură cu opera lui George Uscătescu, R, 1982, 2; Horia Stamatu, George Uscătescu, embajador del espíritu rumâno en España, „Folia humanistica”, 1983, 241; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Brâncuși în viziunea lui Uscătescu, RITL, 1983, 1; Ioana Mustață, George Uscătescu, dimensiunea orfica, SPM, 1983, 30; Mihnea Gheorghiu, Un spirit european, RL, 1984, 21; Corbea-Florescu, Biografii, III, 203-216; Cultură y existencia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Brătianu. Dar, în genere, cât de grea devine discuția în țara noastră! De zicem că d. C. A. Rosetti e republican socialist ni se va spune că-l calomniem. Cu toate acestea avem pe masă dinainte-ne revista sa "Republica rumână " și colecția "Romînului", cu penegirice la adresa tuturor revoluționarilor și republicanilor din lume, sfârșind cu comunistul Blanqui. Ei bine, ce dovedesc astea pentru public? Nimic. Proclamarea regalității rămâne încoronarea vieții d-lui C. A. Rosetti, deși în același moment fiu său
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în cel din urmă țăran de munte mai multă nobleță de inimă, mai mult caracter, mai mult simț de dreptate decât în Flevii și în Caradalele lustruite și aristocratizate. De-ar avea caracter! Dar oare caracter este a scoate "Republica Rumînă", a face parte viața toată din societățile republicane internaționale și a încheia cariera prin a declara că regalitatea este încoronarea vieții unui republican? Respectabil este bătrânul Garibaldi. Republican a fost, republican a rămas. Și, slavă Domnului, dinastia de Savoia și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestor oameni pe cari îi tolerează, pe cari îi ridică din nimic. A constata acest pericol, a constata că regele se încunjură cu oameni a căror existență deja este o amenințare pentru stat și dinastie, a constata că redactorul "Republicei Rumâne " și afiliatul revoluțiunilor de pe tot continentul e azi întîiul consiliar al M. Sale, va să zică a arăta de unde vine amenințarea, nu a amenința. Mai mult. La 1875 roșii i-au trimis Domnului un anume delegat cu însărcinarea de-a-i spune să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
clar. De aceea principiile nu sunt pentru ei decât niște pretexte sunătoare pentru a amăgi mulțimea, gata de-a renunța la ele îndată ce un interes material, bănesc, îi îndeamnă la aceasta. Astfel cel mai aprig republican și redactor al "Republicei Rumîne" aruncă tot bagajul său de principii în baltă pentru o pensie reversibilă; altul aruncă republica de la Ploiești pentru o funcție. Dac' ar fi consecuenți, fie republicani, fie liberali, fie ce-or fi, cu un cuvânt dac - ai ști de ce să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rezultatul este...? Tot cel urmărit și obținut în mare parte pe cale pacifică de ministeriul Catargiu. {EminescuOpXII 341} Întemeiarea monarhiei ereditare era o țintă a politicei conservatoare. D. C. A. Rosetti având aceeași firmă ca fiii d-sale, redactor al "Republicei Rumîne" era se-nțelege pentru o altă formă de guvernământ, înjghebată chiar pe vro câteva ceasuri la Ploiești. Venind la putere ce face d. Rosetti? Încoronează viața sa de republican cu proclamarea regatului, cu regularea eredității și esclamă ca arhiereul din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
însăși o rezervă din partea redacției; articole semnate nu implică responsabilitatea unui partid. Dar, pentru Dumnezeu, cine ne acuză de spirit revoluționar? "Romînul", organul confraților lui Orășanu, "Romînul", prietenul monarhizatului prezident al republicei Ploieștilor, "Romînul", condus tot încă de redactorul "Republicei Rumîne". E o curată ironie a sorții de-a vedea organul turburătorilor de meserie, al oamenilor cari s-au îmbogățit din revoluție și pentru cari dizordinea socială e un mijloc de trai, un meșteșug pentru câștigarea hranei zilnice, acuzând de turburători
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
