77 matches
-
împotriva celor care nu-și îngrijeau ogoarele. Mai apoi, în 1818, alt domnitor A.Calimach, dădea ordin și cu privire la recrutarea zapciilor: „Zapcii ce se rânduiesc pre la ocoale spre împlinirea birului și săvârșirea rânduielilor și havalelor să fie din mazili, ruptași sau alte trepte ale ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru osteneala lor numai cu simbria ce prin isvoade cu pecetea Domnească să hotărască a lua, de la un sat,, pentru un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în generație, zapciul, ca funcționar, a existat până în timpul Regulamentului Organic, dar el s-a perfecționat cu alte și alte denumiri până în zilele noastre, Căpitanul de zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele ocoalelor, dar se pare că îndeplineau și alte porunci primite de la ispravnici, lor fiind supuși vornicii satelor. Deși împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din slujbele lor un mijloc de jefuire a populației
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Codrescu, Uricarul, vol.IV, p.59) într-o poruncă către ispravnici spunea despre ei:"Căpitanii de mazili ce s-au obișnuit a se face, de la o vreme,, fiindcă nu sunt pentru altă treabă, ci numai cât jăcuiesc pe mazili și ruptași, cu totul să lipsească și să nu se mai afle căpitani de mazili, nici dintre acei făcuți până acum, nici de aici înainte să nu se mai facă..." Ceea ce se spunea în 1795 avea să se repete în 1818, după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
februarie 1909 a Academiei Române desfășurate sub președinția lui A Saligny, se lua act că: „De la părintele I. Antonovici, profesor la Bârlad, se primesc în dar următoarele două documente: 1. "1777, octombrie 2, Cartea Căimăcăniei Moldovei, prin care face cunoscut „mazililor, ruptașilor și locuitorilor de prin satele de la Ținutul Tutovei, că Poarta a orânduit Domn și stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe cap de familie, de a fi scutiți de knut și alte pedepse corporale din ordinul administrației, ci numai prin „hotărârea instanțelor judecătorești puteau primi asemenea pedepse". Mazilii deci, erau recunoscuți ca „nobili săraci nebirnici". După mazili, urmau răzeșii, apoi ruptașii, adică descendenții clericilor, și apoi breslașii, adică țăranii. De fapt, mazilia era ea însăși o boierie, dar de rang inferior. Clasa lor era lipsită de orișice influență politică, dar obârșia lor - ca maziliera repede și ușor recunoscută. În anul 1793
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vol.XV, p.3-6), avea să emită poruncă Domnească care punea în vedere ispravnicilor să nu mai dea asemenea însărcinări mazililor, pentru că ei nu puteau fi întrebuințați decât cu poruncă domnească și nu puteau fi pedepsiți decît de Domn. b) Ruptașii erau și ei o categorie fiscală distinctă care, ca și mazilii, plăteau dările după starea materială, îndeplineau slujbe pentru autorități ori pe la casele marilor dregători, în schimbul cărora primeau scutiri de la unele biruri și havanele, de la Divanul domnesc, dar plăteau o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
autorități ori pe la casele marilor dregători, în schimbul cărora primeau scutiri de la unele biruri și havanele, de la Divanul domnesc, dar plăteau o dare individuală fixă, direct către vistierie, în funcție de starea și puterea economică a fiecăruia, urmare a unei învoieli intervenite (rupta). Ruptașii erau oameni străini, neamestecați cu autohtonii, dar erau supuși... Locuitori ai satelor, proveniți dintre țărani, ruptașii erau o clasă de oameni ai străinilor slobozi, care pentru a se deplasa și petrece în liniște prin țară, făceau ruptoare cu visteria, adică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Divanul domnesc, dar plăteau o dare individuală fixă, direct către vistierie, în funcție de starea și puterea economică a fiecăruia, urmare a unei învoieli intervenite (rupta). Ruptașii erau oameni străini, neamestecați cu autohtonii, dar erau supuși... Locuitori ai satelor, proveniți dintre țărani, ruptașii erau o clasă de oameni ai străinilor slobozi, care pentru a se deplasa și petrece în liniște prin țară, făceau ruptoare cu visteria, adică un fel de învoială de a plăti de bună voie o anumită sumă ca bir către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care pentru a se deplasa și petrece în liniște prin țară, făceau ruptoare cu visteria, adică un fel de învoială de a plăti de bună voie o anumită sumă ca bir către vistierie. În schimbul acestui privilegiu - de a plăti rupta, ruptașii aveau o supușenie - aceea de a îndeplini poruncile domnești, fapt pentru care erau puși sub ordinile ispravnicilor de ținuturi dar și a autorităților de la ocoale, mai în toate. Ispravnicii aveau și dreptul să-i pedepsească pentru vinovățiile lor. Alături de mazili
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a îndeplini poruncile domnești, fapt pentru care erau puși sub ordinile ispravnicilor de ținuturi dar și a autorităților de la ocoale, mai în toate. Ispravnicii aveau și dreptul să-i pedepsească pentru vinovățiile lor. Alături de mazili, căpitani, postelnicei, polcovnici, stegari, ruptașii și ruptele visteriei, treptele, mica nobilime a satelor, așa numiții „privileghieții" erau scutiți de bir. În schimb prestau și ei slujbe la proprietarii de moșii, cât nu puteau! Ei erau supuși ispravnicilor și erau folosiți la îndeplinirea unor însărcinări diverse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În schimb prestau și ei slujbe la proprietarii de moșii, cât nu puteau! Ei erau supuși ispravnicilor și erau folosiți la îndeplinirea unor însărcinări diverse, de regulă fără prea mare însemnătate, și erau organizați în... cruci. Cu carte domnească rămâneau ruptași și feciorii, dar, uneori, și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a-și menține starea de ruptaș, urmașii trebuiau să ceară confirmarea domnească care se exprima în „cartea domnească" pe care o primeau drept confirmare a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndeplinirea unor însărcinări diverse, de regulă fără prea mare însemnătate, și erau organizați în... cruci. Cu carte domnească rămâneau ruptași și feciorii, dar, uneori, și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a-și menține starea de ruptaș, urmașii trebuiau să ceară confirmarea domnească care se exprima în „cartea domnească" pe care o primeau drept confirmare a cererii lor. Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a-și menține starea de ruptaș, urmașii trebuiau să ceară confirmarea domnească care se exprima în „cartea domnească" pe care o primeau drept confirmare a cererii lor. Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
