83 matches
-
și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că el nu părea un om al locului și deseori maimuțărea comportări străine, aceasta nu trebuia să inducă totuși ideea evitării urbanității și urbanizării, prin rămînerea la nivelul ruralității ancestrale, căci aceasta înseamnă comoditate și, ca atare, tocmai anularea manifestării energiei. Așadar, recunoașterea forței țăranului român nu poate înlătura observarea progresului imperceptibil al existenței acestuia și o anumită rezistență a lui la înnoire, ca o consecință a lipsei de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să se uite! țuica a stat în buruieni, jumătate de sticlă pe cărare, rîzi dintr-un dinte, cît mai ai, pălărie, coatele au împuns aerul, vin de la muncă, de la oraș! termină sticla, ai băut mai mult decît etnologia, vie cît ruralitatea Dunării, ai băut etiologia, se bea la cîmp cu bota, cu botul, cotloane de adăpat ținea orice făptură a lui Dumnezeu! arată țuica la tren, he, he, he! mai aveam și jos un tovarăș, băltește în culturi carbonizate, lumina palidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
atîta treabă și răpidi ca să termini nu să te lungești așa! judecățile tot din automatism, depou de tramvaie pe mal din cîmp, săritură de la pastoral la particular echipamentul urban, ceața de întors lui apăsarea toamnă, coadă de noapte difuză, pîndește ruralitatea în răsărit, la pornire mi-am făcut cruce, obediența nepoata alături, în loc de buze despicături în carnea obrazului, clipește zborul de porumbei, în fiecare din ei s-a zbătut altceva, grilajul de la Lețcani flori în rînd cu semne necunoscute spre Dorohoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de la curentul ăsta, după urechi! la Otaci ridică palate, în Ucraina rămîn cu blocurile, Bogdan-Vodă 19 casa cu verde, Lida mea ce face, săraca? Soroca 53 km, intersecție "Petrom"/"Lukoil"/"Tirex Petrol", Berezovca 3, puieți pe dealuri pe spinarea moldovenilor ruralitate, sclavia latinității ridică edificiul social, roata de sate de la Nistru banatul, marcgrafiatul, craina, Rotari, Vertiujeni, Cobîlnea, fiecare după un articol militar, Briceni-Sat țoluri la uscat pe camionul-cisternă, tu cu grija gardului, îndreaptă stinghia de jos, tufa tapet de flori, porumburile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
începe să-și scrie ‘‘Amintirile din copilărie’’. Materia amintirilor era tocmai ceea ce i se depozitase în conștiința din prima perioadă biografica. ‘‘Amintirile’’...însă nu sunt numai o copie a acelei vieți. Fiind în primul rând o creație artistică, ele proiectează ruralitatea materiei în imagine literară, reală și fictiva în același timp. Pe masura ce-și scrie ‘‘Amintirile și Poveștile’’, Creangă devine un Moș Bodrănga, un Popa Duhu, un Moș Nichifor Cotcariul, un Dănilă Prepeleac ... , adică, personaj a lumii lui. Vorbește, se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
naționaliste Împlinite și provocările viitorului. Intelectualii și politicienii erau În căutarea mijloacelor de a integra propria țară În Europa și de a crea un stat modern care să conserve, În același timp, particularitățile culturii naționale tradiționale cu aroma sa de ruralitate și creștinism. Pe fundalul oportunităților create pentru români, dar și al frustrărilor trăite de aceștia În urma pactului Ausgleich, s-a ridicat cel mai important promotor al noului discurs naționalist din România, bazat pe descoperirile științei: Iuliu Moldovan, care a Înființat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ajunge să fie identificați cu românii, analogie pe care o vor face atât maghiarii, cât și intelectualii români. Raționamentul lor nu se baza doar pe realitatea socio-demografică, ci și pe felul În care romanticii români vor concepe „specificul” națiunii lor: ruralitatea este, pentru ei, sinonimă cu românitatea, reprezintă esența specificului românesc; or, potrivit acestei versiuni, conflictul dintre nobili, majoritar maghiari, și țărani devine unul cu caracter etnico-național. Revenind la imaginea maghiarilor despre români, trebuie spus că ea nu se baza numai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la puterea lor de reprezentare, cea teribil de vie și de mobilă, istoriile de acolo amitesc de felul cum naratorul își asumă unghiul ingenuității de o experiență din istoria artelor vizuale, și anume pictura naivă. Dacă trecem de stratul specificului ruralității românești oglindite în Soacra cu trei nurori sau în Amintiri, vom găsi la Creangă o lume compatibilă cu cea a Vameșului Rousseau, a lui Generalic, și a școlii din Hlebine, a lui Ion Niță Nicodim și a cimitirului din Săpînța
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