LA PROCLAMAREA REGATULUI... "] Până la proclamarea regatului se putea susține cu drept cuvânt că deosebirea între programul partidului roșu și acel al partidului conservator era diametral opus[ă ], că vederile unora escludeau vederile celorlalți. Partidul roșu, având șef pe redactorul "Republicei Rumîne" și membri pe diferiții republicani de la Ploiești, mărturisea niște credințe politice cu totul contrarie monarhiei și daca, în aparență, renunțau, pentru a veni la putere, la aplicarea în prezent a ideilor lor, se putea crede că-și rezervau pentru mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contrazicem, căci, daca ideile sunt identice, am trebui să sprijinim guvernul și a. m. d. Înainte de toate nu am stabilit noi în mod general că identice sunt principiile partidului conservator și ale celui roșu. Ceea ce am constatat este că redactorul "Republicei rumîne" împreună cu prezidentul Republicei de la Ploiești, apoi amicul d-lui Jules Allix și al melcilor simpatici, și poate chiar cei ce au benchetuit la cafeneaua Procope în {EminescuOpXII 428} sănătatea Republicei Române tocmai când se proclama regalitatea, toate elementele acestea pline
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românească de cea occidentală. „Eu zic - specifica Simion Bărnuțiu, în discursul său din catedrala de la Blaj - că libertatea cea adevărată a oricărei națiuni nu poate fi decât națională.” În formularea lui Ion C. Brătianu, dintr-un articol apărut în „Republica rumână” (1851), noțiunile naționalitate, libertate, democrație „se subsumează” și revoluția implică „reorganizarea Europei pe naționalități”, nicidecum prin „îngrămădiri silnice”. Cristalizat politic în anul revoluției, ca efect al tot mai intenselor frământări interne, de ordin social și național, dar și sub influența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
iar la est de Prut termenii român și românesc erau nefolosiți sau, poate, chiar necunoscuți. Dar la 1865 Ioan Doncev, profesor de limba moldovenească la liceul rusesc din Chișinău, unde limba română era obiect facultativ, publica, Cursulŭ primitivŭ de limba rumână, compusŭ pentru shólele elementare și IV clase gimnasiale, cu titlul reluat și în limba rusă, Начальный курсъ румынского языка. Scris cu litere latine, manualul cuprindea și texte din autori cunoscuți la acea vreme, Alecsandri, Alexandrescu, Bolintineanu etc., apartenența populației din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
un alfabet amestecat latino-slav); Istoria românilor, pentru clasele primare, de A. D. Xenopol; și - Un număr, incomplet, al Convorbirilor literare din anul 1882... și atîta!“ (5, 279 - 280) <footnote Ortografia și gramatica românească le-a deprins după „Cursul primitivu de Limba Rumână, compusu de Ioanu Doncevu [tipărit la Chișinău, în 1865, pe cheltuiala autorului], o raritate pentru bibliofili“ (5, 280). footnote> . În cazul Nataliei Chirilovna Voronin, nepoată de vară a lui Iorgu Răutu, cele două modalități de influență se întîlnesc. „[...] născută și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de dezvoltare a școlii în limba indigenilor, curînd limba moldovenească va deveni facultativă și ulterior scoasă definitiv din școală. Ioan Doncev, profesor de limba română la gimnaziul din Chișinău, a scos, pe cheltuială proprie, în 1865, Cursul primitivu de Limba Rumână, dar limba română fiind scoasă din școală, profesorul a rămas fără slujbă, trebuind să suporte singur costul manualului tipărit. Lipsiți de legătura cu limba norodului, gimnaziștii, care erau „în cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
precizat într-o scrisoare a lui Aron Pumnul către Timotei Cipariu, căruia îi adresa și rugămintea de a contribui la îmbogățirea fondului: „Aici am înființat o bibliotecă provințială den dăruiri private, care are ca scop să adune toate cărțile literăturei rumâne, germîne, polone, rutene, frîncești etc. Eu sînt convins că D-Voastră încă veți dărui den opurile tipărite acolo cîte un esemplariu; asemene fac toți rumânii și străinii carii știu de ea; ba încă domnește un feliu de întrecere den partea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Opere, I, Scrieri istorice, ediție îngrijită de Andrei Oțetea, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1946. Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php. Maiorescu, Titu, Poezia rumână. Cercetare critică urmată de o alegere de poezii, Edițiunea și Imprimeria Societății Junimea, Iași, 1867. Maiorescu, Titu, Opere, I-II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978-1984. Marienescu, Atanasie, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859. Michelet, Jules