confirmare a cererii lor. Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru a fi pedepsiți. Printre însărcinările pe care le
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi pedepsiți. Printre însărcinările pe care le puteau primi era și măsurarea terenului, a locului de casă, a viei și a livezilor, despre care raportau mai întâi privighetorului de ocol. Gh. Ghibănescu, în Surete, vorbește despre asemenea însărcinări. Crucile de ruptași reprezentau categorii fiscale care constau în plata solidară a dajdiei de către un număr mic de contribuabili, doi sau trei. Obiceiul de a plăti dări anuale practicat de ruptași și admis de vistierie s-a transmis, cu timpul, și băștinașilor. De
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de ocol. Gh. Ghibănescu, în Surete, vorbește despre asemenea însărcinări. Crucile de ruptași reprezentau categorii fiscale care constau în plata solidară a dajdiei de către un număr mic de contribuabili, doi sau trei. Obiceiul de a plăti dări anuale practicat de ruptași și admis de vistierie s-a transmis, cu timpul, și băștinașilor. De aceea existau prin sate locuitori fruntași trecuți în rândul ruptașilor, care în schimbul privilegiului de a da visteriei o dare anuală se bucurau de unele scutiri de dări și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dajdiei de către un număr mic de contribuabili, doi sau trei. Obiceiul de a plăti dări anuale practicat de ruptași și admis de vistierie s-a transmis, cu timpul, și băștinașilor. De aceea existau prin sate locuitori fruntași trecuți în rândul ruptașilor, care în schimbul privilegiului de a da visteriei o dare anuală se bucurau de unele scutiri de dări și havalele. În rândul ruptașilor erau întâlniți fii de preoți și feciorii gospodarilor (boierilor) din sate. Ruptașii fiind un rang inferior al boieriei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vistierie s-a transmis, cu timpul, și băștinașilor. De aceea existau prin sate locuitori fruntași trecuți în rândul ruptașilor, care în schimbul privilegiului de a da visteriei o dare anuală se bucurau de unele scutiri de dări și havalele. În rândul ruptașilor erau întâlniți fii de preoți și feciorii gospodarilor (boierilor) din sate. Ruptașii fiind un rang inferior al boieriei, nu plăteau bir - impozitul așezat pe capete și socotit ca ceva care însemna inferioritatea individului. În schimb plăteau restul dărilor indirecte: taxe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sate locuitori fruntași trecuți în rândul ruptașilor, care în schimbul privilegiului de a da visteriei o dare anuală se bucurau de unele scutiri de dări și havalele. În rândul ruptașilor erau întâlniți fii de preoți și feciorii gospodarilor (boierilor) din sate. Ruptașii fiind un rang inferior al boieriei, nu plăteau bir - impozitul așezat pe capete și socotit ca ceva care însemna inferioritatea individului. În schimb plăteau restul dărilor indirecte: taxe vamale, darea pentru sare, impozitele asupra animalelor, a grânelor, vinului etc. c
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o parte din banii datorați prin munca efectuată. d) Preoții și dascălii din sat erau scutiți de bir dar, când își pierdeau calitatea pe care o aveau, și dacă nu se bucurau de privilegiile pe care le aveau mazilii și ruptașii, erau trecuți în rândul birnicilor. Preoții de la sate care aveau folosința „unui lan sau a unei jumătăți de lan", chiar și pe timpul cnejilor erau ținuți să achite aceleași dări ca și sătenii, astfel, într-un act relativ la o localitate numită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rupta pe sferturi" vorbește și Neculai Costin când amintește de ușurarea pe care a făcut-o Antioh Cantemir mănăstirilor: „să nu mai fie amestecate la dări cu țara, ci să plătească rupta pe sferturi..." Cei așezați cu rupta se numeau ruptași. Toți locuitorii ar fi dorit să fie așezați cu rupta, spune Melchisedec, pentru că atunci ar fi știut hotărât cât au de plătit pe an și astfel ar fi putut rămâne liniștiți. Împovărarea cu dări făcea ca oamenii să se sustragă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata prin somațiune, sechestru și vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și rudele erau scutiți de dările personale, mazilii și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără căpătâi, 38 de mazili și 68 de ruptași. După înființarea comunei Oncești (1864), în comună erau 386 de contribuabili și 438 de case, pentru ca în 1887 numărul contribuabililor să fie același, iar casele cu două mai multe. În deceniul al nouălea al secolului al XIX- lea, comuna Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Editura Tineretului, 1960, p. 63. footnote>. După o pregătire prealabilă, prefațată de o primă proclamație elaborată de generalul Splény, la 6 noiembrie 1774, când nu se semnase nici o înțelegere oficială între Austria și Turcia, adresată locuitorilor - egumeni, preoți, boieri, mazili, ruptași, vornici, prin care li se aducea la cunoștință „că de acum înainte, cu mila lui Dumnezeu, această bucată de loc a Moldovei, pe unde s-au pus pajure ca însemne, este în stăpânirea împăraților Maria Tereza și Iosif al II
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]