594 matches
-
tavă cu capac și se prăjește la foc potrivit 30 de minute, după care se adaugă 1,5 dl apă și se mai lasă cca 30 de minute. Se ia capacul și se lasă încă 45 de minute să se rumenească. Din când în când se stropește cu sosul din tavă. După ce s-a rumenit, se lasă cca 10 minute la răcit, după care se taie bucăți. Sosul rămas se toarnă într-o cratiță, se mai complectează cu apă așa încât să
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
se adaugă 1,5 dl apă și se mai lasă cca 30 de minute. Se ia capacul și se lasă încă 45 de minute să se rumenească. Din când în când se stropește cu sosul din tavă. După ce s-a rumenit, se lasă cca 10 minute la răcit, după care se taie bucăți. Sosul rămas se toarnă într-o cratiță, se mai complectează cu apă așa încât să fie cca 4 dl și se fierbe. Se adaugă în compoziție pulpa de portocală
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
din sala aceea înaltă-înaltă, din lumina splendidă a lumânărilor din sala aceea înaltă-înaltă, vine spre mine întrebarea aproape în zeflemea a regelui Yama: - Ximen Nao, mai faci tu tărăboi? Ca să-ți spun cinstit, în acea clipă chiar am șovăit. Zăceam rumenit într-o băltoacă de ulei, iar carnea plesnea pe mine, pocănind. Știam că puterea mea de a suporta durerea ajunsese la limita maximă și că dacă nu mă supun, cine știe cu ce cazne îngrozitoare or să mă mai muncească
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
al lui. Dar nu înțeleg de ce nu sunt ca restul creațiilor lui, de ce lumea mea e plină de cartonașe. Omul din fața mea e un cartonaș care scoate sunete stridente. E atât de grăsuț, încât seamănă cu un hamburger, obrăjorii lui rumeni parcă-s două pete de ketchup. Oamenii din jurul meu îl strigă Lucian. Și balonașul cu pantaloni de trening are cartonașe, doar că pe ale mele sunt oameni. Marionete frumoase și prostuțe. Dar nu știu dacă seara trebuie să mă așez
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
se ivesc pe cer deseneaz? contururile „str? vechilor codri", ale castelului singuratic ?i ale apelor râului, În fire de lumin? urzite din „vatra de j?ratic" a cerului: „Pe un deal r?sare luna, ca o vatr? de j?ratic, Rumenind str?vechii codri ? i castelul singuratic ?-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind În ropot". În „F?t-Frumos din Tei", luna r?sare că o minune a nop?îi, din umbră codrilor: „ Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurze
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
oricum, pe cine prindeam îl frecam, îl suceam, să-i povestesc o chestie pe care am auzit-o. Pe care mi-am reamintit-o. Uneori povesteam aceluiași de mai multe ori, dar de fiecare dată altfel. Până când povestea aia se rumenea și se putea scrie. Acum am pepiniera asta, din care sper ca, din când în când, să extrag câte un puiet în faza de coacere și să pun la cale un text ceva mai elaborat, mai matur. Pui două povești
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
și împărtășesc ultimele vești: venirea păsărilor călătoare, drumul bunicului printre ei spre cercetarea locurilor necurățate sau a tufelor ce răsar sălbatice înăbușindu-i. Deodată, două glasuri subțirele se aud a ceartă întrerupând gândurile de pace ale bătrânilor copaci. Te-ai rumenit bine, mărule, și obrazul tău dolofan pare tare încrezut! Iar tu, pară, ești galbenă de atâta invidie! -Eu, spuse un măr rotofei, săltând pe creanga pe care stătea, sunt bucuria bunicului și mândria toamnei. Uite, mâine-poimâine vor veni stăpânii livezii
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
venit! Vă așteptam! a răspuns Costache. Si bine faci, Costache, pentru că ni s-o cam lipit burta de spinare... Așezați vă numai la masă și vă trece foamea îndată. Măriuța tocmai pregătea niște jumări cu ou, iar în cuptor se rumenesc alivencile. Nu mai spune, Costache, că leșin de poftă. Până una-alta, dă-te ncoa’, că am să-ți șoptesc ceva - l-a chemat moș Dumitru. Crâșmarul s-a apropiat repejor și a aplecat urechea către moș Dumitru, care i-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Măriuței: Costache! Termină treaba prin curte și vină să mă ajuți, că acușica pică Dumitru cu ai lui și mâncarea nu-i gata. Te-ai uitat la plăcintele din cuptor? M-am uitat. Ar cam trebui scoase, că s-au rumenit bine. Vorbești de lup și lupu-i la poartă - s-a auzit glasul lui Pâcu din