18,930 matches
-
povestit cum familia noastră, ca și atâtea altele din mahalaua asta, pentru că eram de origine rusă, fusese deportată din oraș, undeva spre centrul județului, pentru că aici, fiind prea aproape de graniță, se presupunea că noi lipovenii am fi putut colabora cu rușii. Eram considerați ca și dușmani și, dacă ar fi fost doar după nemți, ar fi trebuit să fim mulțumiți că suntem lăsați în viață”. Zâmbi cu tristețe. Umerii îi păreau apăsați de o nevăzută povară, Își ridică apoi privirile blânde
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
moral, întrucât „n-am reușit să clădesc niște vrafuri din cărțile pe care aș fi putut să le scriu” și pentru că toată zbaterea sa de a salva bogățiile patriei de pericolul de a fi însușite fie de nemți, fie de ruși, a fost zadarnică, după cum i se destăinuie nepotului său, chemat să preia o „moștenire” simbolică, reprezentată de „Jurnalul unui fost Țucălar teoretic și nițel politic”, cum își intitulase, inițial, memoriile. Nepotul, numit de unchiul Babeel drept „mesager și Cicerone voluntaro-patriotic
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
dominată de un „nas din topor” și de „ochii mici, ascunși după sprâncene stufoase, cărunte” și o mustață abia întrezărită prin „câteva fire de beteală”, fizionomia sa păstrând urmele groaznicelor vicisitudini prin care trecuse în anii grei de prizonierat la ruși, apoi în cei 13 de temniță comunistă. Omul impune mai ales prin ceea ce vorbește tuturor colocutorilor de orice fel, jurnaliștilor agramați care îl urmăresc peste tot, deveniți ținta ironiilor și glumelor sale pentru neroziile și prostiile pe care le emit
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
ideea că „noi nu avem nevoie de prieteni, ci de supuși!”. În fața celor două pericole, prin calitatea sa oficială, Babeel Bubuuia a încercat să salveze bogățiile subsolului („ Am salvat petrol și fier de la nemți, pe care comuniștii le-au dăruit rușilor.”), fapt pentru care a fost „recompensat” cu internarea în „celebrele centre de «Reeducare Națională»” din Gherla, Aiud, Pitești, Jilava sau la Canal, alături de alți „elevi cursanți, rămași corigenți la școala noii ideologii”, dați pe mâna unor gardieni fără inimă, care
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
de ceea ce făceam. Acum tot aud de procesul comunismului. O tâmpenie. Păi toți eram comunismul. Numai ăia din închisoare, de la aresturi nu erau comuniști. Pe cine judecați voi, bă, mucoșilor? Că de ce l-au împușcat pe Antonescu. Așa au vrut rușii, asta e, câștiga Hitler nu eram nici eu colonel, eram acolo, învățător, ca tata, o fi fost mai bine? Unii zic - bă, jidanii conduc lumea. Altă prostie, am avut pe mână câțiva, cu unii am vorbit, oameni deștepți, cuminți, niciunul
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
culturi? Ați auzit că au pățit romanii ceva că au cucerit și distrus atâtea popoare: Și - au văzut bine meci de viața lor cât le - a fost dat să o facă, cât le a ajuns combustibilul cu care se hrăneau. Rușii, englezii, francezii spaniolii, portughezii, occidentul de azi și de ieri, au distrus civilizații întregi, au exterminat popoare și culturi; vedeți că le merge rău azi? Biserica, ardea pe rug oamenii că nu gândeau și făceau ce voiau preoții lor; pățește
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
ȚEPEȘ? Autor: Constantin T. Ciubotaru Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Prima dată, mi s-a spus că aveam vreo cinci ani. 1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Verești, unde fusesem evacuat de ruși. Numai că gara a fost reocupată de nemți și frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învățat de la ruși că laptelui i se spune Malaco și acum striga, la fel ca-n zilele trecute
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
vreo cinci ani. 1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Verești, unde fusesem evacuat de ruși. Numai că gara a fost reocupată de nemți și frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învățat de la ruși că laptelui i se spune Malaco și acum striga, la fel ca-n zilele trecute: - Davai malaco de la io! A primit un glonte fascisat în cotul stîng și atunci eu cică aș fi spus că „Tare l-aș trage în
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
