450 matches
-
frumusețea unui colț de lume ce s-a deschis acum pentru noi.(...) - Da' ce-i, prăvălie, conașule, să să deșchiză? Natura asta a dumitale îi dășchisă dă când lumea și buruienile or muri, or învia altele, să dea de treabă rumânului și mie când mă tăvălesc cu fetișcanele ..." (p. 86) Pitorescul limbajului relativizează mereu pașii complicați și pătimași ai iubirii și diminuează accentele retorice și rumoarea senzațiilor, imprimând astfel narațiunii un ritm alert, ce potențează narativul. Ca alternativă la mizerabilismul fiziologic
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
Mircea Mihăieș Nu-mi dau seama câtă ironie și câtă încântare de sine există în expresia "imparțial, ca tot românul". Nu mă refer la "rumânul imparțial" al lui Agamiță Dandanache, ci la strictul nostru contemporan, la liber-schimbistul de toate culorile și sexele, la cameleonul în piele de tigru ce ne populează coșmarurile, televizoarele și listele de alegători. În România, distanța dintre scuarul unde călăul îți
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
totodată, identificarea cât mai rapidă a vinovaților și tragerea lor la răspundere în conformitate cu legile Republicii Șerbia",potrivit unui comunicat al senatorului Viorel Badea. Potrivit corespondentului Romanian Global News din Timoc, luni, 19 decembrie, asupra casei liderului filialei Pârtiei Democrate a Rumânilor din Șerbia din Spicova, Dragoslav Mariacic, a fost deschis focul. Glonțul a pătruns printr-unul din geamurile casei, fapt constatat și de poliția chemată la fața locului. După atacul armat din Spicova, un alt atac armat s-a produs în
Liderii comunităţii românilor din Serbia, vizaţi de atacuri armate () [Corola-journal/Journalistic/58989_a_60314]
-
Nicolae Manolescu , sloganuri și versificaț ii satirice de campanie: este titlul Anexei care încheie recenta carte a lui Cristian Preda de la Polirom Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent. Voi scrie altădată despre carte, absolut remarcabilă. Deocamdată mă opresc la Anexă, care este o mică antologie de texte poetice ocazionale, ocaziile fiind, se înțelege, campaniile electorale din România ultimilor 180 de
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
trebuință ca aperitive; închinară pentru prosperitatea viitoare a Puieștilor și se despărțiră plini de voioșie. Pe seară tot satul știa că răzbiseră apele minerale în fântâna popei și că peste oameni avea să vină belșugul ca peste cei de la Sărățeni... Rumânii se opreau la fântână, încercau să bea, dar apa le părea coclită, scuipau și plecau. - Le pute, proștii, nici nu bănuiesc ce berechet a dat peste dânșii, își spunea popa Grigore în barba-i rară, roșcată. Cum pe uliță era
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
înșiși, drept români. Cum limba oficială a zonei este sârba, ei se definesc în toate actele - de la recensăminte la cărți de identitate - drept ,vlasi" (sau ,vlahi"). Acest lucru se întâmplă, pur și simplu, pentru că traducerea sârbă a cuvântului ,român" sau ,rumân" este ,vlas". O subtilitate lingvistică a ajuns, iată, să joace feste istorice! Pentru politicienii naționaliști sârbi, sau chiar pentru angajații administrației, a fost mai mult decât suficient pentru a tăia orice legătură între indivizii care vorbeau aceeași limbă, dar locuiau
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
maghiară, ,olah" înseamnă ,român") a intrat în uitare. Exista și există interesul ca separația lingvistică să poarte cu sine și o separație etnico-politică. Și asta cu atât mai mult cu cât românii din Vojvodina se autoidentifică fără nici o problemă drept ,rumâni". Marea dramă e aceea că în interiorul minorității ,vlasilor" (în opinia reprezentanților Forumului Cultural al Românilor din Bor, ar fi vorba de aproximativ cincizeci de mii de oameni) doar o mică parte nutresc sentimentul că aparțin marii familii a românilor. Ei
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
Lupei au simțit că le vine curând și lor rândul. - Ce ne facem, vere? Îmi cânți tu mie și eu ție, să ne treacă de urât?! Pân-acum mai o sârbuliță, măi o bătută pe loc, la un pahar, - scotea rumânul paraua. Trăia și țiganul bine! - s-au văietat, între ei, pe drum, spre primărie. Când au intrat, Pândele, i-a luat în focuri. - Ba, vă-nscrieți, ori... la Bug cu voi?! V-ați dat dracu! Țiganii au pus degetul. La întoarcere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