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
iar la est de Prut termenii român și românesc erau nefolosiți sau, poate, chiar necunoscuți. Dar la 1865 Ioan Doncev, profesor de limba moldovenească la liceul rusesc din Chișinău, unde limba română era obiect facultativ, publica, Cursulŭ primitivŭ de limba rumână, compusŭ pentru shólele elementare și IV clase gimnasiale, cu titlul reluat și În limba rusă, Начальный курсъ румынского языка. Scris cu litere latine, manualul cuprindea și texte din autori cunoscuți la acea vreme, Alecsandri, Alexandrescu, Bolintineanu etc., apartenența populației din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de toate zilele, și tînăra pețită, o romantică visînd la eroii literari, de o noblețe și o vitejie supraomenească și de o eleganță neîntrecută. E de Înțeles de ce Ortografia și gramatica românească le-a deprins după Cursul primitivu de Limba Rumână, compusu de Ioanu Doncevu. SÎnt creionate astfel condițiile În care vine pe lume Vania, cel de al treilea copil al familiei prezentate aici. Copil nedorit și respins permanent de mamă, Vania va cunoaște de la Început sentimentul obidei provocate de tratamentul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de dezvoltare a școlii În limba indigenilor, curînd limba moldovenească va deveni facultativă și ulterior scoasă definitiv din școală. Ioan Doncev, profesor de limba română la gimnaziul din Chișinău, a scos, pe cheltuială proprie, În 1865, Cursul primitivu de Limba Rumână, dar limba română fiind scoasă din școală, profesorul a rămas fără slujbă, trebuind să suporte singur costul manualului tipărit. Lipsiți de legătura cu limba norodului, gimnaziștii, care erau În cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
precizat Într-o scrisoare a lui Aron Pumnul către Timotei Cipariu, căruia Îi adresa și rugămintea de a contribui la Îmbogățirea fondului: Aici am Înființat o bibliotecă provințială den dăruiri private, care are ca scop să adune toate cărțile literăturei rumâne, germîne, polone, rutene, frîncești etc. Eu sînt convins că D-Voastră Încă veți dărui den opurile tipărite acolo cîte un esemplariu; asemene fac toți rumânii și străinii carii știu de ea; ba Încă domnește un feliu de Întrecere den partea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
devotat. R. a fost un mare ziarist al vremii sale, inaugurând un stil în presa românească, în publicistica politică îndeosebi. Cu Enrich Winterhalder scosese, în 1848, „Pruncul român”. În exilul parizian, mânat de același neastâmpăr, înființează cu I.C. Brătianu „Republica rumână” (1851) și intră în comitetul de redacție al „României viitoare” (1850). Triumful activității de gazetar a lui R. este „Românul”, organ unionist, de o mare longevitate, apărut la 9 august 1857. În ziar, directorul este omniprezent, cu articole de fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Al. Ruja, „Dorurile cantului de cuc”, O, 1988, 8; Traian Ț. Coșovei, Strigat patetic cu impulsuri de laser, CNT, 1992, 4; Dan Munteanu, Vasile Speranza, poeta, „Canarias”, 1993, 25; Luis Leon Barreto, Visión mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994, 24
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
impulsuri de laser, CNT, 1992, 4; Dan Munteanu, Vasile Speranza, poeta, „Canarias”, 1993, 25; Luis Leon Barreto, Visión mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994, 24; Ion Buzași, O carte de versuri dedicată Blajului și Bisericii sale, „Unirea”, 1998, 1; Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]