dosul porții. Ei, bată-vă să vă bată norocul, da’ repede ați mai venit astăzi! Eu cătam către soare și mă gândeam că până îți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sufragerie, uite, promit să îl reasamblez cu precizie. șase în primul loc: te trezești cu bună dispoziție și mare impuls de hărnicie, ieși pe prispă zâmbitoare și scrutezi întinderile grădinii suspendate a dragostei tale, florile sunt mari, roadele sunt către rumenit, împingând în sus lanurile sunt late, fiii dudelor de aur s au înmulțit, până și tărtăcuțele acre ale baobabului-bătrâncapricios, cel care poartă pe umeri cuibulețul tău drag, s-au făcut cât capetele de oameni, acum, de bine ce ți-a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu grijă, din felia destul de subțire, fâșiuțele de grăsime. Dacă vrei, ia-le că eu nu mănânc așa de grasă! - ficatul ei respinge unele alimente. Pentru zilele de post e bună și halvaua turcească. În siropul încins din tigaie se rumenește făina până ajunge o pastă aproape neagră pe care o ia cu lingura și o pune în farfuria încă fierbinte. E bună caldă. Oricât de enigmatică ar fi figura Eugeniei Ionescu, o certitudine tot putem avea despre ea. Eugenia Ionescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
se lăsa un ou obișnuit și unul vopsit roșu. Se puneau și ceva bănuți. Ne mângâiam fața mai întâi cu oul obișnuit, pentru a o avea curată și sănătoasă, apoi cu oul roșu ne mângâiam obrajii, pentru a-i avea rumeni și pentru a fi frumoși, iar bănuții însemnau să avem cheltuială tot anul împrejur. Ei, cine avea răbdare să se spele ultimul, acela mânca ouăle și lua bănuții. De Duminica Mare, era obiceiul împodobirii în ajun a stâlpilor casei cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o prietenie bărbătească care, în cele mai multe cazuri, era marcată de unele discreții ce se aflau depărtate de preocupările strict feminine. Cu un aer de deplină satisfacție, Ina reintră zorită în bucătărie unde ceapa, în timp ce ea lipsise doar câteva minute, se rumenise puțin cam tare, dar era bucuroasă că asistase la scena de tandrețe a celor doi bărbați ai casei. - Ți-am spus eu că vioara este un instrument dificil, dar trebuie să știi că nu e imposibil de învățat. Totul e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
intrînd. Dacă mai pică o cursă seara asta, rîde spre Andrei oameni ne-am făcut. Sultana intră ca o vijelie, călcînd apăsat, îndreptîndu-se spre frigider. Puii ăștia doi, arată bucătăresei după ce-i speli bine, îi fierbi și-abia apoi îi rumenești. E-te ce mofturi! se miră soțul ei. S-a legitimat careva c-ar fi mare zmeu? Sînt doi copii mici și n-am chef să-i îmbolnăvesc. Cine știe de cînd îs orătăniile astea, că numai la noi stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ucizi încet, acolo, în viscol... Apoi, istovită, se acoperă mai bine, continuînd să plîngă, strîngînd în dinți colțul cearșafului. *** Pá-pa, páaa-pa!! izbucnesc copiii fericiți cînd văd în farfuriile din față bucățile de carne de porc fiartă într-un clocot, apoi rumenită pe cărbuni. Tatăl pisează cu vîrful cuțitului bucățele de carne, iar studenta și soția le dau copiilor, după ce le mai frămîntă între vîrful degetelor. Au mai mîncat carne de porc? întreabă țăranca, apropiindu-se. Nu. Nu știu ca mama, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
doi porumbei, și-au visat clătite, au gângurit în bucătăria de țară, au dat puțin din aripi și, cu chiu, cu vai, au pus ceva pe foc. Zeama din tigaie bolborosea și scotea fum, nu se lega și nu se rumenea deloc, până când baba care-i găzduise le-a zis cu milă: „Puneți, maică, și niște făină în laptili ăla“. 3. Miracolul văratic al combinatului de la Ișalnița În anii de început ai republicii, ceasul istoriei personale a bunicului meu ticăia lent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