creat cuvintele: azvârli, zgomot, strigăt, zbiarăt, bărzăune, etc. Sunetul apei curgătoare, ru sau ra a creat cuvintele râu, pârâu, Argeș, Arda, Dunăre, ro forma cuvîntului rîu pe care o găsim În Iliada, care a evoluat În aromânescul aro sau saro, rumân sau român, cu sensul de cel ce trăiește lângă rău, etc. La fel și sunetul stropului de apă care cade pi, a dat naștere la o Întreagă serie de cuvinte cu sensul de mic, neînsemnat: picătură, pitic, pici, pigment, a
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
toată România sub oblăduirea lui Iliescu și Băsescu, depășind cu mult pazvangiii în șalvari cu iatagane. După această frază despre pazvangii, niște mercenari musulmani plătiți să jefuiască și să omoare oameni pașnici, fără apărare, să coborâm trei secole în istoria rumânilor sub domniile fanarioților, care nu erau nimic altceva decât niște vătafi ai Porții Otomane în Țările Române pentru a-i asigura haraciul, din ce în ce mai mare, ceea ce în Oltenia a dus la o anarhie greu de stăpânit. Lucrurile s-au complicat când
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
ceea ce realizează, în doi ani de zile, prin pungi cu galbeni. În această poziție aria lui de pungășire se lărgește mult, făcând avere necinstită ceea în mediul fanariot al urbei este o fală, un mare blazon. Pazvante, cum îi spuneau rumânii, atinge apogeul fanariotic pe Dâmbovița în anturajul curții domnești, unde, pe neașteptate face o criză de amor total după o jupâniță de la curte care-l refuză cu dispreț, ceea ce îl doboară într-o depresie de zace la pat cu lunile
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
labil, când puternic și răzbunător. A fost doar un meteorit otoman. Sfârșitul lui și-al pașalâcului său se trage de la iataganul celui mai mare haiduc oltean, Iancu Jianu. Întâi, într-o luptă directă, i-a scos un ochi, după care rumânii l-au numit Pazvante Chiorul! A doua oară, în 1809 Iancu Jianu, a răzbunat toate jafurile, violurile și omorurile pe care pazvangiii le-au pricinuit în Țara Românească, trecând Dunărea, împreună cu haiducii lui, câteva mii, ce au fost în stare
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
de la Dr.Tr Severin și nu în ultimul rând, cei mai activi lideri ai comunității românilor din Valea Timocului. Au pus punctul pe „I” Zavija Jurj, președintele Asociației Ariadnae Fillum de la Bor; Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultură Rumânilor „Dunărea” din Kladovo și Bojan Jankovic, consilierul Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia. Cea mai emoționantă intervenție a aparținut părintelui martir Boian Alexandrovici care a venit special de la Negotin pentru această dezbatere și cu lacrimi în ochi a cerut pentru
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
daco-romană nu lipsesc în totalitate. Popoarele din jur i-a numit pe români volohi, vlahi, blacus, olah, ulac (termen german desemnând vorbitorii de limbă latină), deși ei, românii, s-au numit dintotdeauna cu singurul nume pe care-l cunoșteau: romanus - rumân - român. Denumirile moldovean muntean, ardelean, oltean, dobrogean, sunt date după regiunile istorice în care a trăit și trăiește poporul român. Nimeni de pe teritoriul de astăzi al României nu se declară în actele oficiale cu numele regional, își spune român și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XIV-XVII), Editura Științifică București, 1957; I.C. Filitti, Opere alese, Editura Eminescu, București, 1985 (Proprietatea solului în Principatele române până la 1864); Henri H. Stahl, Satele devălmașe, vol. III, Editura Cartea Românească, 1998; Constantin Giurescu, Studii de istorie socială. Vechimea româniei. Despre rumâni,. Despre boieri, Editura „Universul”, București, 1943. 3 Radu Rosetti, op.cit., p.304 4 Vezi zapisele de vânzare-cumpărare a răzeșilor din Filipeni și Fruntești de la Anexe. 5 Radu Rosetti, op.cit., p.299 6 Arhivele Statului București, Documente istorice, Fondul Vasile Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hrană”. Bunicul și-a trecut nora și nepotul în căruță, pe ploaie, peste granițe. “Nu se ruga cu supușenie, se certa ca-ntre vecini cu El, cu Dumnezeul care nu voia să-l ajute la greu. Nu-ț' pasă de rumân! I-a strigat, arătând cu pumnul spre cer, mai înainte de-a se opri cu cai și căruță la primul făgădău” ... “În drumul acela greu l-a recunoscut pe Dumnezeu, da n-a căzut, nu s-a prăbușit ca lovit
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
și Tezaur folcloric, pentru Insula Șerpilor, Pasul Rucăr - Bran și Canalul Dunăre - Marea Neagră, pentru Moș Ioan Roată și Baba Dochia, pentru brâul și rugile bănățene, geamparaua și pandelașul dobrogene, pentru Toma Alimoș, Iancu Jianu, Baba Novac și Andrii Popa, pentru rumânii lui Basarab și vecinii lui Rareș, pentru Cucuteni și Adamclisi, pentru Zavaidoc și Moscopol, Pentru Părintele Teofil Părăian, pentru sceptrul lui Carol I, pentru Părintele Arsenie Boca, pentru scoverzi și palinca de Bihor, pentru Doja, pentru Crăișorul Munților, pentru Cuviosul