putea fi umplut numai de Evanghelia fericirilor. Dumnezeu nu se bucură de pierderea nimănui. În curând, va fi prea târziu ca Biserica să se mai bucure de omogenitatea religioasă și firescul creștinesc al „vechii Europe”, cu accentele sale superbe de ruralitate idilică și religie cosmică. Creștinismul mileniului trei va fi urban sau nu va fi deloc, atracția către orașe fiind globală. Critica „neopășunismului” nu are ca rădăcină o alegere de gust. Nostalgia agrariană este legitimă atâta vreme cât nu cauționează lenea intelectuală și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
conștientizarea formulei liricii sale de până atunci. Faptul va duce în final la părăsirea de către poet a uneltelor sale, dar cea dintâi consecință a fost o semnificativă perfecționare a acestora. De obârșie țărănească, format în Seminarul Central, adevărat bastion al ruralității în plin centru al capitalei, nutrit de lectura baladelor și idilelor coșbuciene și fascinat de personalitatea lui N. Iorga, tânărul C. se îndreaptă firesc spre sămănătorism. În poezia grupării, asfixiată aproape de clișee și de banalități, volumul său de debut aduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
dincolo de "activismul prin disperare" sau "istorismul prin resemnare" (cele două stări diagnosticate de el la generația tînără), un Vulcănescu ferm orientat spre interior, spre autohton, spre o formă de viață românească autentică, născută și conservată de mediul rural 52, o ruralitate din care nădăjduia să facă piatra de încercare a unității noastre sufletești și, totodată, mediul care să faciliteze întruparea acestei unități în creații culturale reprezentative. Pe fundalul unui asemenea portret în acvaforte, să rămînă oare, pentru unii exegeți, tot o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
venirea lor aici și modul în care trăiesc pelerinajul are o altă temporalitate, alt ritm, alt înțeles. Or tocmai acest tip de practică pelerină, care a supraviețuit cu greu anilor 1980-1990, este acum în curs de dispariție, legată de pierderea ruralității. Micul univers al pelerinajului. Tânărul rotunjor, cu barbă rară, bălaie, îmbrăcat ca un „seminarist”, costum ieftin și lucios din plastic, cravată neagră, cămașă albă roasă la guler, vinde „pachete Maica Dom nului Siriaca”, strigându-și cu glas tare, sonor, marfa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a începutului de nou secol că ț...ri în care venitul pe cap de locuitor este sub 1/3 din media Uniunii Europene se al...tur... unui club ce este cunoscut ca fiind format din ț...ri prospere. Inferioritatea și ruralitatea unei mari p...rți a societ...ții (economiei) românești cer o configurare a politicii publice care s... fie susținut... de tr...s...turi și de pârghii specifice, fie c... avem în vedere modernizarea spațiului rural, fie c... ne referim la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
al comediei de moravuri caragialești, astfel că primele lecturi nu conveneau imaginii ideale despre poporul român în contextul edificator al evenimentului aureolar și al mân- driei naționale, ori știm bine cât de caustic- minimalizator poate fi Caragiale. Pornind de la o ruralitate idilică, lirici- zată patetic de un Octavian Goga sau convertită filozofic în poezia și filozofia lui Lucian Blaga către urbanismul demistificator și adesea suburban al „momentelor” și „schi- țelor” lui Caragiale, sensibilitatea tânărului Doinaș are de trecut niște hopuri cuantificate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vis (1984). Există aici și o ușoară epurare de excesul metaforic șaizecist, o citadinizare a inspirației. Sideralul vis este, totuși, mai degrabă un volum de versuri patriotice în descendența lui Ioan Alexandru și descriptiv în cheie pillatiană, prin revenirea la ruralitate. Toate aceste elemente - rural și citadin, poezie șaptezecist-patriotică și șaizecist-erotică - se reîntâlnesc, într-un amestec eteroclit, în Intrarea în memorie (1987), autorul nereușind să atingă nici acum corzile unui lirism autentic. SCRIERI: Creanga de măslin, București, 1961; Cerul dintre noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
limite totuși, de poporanism. Sămănătorismul său excesiv și dogmatic l-a descalificat în ochii moderniștilor, care i-au reproșat insensibilitatea la literatura mai nouă. Perspectiva tradiționalistă i-a întreținut interesul pentru chestiunea specificului național, a cărui sursă o identifică în ruralitate. El aspiră la un estetism cu nuanțe sociale și naționale, în spiritul direcției inaugurate de M. Kogălniceanu și grupul lui. C. este, totodată, unul dintre primii comparatiști literari români, preocupare extinsă și asupra folclorului. Pagini evocatoare și interpretative sunt dedicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
10 legende ale bluesului (1997), cu biografiile unor reprezentanți ai acestui gen muzical. Narațiunile din Prunele electrice (1996) întruchipează un exemplu fericit de abordare a tematicii rurale cu mijloace prozastice moderne, prezentând o combinație validă de textualism și scrupul documentar. Ruralitatea observată de U. este cea modernă, declinantă, amestecată și dizarmonică, perturbată de modernizarea forțată sub regimul comunist, departe de orice idilism convențional. Sub anumite raporturi, autorul se manifestă ca un succesor în formulă optzecistă al lui Ion Iovescu sau al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