Tare l-aș trage în țeapă pe Frițul ăla”! Peste ani, la Facultate am completat: „Noi suntem din țara lui „Iartă, bre !” Nu știam ce motiv să invoc. Am zis: Beethoven! Și nu l-am mai tras în țeapă. 2. Rușii i-au alungat pe nemți. Eu am fost fericitul dintre cei trei frați care a primit în dar un berbecuț, care avea cornițe. L-am legat cu o sfoară și-l pășteam printre linii. S-a oprit un tren din
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
în acest ideal. Secolele XIX și XX, au adus maeștrii de tipul lui Rimbaud, Baudelaire, Verlaine, simbolismul, dar și gălăgioșii. Walt Whitman a fost primul care a bătut toba în poezie, deși sensibiltatea sa nu poate fi ignorată. Maiakovski , la ruși a fost cel mai de seamă urmaș al lui Whit- man. Cinstit, nu-mi plac. Curios, prietenul, admiratorul lui Maiakovski, Boris Pasternak scria cu totul altfel, parcă era franțuzit. La fel Ahmatova, Țvetaeva. Despre avangardă nu scriu nimic, dar cred
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
de un scriitor american de ce a ales un stil dificil, Joyce îi răspunde: "Ca să le dau de lucru criticilor pe următorii trei sute de ani". Între timp însă, stilul lui Joyce a devenit, în bună măsură, stilul literaturii secolului XX. Scriitorul rus Vladimir Nabokov scria: "Joyce a creat modernismul, și tot Joyce l-a distrus". Epiphanies ("Epifanii", 1901 - 1903) Lucrările majore concentrează întotdeauna un adevăr transistoric, posedă o dimensiune metafizica. În ipostaza să de edificiu spiritual, opusul țintește permanentul, generalitatea semnificantă, temele
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
de un scriitor american de ce a ales un stil dificil, Joyce îi răspunde: "Ca să le dau de lucru criticilor pe următorii trei sute de ani". Între timp însă, stilul lui Joyce a devenit, în bună măsură, stilul literaturii secolului XX. Scriitorul rus Vladimir Nabokov scria: "Joyce a creat modernismul, și tot Joyce l-a distrus". Epiphanies ("Epifanii", 1901 - 1903) Lucrările majore concentrează întotdeauna un adevăr transistoric, posedă o dimensiune metafizica. În ipostaza să de edificiu spiritual, opusul țintește permanentul, generalitatea semnificantă, temele
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
mințit, a câta oară? Noi cei sfinți, plini de păcate. Eu nu te cumpăr pe doi bani Și nici pe gratis nu te vreau! Sub piele te-ai ascuns de ani, Degeaba, la străini, te dau! Te-am dat la ruși, te-am dat la turci, Te-am dat cu aur în găleți! Pe domni i-am ridicat în furci, Lingăi, la ’nalte curți valeți! Fiii ți-am luat la oaste Ca să-mi apere averea; Le-am băgat sula în coaste
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
universitare îi înălțau pe auditori la ceruri. Este reprezentantul tradiționalismului și orientării spre Bizanț. Filiația bizantină ca trăsătură spirituală a neamului românesc este structurală și nimeni nu o poate contesta. Nici orientarea spre cultura franceză, nici aplecarea spre nemți ori ruși nu egalează forța cu care substanța noastră spirituală se simte ortodox - bizantină. Acest aspect l-a susținut Nichifor Crainic în întreaga sa operă, contribuind în plus la reabilitarea Bizanțului, atât de nedrept calomniat în Occidentul de după Revoluția franceză. El era
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Petre Dulfu". La eveniment au mai luat cuvântul dr. Andrei Achim, criticul și istoricul de artă dr. Tiberiu Alexa, artistul plastic Nicolae Apostol, dr. Ștefan Mariș, directorul Editurii Ethnologica, dr. Mihai Dăncuș, directorul Muzeului Maramureșului din Sighetu Marmației, Mitruț din Rus, criticul literar Virginia Paraschiv și profesorul de filosofie dr. Florian Roatiș. În final, dr. Ioan Marchiș a mărturisit: „Cartea nu este decât un exercițiu de înțelegere rațională și emoțională, cu aceste două laturi contradictorii care, poate, mă reprezintă". Evenimentul a
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