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
De aceea, dacă ar fi să cunoască cineva pe toți din neamul nostru care au trecut pragul sfințeniei în prigoana comunistă, ar veni la cuvintele rostite în veacul al XVII - lea de sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei: „dară și dintre rumâni mulți sunt sfinți., dară nu s-au căutat!”... Lucrarea aceasta, cu adevărat mărturisitoare și folositoare, apărută cu binecuvântarea părintească, duhovnicească și responsabilă a Înaltpreasfințitului Andrei - Arhiepiscopul Alba Iuliei - care are „Aiudul aproape, cu teribila-i închisoare și cu monumentul dedicat
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
adică în această carte) vom pune în fața cititorului crâmpeiele adunate despre viața, trăirea și gândirea acestui sfânt al veacului XX. Memoriile foarte mișcătoare cuprinse în acest volum, sunt împărțite în următoarele tiluri foarte sugestive, cum ar fi: „Dară și dintre rumâni mulți sunt sfinți”, „Înainte de închisoare”, „Valeriu și educația legionară”, „Nevoitorii de la Aiud”, „Ei au găsit această cale cu un ceas mai devreme”, „Calea fericirii”, „Viața în „lavra” Aiudului”, „Colonia de muncă de la Galda de Jos”, „Din mărturia lui Marin Naidim
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
Mitropolitului Dosoftei dar și dragostea sa pentru sfinți și pentru sfințenie. De aceea, el scrie despre sfinți cuvioși români pe care i-a cunoscut personal și despre alții pe care poporul îi venera cu multă evlavie: „Dară tocma și din rumâni mulți sfinți sânt, carii am și vădzut viața și traiul lor, dară nu s-au căutat, fără numai Daniil de Voroneț, și Rafil de Agapia, i-am sărutat și svintele moștii. Apucat-am în dzâlele noastre părinț nalț la bunătăț
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
și arte vizuale). Important nu este numele instituției de învățământ ci faptul că studenților nu li se umple capul cu înalte științe controlate de politicieni. Ei învață o meserie deci la absolvire vor poseda o brățară de aur după vorba rumânului. În câțiva ani, după o intensă activitate de cercetare retribuită, universitatea își construiește singură, folosind drept forță de muncă cei 4000 studenți, o impozantă clădire în beton și sticlă având atașat și un teatru cu cele mai evoluate utilaje scenice
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
vânătoare de critici ale guvernării. De aceea nu mai sunt „inundații” în Ardeal. Nu mai sunt și pace! Doar n-o să laude un reporter munca și întrajutorarea. Dacă biserica ar folosi mai puține odăjdii și „sfinte manele” poate că și rumânul ar învăța să se ajute singur, iar în acel caz ar merita să ne iubim și țara nu numai satul natal. Atenție: Nu-l plagiez pe Sadoveanul introducând „tendința” în „arta pentru artă”. Le spun însă pe șleau. Și cred
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
devine agresiv, sălbatec și, de exemplu, mărșăluiește la vot cântând internaționala. Ori ce i-ar sta în cale ar avea de suferit. Liderul din contră. Liniștește spiritele aprinse și le deschide mintea să judece la rece. Cu alte cuvinte dă rumânului mintea sa de pe urmă. Uitați-vă în jur la manifestațiile intens mediatizate. Ați văzut vre-un lider până acum? Mă îndoiesc. În „marea adunare națională” respectiv echivalentele de astăzi, un lider vorbește calm de la tribună, respectă antevorbitorii chiar dacă prin expunere
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
să hrănească și orășenii care habar n-au cum se fabrică laptele din frigider. Unirea nu înseamnă numai alăturarea Valahiei la Molduva. Ele au fost întotdeauna vecine. Unirea înseamnă gospodărirea lor în comun. Nici astăzi nu se face. Cât timp rumânul nu-și unește forța cu a vecinului său și-și cântă doar amarul la cârciumă plângând aplecat pe umărul lui, deși capra nu i-a murit și lui, va trăi prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
am început să văd stele verzi printre bobițele de lacrimi ce-mi alunecau printre gene și cădeau pe obrazul care-mi ardea ca focul, când dă bunul Dumnezeu să ajung la o răspântie de drum, unde întâlnii un creștin de rumân. „Și el... tot pribeag ca mine ...în noapte tîrzie de iarnă” - gândesc eu ,când îmi zise prietenește să ne abatem pe la „Cârciuma lu’ ILIE”, să ne mai dezmorțim puțin. Din una, din alta... mă luă la puricat: cum de ajunsăi
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]