75 matches
-
ce trăim, nu trebuie să fie un exercițiu de aerobism, nici slogan publicitar. Deschis -închisul timpului ne trezește dedesubtul de aceste anonime încălțătoare. În cutiuța memoriei, stau inventariate, fosile și vedenii... Barataria, 2015 ERRÁTICAS, Poema de André Cruchaga traducido en rumâno de Elenă Buldum Silba la lengua exasperada ante el ăla ciega de las vísceras. Nos muerden los adioses y los vacíos, el ojo largo de las telarañas sobre las fotografías. Allí sobre los cascos líquidos del agua, caminan por și
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
fiesta que se inicia en ti y acaba en ti, en ți, ser trágico y desgraciado, pero una fiesta tras la cual sigues dividido: en aire - llama, y abajo, sobre la tierra - ceniza. [*] Elegii, Ediciones Mirton, Timișoara, 2003 Traducción del rumâno Roșa Lentini y Eugen Dorcescu DORCESCU Eugen, Poeta, prosista, ensayista rumâno; miembro de la Unión de Escritores de Rumanía. Doctor en Letras. Ha publicado (obra poetica): Omul de cenu?? (El hombre de ceniza, L'homme de cendre, The ashes mân), antología
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
ți, ser trágico y desgraciado, pero una fiesta tras la cual sigues dividido: en aire - llama, y abajo, sobre la tierra - ceniza. [*] Elegii, Ediciones Mirton, Timișoara, 2003 Traducción del rumâno Roșa Lentini y Eugen Dorcescu DORCESCU Eugen, Poeta, prosista, ensayista rumâno; miembro de la Unión de Escritores de Rumanía. Doctor en Letras. Ha publicado (obra poetica): Omul de cenu?? (El hombre de ceniza, L'homme de cendre, The ashes mân), antología de autor que incluye los ocho libros de poesía, aparecidos entre
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
CURENTUL ROMÂNESC (CORRIENTE RUMÂNO), revista apărută la Buenos Aires între 24 iulie 1949 și martie 1950 lunar în primul an, bilunar sau trimestrial în cel de-al doilea. Director: Dem. Dumbrăveanu; redactor: Vasile Posderca. Este redactată în limba română și spaniolă. Articolul-program, formulat în spiritul
CURENTUL ROMANESC (CORRIENTE RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
versuri sunt tipărite întotdeauna pe prima pagină (Cel tare nu plânge, Haiduceasca ș.a.), Radu Gyr (Vânt de seară), Teodor Ioraș (Vine România, fragmente de proza din volumul A fost odată), Vintilă Horia (El final de la conferencia titulata „Panoramă de la literatura rumâna en el destierro”). Vasile Posderca semnează articole politice ori cu caracter patriotic, de mobilizare a emigrației în folosul țării, pentru unitatea tuturor românilor aflați în exil. M.P.-C.
CURENTUL ROMANESC (CORRIENTE RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
Eftimiu, Ion Minulescu, Maria Filotti, Ionescu-Vion, presedintele Sindicatului Profesional al Ziariștilor Români, Smaranda Gârbea Tomellini, I. C. Brătianu, Ion Mihalache ș.a. Numeroși colaboratori spanioli, italieni și români sunt prezenți la rubricile, foarte numeroase, ale revistei: „Deportivas, cinematograficas, musica y teatros”, „Noticiaro rumâno”, „Cronică italiană” ș.a. Printre ei se numără R. Martínez Torres, Manuel Cruz Romero, F. Martínez-Corbalan, Angel Dotor, José Maria Susaeta, Carlos Moral, Martin J. Planas, Juan Solanas, Carlo Alberto Lauri, Ramon Mora Masip, Paolo Boselli, Michele Soravia, Charles Normann, Alfonso
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
C. se leagă de „Curierul românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul Zimbrului”, în revistele unioniste „România literară” și
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