găsit-o în curte, citea o carte sub un umbrar de vie. A sărit din șezlong sprintenă, toată numai zâmbete. Ce surpriză, ce surpriză, tu aici, Carmina, exclamă! Avea o rochie albastră cu guleraș alb încheiată în capse. Soarele îi rumenise obrajii arăta foarte bine. Îi sărută pe amândoi. Nici tu, Ovidiu nu ai mai venit de mult pe la mine, mă bucur așa de mult să te văd! Ovidiu rămăsese pe loc. Privea în jur cu un fel de zâmbet ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înțelege, toți își vedeau de îmbucături, picase bine domnul cu amenzile lui, altfel nu s-ar fi îndurat gospodarul, în mijlocul săptămânii să sacrifice un cocoș. Flecăreau cu gura plină, convinși că totul pe lumea asta se obține cu o pulpă rumenită de cocoș. Viorel se strădui să golească paharul, era aprins, ah, numai vin roșu nu-i trebuia lui la hipertensiune, dar ce să-i faci, așa e când e să dai ascultare drăcușorului din tine. Dar femeia cea tânără nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de aur; palat de lumină topită; soarele trimite potopul de raze; bulgărele de aur trimite văpăi; transformă văzduhul într-un fagure încins; raze încălzitoare; aruncă văpăi; îmbrăcat în aur; bunul soare; răsărit înflăcărat într-o fierbere argintie; dealurile, văile se rumeniră; mierea soarelui se varsă în valuri calde cu sclipiri bălaie peste pământ; soarele a fost eliberat din leagănul norilor și-și înalță discul pe cer; tăcut și ușor, astrul ceresc alunecă pe deasupra copacilor ca o luntre pe apă; răsfrângerile palide
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
trenă lungă; hlamida ei are o mulțime de nuanțe cafenii; o boare a furat puful păpădiilor; regina mândră în culoare vine în caleașcă aurită; vine harnică și de bunuri darnică; năframa ei de aramă; copacii au veșmânt de aramă; a rumenit frunzele; a așezat pe firul de telegraf ultimele rândunele ca un șirag de mărgele; ultimele frunze străluceau ca niște monezi de aur și bronz; de brazi și pini nu se prind vopselele toamnei, se preling până jos, pe pământ; a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ca de bătaia unei flăcări. O pulbere plină de aur se ridică din spatele codrului și se împrăștie în sus ca și cum ar fi suflat-o gura unui vulcan. Câțiva nori zgribuliți și zgrunțuiți ce plutesc în albastrul cerului prind a se rumeni pe margini. Deodată, o suliță de foc străpunge perdeaua de arbori. Porțile se deschid, și în valuri, curge lumina pe văi, dând strălucire izvorului sufletului. Noaptea neagră și rece acoperă aceste ținuturi vrăjmașe, iar eu părăsesc visul întorcându-mă în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zile negre scoase la lumina percepției și trăirilor sale cea mai strălucitoare icoană și cea mai dragă lui, cea care apărea din ce În ce mai rar dinaintea sa, iubita și iubitoarea sa mămică, Viorița, care-i mângâia părul transpirat și Îi săruta obrăjorii rumeniți de bucuriile copilăriei. În zilele care au urmat, Va a fost Înconjurat cu dragoste, a făcut cunoștință cu locurile noi și cele vechi, a rememorat oameni, fapte și Întâmplări hazlii, a Învățat cântece și la cele de poezioare a mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de împrumut se ia precum noroiul pe ghete: Hai să ne amăgim împreună, Doamne! Să numim minciuna adevăr și să exaltăm în binefacerile lui! Deschide fereastra să respirăm adevăr cu toți plămânii: adevăr la mic dejun (o felie de lună rumenită pe ambele părți), somnul să-l îndulcim cu adevărul despre poveștile cu Greuceanu (vecinul de la parter, bodyguard la o casă de amanet), să ne mângâie străbunica dimineața cu palmele ei de apă curgătoare (adevărată apă curge în fotografia pe cruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
le rostească niciodată. Nevoile casei în care ținea locul tatălui dispărut erau din ce în ce mai mari, deși muncea din ce în ce mai mult. Morile nu mai mergeau, trebuiau să macine la râșnița din sat o făină neagră, crupoasă. Gustul zahărului ca și cel al cartofului rumenit în untdelemn erau uitate de mult. Cei doi frați mai mici aveau o singură pereche de încălțări cu care se duceau pe rând la școală. Era în primăvara lui cincizeci când domnul Ovidiu venise la ei acasă după lăsarea serii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și frigul întunericului este înregistrat neplăcut de porii epidermei. Totuși, nu este încă rece: termometrele arată o temperatură confortabilă de optsprezece grade. Mă întorc de la bibliotecă, încărcat de o pradă proaspătă de cărți pe care de-abia aștept să le rumenesc așa cum se cuvine în fața lămpii aprinse. Înainte de toate însă, decid să mă abat puțin din drum pentru a mă plimba prin Nishikoen, parcul de lângă superba clădire futuristă ce adăpostește mediateca. Citesc o vreme așezat pe o bancă, mestecând conștiincios un
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]