mărginime; melancolie; mers; micuț; muncă la cîmp; muncitori; naivitate; nașpa; nostalgie; nu; oameni buni; odihnă; omenie; omenire; pace; panoramă; părinții; peisaj; pitoresc; plai; poluare; pomi; populat; port național; poveste; primire; priveliște; proști; Punghina; pustietate; puțină lume; rai; raion; regiune; reședință; ruralitate; sarmale; sat; satelit; sănătate; sărac; sărăcăcios; sătuc; sătul; spulber; stabilitate; sub pădure; tăcere; teren; termopane; treabă; trecut; țăranii; țigani; urît; viață; village; viteaz; vorbe/bîrfe (1); 793/227/84/143/0 sămînță: viață (38); floare (33); rod (31); roadă (27
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pentru a-l popula ulterior cu tipologiile cele mai diverse. Problema de esență a lumii construite de scriitor rămîne "mișcarea" omului dinspre o istorie către alta. America obsoletă, a vechilor puritani, cu comunități agrare și o subtil închegată vocație a ruralității, dispare, treptat, sub presiunea inexorabilă a revoluției industriale. Viața se mută de la ferma patriarhală în suburbia inovatoare simbol absolut al triumfului magalopolisului peste Ocean. Existențele indivizilor își pierd dimensiunea genuină și par tot mai mărunte în decorul strivitor al unui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din romanul Bietul Ioanide. O spunea în finalul unui articol, Note ocazionale în favoarea romanului, publicat în iunie 1957 în "Viața românească". Marin Preda apreciază noutatea adusă de G. Călinescu în tipologia personajului într-o proză, ca a noastră, dominată de ruralitate. Identifică "un adevărat geniu al portretului și al preciziei în expresie" în modul de a-i individualiza și de a-i face necesari pentru mediul lor pe Gaittany, Suflețel sau Pomponescu. Însă toate aceste portrete luate la un loc "formează
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
a existenței în contextul regimurilor totalitare, confruntarea cu o serie de paradoxuri, presiunea exercitată de tradiție ca formă fixă, amestecul de atrocitate și comic, dar și puterea pe care arhetipul o are indiferent de context. Tradiția face corp comun cu ruralitatea și etnografia, tot atâtea coordonate care desemnează și un spațiu de convergență al unei sensibilități specifice cu reflexul mentalitar. Este aceasta și un mod de a pune în ecuație filmul balcanic din perspectiva studiilor culturale, a istoriei mentalităților cu care
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
de poezie. Voiam să spun cîteva cuvinte despre om. De cîte ori l-am vizitat, mi-a venit în minte portretul făcut de Călinescu lui Goga în Istorie, ca întruchipînd finețea unei rase străvechi de țărani. Stancu venea din altă ruralitate decît aceea ardelenească. El era chiar fiu și nepot de țărani. Avea, în trăsăturile somatice, aceeași extraordinară frumusețe pe care o descoperă Călinescu la poetul de dincolo de munți. Era încă un bărbat splendid la peste șaizeci de ani, cînd l-
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
sobru și văzduhul mirosea cu totul altfel. Chiar sunetele păreau aici mai virile, mai clare. Pașii lui pe trotuar răsunau aici altfel...” De remarcat ar fi că, în timp ce fundătura Mătăsari se caracterizează printr-un aspect mai degrabă rural, de o ruralitate fără nimic pitoresc însă, e un spațiu dezolant, imund, al lipsei de speranță, „noul cartier”, străbătut de marele bulevard mărginit de arbori e exponentul noii geometrii urbane, al orașului modern (sunt de reamintit aici, de asemenea, episoadele în care parcurgerea
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
Bălosu (speculantul de succes al economiei de piață), contrapondere ironică a lui Moromete (inteligentul păgubos), este îndeplinit de ministeriabilul Pomponescu, pragmaticul contrapus idealistului Ioanide. Pe acest teren de similitudini se văd mai bine diferențele. Lumile în care trăiesc cei doi (ruralitatea și aristocrația) sunt total diferite, ca și aspirațiile lor. Romanul lui G. Călinescu respiră, în toate compartimentele lui, un aer de înaltă intelectualitate. Nu numai pentru că Ioanide este "un artist al turnului de fildeș", cum a fost acuzat în epocă
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
atît Basarabia, cît și Transilvania și Bucovina" (în locul prezentării unirii ca voință a unor teritorii de-sine-stătătoare) sau la considerarea perioadei interbelice ca una în care "România înclina spre dreapta" (pînă și stînga românească, spune Boia, înclina spre dreapta) drept urmare a ruralității extinse, căreia i se asociau astfel diverse forme de naționalism cultural, de la Sămănătorism la generația '27. România: țară de frontieră a Europei e o carte de popularizare, iar a te uita la tine însuți cu ochii unui necunoscut e totdeauna
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]