devotat. R. a fost un mare ziarist al vremii sale, inaugurând un stil în presa românească, în publicistica politică îndeosebi. Cu Enrich Winterhalder scosese, în 1848, „Pruncul român”. În exilul parizian, mânat de același neastâmpăr, înființează cu I.C. Brătianu „Republica rumână” (1851) și intră în comitetul de redacție al „României viitoare” (1850). Triumful activității de gazetar a lui R. este „Românul”, organ unionist, de o mare longevitate, apărut la 9 august 1857. În ziar, directorul este omniprezent, cu articole de fond
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Al. Ruja, „Dorurile cantului de cuc”, O, 1988, 8; Traian Ț. Coșovei, Strigat patetic cu impulsuri de laser, CNT, 1992, 4; Dan Munteanu, Vasile Speranza, poeta, „Canarias”, 1993, 25; Luis Leon Barreto, Visión mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994, 24
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
impulsuri de laser, CNT, 1992, 4; Dan Munteanu, Vasile Speranza, poeta, „Canarias”, 1993, 25; Luis Leon Barreto, Visión mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994, 24; Ion Buzași, O carte de versuri dedicată Blajului și Bisericii sale, „Unirea”, 1998, 1; Traian
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994, 24; Ion Buzași, O carte de versuri dedicată Blajului și Bisericii sale, „Unirea”, 1998, 1; Traian Ț. Coșovei, Sufletul meu e cuvântul, „Curentul”, 1998, 14-15 martie; Aureliu Goci, V. Speranța și „Sonetele fără umbră
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
român, mă exprim ca atare și sunt luat ca atare” (interviu cu George Uscătescu), LCF, 1982, 8; Constantin Noica, Spre un nou model de universalitate. În legătură cu opera lui George Uscătescu, R, 1982, 2; Horia Stamatu, George Uscătescu, embajador del espíritu rumâno en España, „Folia humanistica”, 1983, 241; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Brâncuși în viziunea lui Uscătescu, RITL, 1983, 1; Ioana Mustață, George Uscătescu, dimensiunea orfica, SPM, 1983, 30; Mihnea Gheorghiu, Un spirit european, RL, 1984, 21; Corbea-Florescu, Biografii, III, 203-216; Cultură y existencia
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
și teoria comparatismului în România, I, București, 1972, 173-174; Al. Dima, Principii de literatură comparată, București, 1972, 63-64; Cioculescu, Aspecte, 448-450; Stelian Cincă, Preocupări hispanice la Craiova, AUC, științe filologice, ț. ÎI, 1973; Domnită Dumitrescu, Ecos catalanes en la cultura rumâna, CREL, 1977, 1; Eugen Constant, Evocări, Craiova, 1980, 73-75; Ion Pătrașcu, Un strălucit reprezentant al hispanismului românesc, AUC, științe filologice, ț. IX, 1981; Apolzan, Aspecte, 375-376; Datcu, Dicț. etnolog., III, 131-132. D.M.
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
licență în litere, apoi se stabilește în Spania, la Madrid. Profesor la Universitatea din Salamanca, unde în 1946 fusese invitat să predea filologie romanica, introduce în programul Universității și un curs de limbă română, pentru care a elaborat o Gramática rumâna (1948), apărută în trei ediții, si un mic dicționar spaniol-român. Preocupat permanent de problemele românești, R. se angajează cu generozitate în numeroase acțiuni, menite, pe de o parte, să atragă atenția Occidentului asupra României sovietizate și asupra procesului de degradare
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
a statuii lui Mihai Eminescu de Ion Vlad (rue Jean de Beauvais, lângă Biserică Ortodoxă Română), lucrare pe care, de asemenea, a subvenționat-o. Traduceri: Mihai Eminescu, Poesías, Salamanca, 1950; I.L. Caragiale, Cuentos rumanos, Salamanca, 1952; Antologia de la poesía popular rumâna, Salamanca, 1955 (în colaborare cu Luis Cortes); Horia Stamatu, Diálogos (Poemas), Salamanca, 1971; Mircea Eliade, El viejo y el funcionario. En la calle Mantuleasa, Barcelona, 1984. Repere bibliografice: Românii, 315; Chihaia, Mărturisiri, 157-163; Manolescu, Enciclopedia, 589-590. M.P.-C.