atras multe necazuri, dar mai ales datorită faptului că fratele său cel mare - liberal de frunte - a fost declarat chiabur. Acest frate fusese numit primar, imediat după instaurarea regimului Petru Groza, însă nu de guvern, cum am presupune, ci de ruși, care se stabiliseră în comuna noastră. Printre motivele atribuirii statutului de chiabur, după ce comuniștii au ajuns la conducerea țării, a fost și faptul că avea peste 25 hectare de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pe undeva, lângă Tiraspol, în Transnistria. Coloane de prizonieri români, aflate în marșuri chinuitoare spre Rusia sau Ucraina, își întretăiau drumurile pe pământul fraților de neam de peste Prut. Coloana celor vreo sută de prizonieri, care îl avea comandant, pus de ruși, pe sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința nesperată a pazei sovietice de a se opri la o fântână. În timp ce a băut fiecare în fugă un pumn de apă rece, care avea să le țină și de foame, iar câțiva
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
ardoare fratele crezu că răspunsul la întrebarea de acum e doar ecoul speranței lui. Dar vocea era aievea si continuă să rasune a nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat român, căruia îndeletnicirea aceasta sporadică îi era leac de alinare, Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau itinerare diferite. Ce era de făcut, ca frații să rămână împreună? Rușii îi număraseră, iar lipsa unuia dintre prizonierii din coloană nu putea fi justificată, la raport, de comandantul-prizonier, decât dacă absentul murea pe drum. Schimbul între oamenii din coloane diferite nu era acceptat nici de către prizonieri, fiecare crezând în destinul lui
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
pe tânărul evlavios, pentru prima și singura dată, bucurându-se de moartea unui semen. Vorbi cu celălalt comandant de coloană să i-l dea pe frate-său în schimbul mortului. Deși se temea de eventuale consecințe, acesta acceptă și raportă însoțitorilor ruși moartea prizonierului, cerând permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul dintre ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
cu celălalt comandant de coloană să i-l dea pe frate-său în schimbul mortului. Deși se temea de eventuale consecințe, acesta acceptă și raportă însoțitorilor ruși moartea prizonierului, cerând permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul dintre ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe nefericitul răposat, din care gest acesta înțelese că nu e timp de îngropat
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
nu a existat niciodată vreo persoană "neinteresantă" pentru el. De asemenea, a fost destul de incapabil să se conformeze la imaginea tradițională a preotului ortodox clasic, pios. Simțul umorului l-a însoțit mereu și, ocazional, a oferit prilej de ofensă tradiționaliștilor ruși, dar a fost calitatea care i-a permis să se adreseze noii generații și să facă vie credința creștină și plină de sens pentru aceasta. A fost un orator remarcabil, evitând toată retorica religioasă obișnuită, iar neașteptatul, neobișnuitul, răsturnările simple
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
a difuzat, pentru ortodocșii din fostul lagăr comunist al URSS-ului, predicile duminicale ale celui ce se identifica vag drept "Părintele Alexander". În anul 1971, când A. Solzhenitsyn recunoștea sub vocea radiofonică pe decanul de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir", autorul rus laureat al Premiului Nobel afirma: "Vreme îndelungată, cu încântare spirituală, am ascultat în serile de duminică, ori de câte ori a fost posibil, predicile părintelui Alexander (numele său nu a fost niciodată anunțat) de la Radio Libertatea. Și am fost uimit cât de genuină
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
ghicit gândul. În acel moment am stiut amândoi că vom fi mereu împreună. Iar în primii câțiva ani am fost incredibil, dureros de fericiți.” Ultima gară este un amalgam de jurnale în care este povestit ultimul an din viața scriitorului rus Lev Tolstoi. Însuși Mihail Bulgakov care a fost, pentru câteva luni, secretarul personal al lui Tolstoi vorbește în jurnalele sale despre bătrânul înțelept și despre scriitorul care i-a marcat carieră. „Sunt trist. Oamenii din jurul meu îmi par teribil de
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
a bucurat de o cercetare neîngrădită deoarece starețul și secretarul erau macedoneni, aromâni. Athosul e condus de Sfânta Comunitate alcătuită din patru stareți aleși pe rând din cele 20 mănăstiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni nu s-a interesat ca cel puțin unul din schituri să fie recunoscut ca mare lavră cu toate că atât moldovenii, cât și muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]