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
REPUBLICA RUMÂNĂ, revistă politică și literară din care au apărut două numere, în 1851 la Paris și în 1853 la Bruxelles. Comitetul de redacție este reprezentat de C.A. Rosetti, care semnează în numărul din 1853 o Înștiințare. Articolele politice scrise de
REPUBLICA RUMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289175_a_290504]
-
Sábato, Tunelul, pref. trad., București, 1965, Abaddón exterminatorul, pref. trad., București, 1986; Carmen Laforet, Neant, pref. trad., București, 1967; Antologia poeziei braziliene, îngr. trad., București, 1970; Juan Ramón Jiménez, Platero și eu, pref. trad., București, 1966, Poeme, București, 1971; Poesía rumâna contemporánea, Barcelona, 1972; Lucian Blaga, En el gran correr - În marea trecere, ed. bilingva, pref. trad., București, 1972; Jorge Luis Borges, Moartea și busola, pref. trad., București, 1972; Nicanor Parra, Viciile lumii moderne, pref. trad., Cluj, 1973; Federico García Lorca
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
trecere, ed. bilingva, pref. trad., București, 1972; Jorge Luis Borges, Moartea și busola, pref. trad., București, 1972; Nicanor Parra, Viciile lumii moderne, pref. trad., Cluj, 1973; Federico García Lorca, Poezii București, 1974, Carte de poeme, București, 1986; Antologia de la narrativa rumâna contemporánea, îngr. trad., Madrid, 1974; George Bacovia, Plombo-Plumb, ed. bilingva, București, 1974; Hristos Ziatas, Sub pleoapele cucuvaei, pref. trad., București, 1974; Memoria de las rosas floridas. Selección de poesia rumâna del siglo veinte, îngr. trad., București, 1975; Poezie contemporană din
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
București, 1974, Carte de poeme, București, 1986; Antologia de la narrativa rumâna contemporánea, îngr. trad., Madrid, 1974; George Bacovia, Plombo-Plumb, ed. bilingva, București, 1974; Hristos Ziatas, Sub pleoapele cucuvaei, pref. trad., București, 1974; Memoria de las rosas floridas. Selección de poesia rumâna del siglo veinte, îngr. trad., București, 1975; Poezie contemporană din Costă Rica, îngr. și pref. trad., București, 1975; Tudor Arghezi, Palabras adecuadas - Cuvinte potrivite, ed. bilingva, București, 1977; Antología de la poesía rumâna contemporánea, îngr. trad., București, 1977; Puerta abierta, Ciudad
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Memoria de las rosas floridas. Selección de poesia rumâna del siglo veinte, îngr. trad., București, 1975; Poezie contemporană din Costă Rica, îngr. și pref. trad., București, 1975; Tudor Arghezi, Palabras adecuadas - Cuvinte potrivite, ed. bilingva, București, 1977; Antología de la poesía rumâna contemporánea, îngr. trad., București, 1977; Puerta abierta, Ciudad de México, 1977; Gabriel García Márquez, Fantastică și tristă istorie a candidei Erendira și a nesăbuitei sale bunici, București, 1978 (în colaborare cu Miruna Novăceanu), Toamna Patriarhului, pref. trad., București, 1979; J.
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Dario Samper, Poeme, pref. trad., București, 1982; George Uscătescu, Erasmus, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1982; Luis Alberto Machado, Imn materiei, București, 1983; Luis Pastori, În spatele oglinzii, București, 1983; Octavio Paz, Piatra soarelui, îngr. și pref. trad., București, 1983; La poesía rumâna, îngr. trad., La Habana, 1984; O sută de ani de poezie cubaneza, îngr. și pref. trad., București, 1988; Gonzalo Torrente Ballester, Bucurii și umbre, I-III, București, 1989 (în colaborare cu Miruna Ionescu); Valori eterne ale poeziei hispane, îngr. și
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
românească de cea occidentală. „Eu zic - specifica Simion Bărnuțiu, în discursul său din catedrala de la Blaj - că libertatea cea adevărată a oricărei națiuni nu poate fi decât națională.” În formularea lui Ion C. Brătianu, dintr-un articol apărut în „Republica rumână” (1851), noțiunile naționalitate, libertate, democrație „se subsumează” și revoluția implică „reorganizarea Europei pe naționalități”, nicidecum prin „îngrămădiri silnice”. Cristalizat politic în anul revoluției, ca efect al tot mai intenselor frământări interne, de ordin social și național, dar și sub influența
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
unei afaceri cu diamante, fuge la Atena și, de acolo, la Paris, unde, prin scrisori și memorii, prin articole și poezii, susține cauza Principatelor, făcând o intensă propagandă pentru Unire. În același scop, scriitorul - care colaborează și la ziarul „Republica rumână” (1853) - editează foaia „Buciumul” (1857). Revenit în țară, în 1857, îndeplinește funcția de director al „Monitorului Adunării ad-hoc”. Se declară pentru alegerea concomitentă, ca domn, a lui Al. I. Cuza în cele două țări române. În 1860 devine membru al
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
modestă în relațiile diurne, nutrea un amor propriu voievodal cu totul deplasat și era de o ambiție de putere nemăsurată, revelabilă în intonația groasă a vorbirii, semănată cu "dă ce, pă ce" în pretenția de a fi o prințesă autentic "rumînă" până și în pronunție. Ea se vâra în toate, intriga politicește și, deși era admisă la curte, afecta o anume opoziție și visa restaurarea dinastiilor domnești române, adică a ei. Nu-i de mirare, deci, că Aurora fu ascultată cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Brătianu. Dar, în genere, cât de grea devine discuția în țara noastră! De zicem că d. C. A. Rosetti e republican socialist ni se va spune că-l calomniem. Cu toate acestea avem pe masă dinainte-ne revista sa "Republica rumână " și colecția "Romînului", cu penegirice la adresa tuturor revoluționarilor și republicanilor din lume, sfârșind cu comunistul Blanqui. Ei bine, ce dovedesc astea pentru public? Nimic. Proclamarea regalității rămâne încoronarea vieții d-lui C. A. Rosetti, deși în același moment fiu său
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]