60 matches
-
terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a-face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se-ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sânt trași cu toții pe acelasi calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai nainte de-a o începe la români, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
maghiare. Provocăm însă presa română de-a face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se 'ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sunt trași cu toții pe același calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai 'nainte de-a o începe la români, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor, moșiile ar fi cumpărate de societăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. - În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice; care din noi cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucu condeiului; iară cei mai curajoși ar mări pohodul na Sibir, fără judecată. prin ordin administrativ..... 173 {EminescuOpIX 174} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ȘTIRILE DESPRE RETRAGEREA... "] Știrile despre retragerea armatelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor, moșiile ar fi cumpărate de soțietăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice, care din noi, cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucul condeiului, iară cei mai curajoși ar adăuga pohodul na Sibir fără judecată, prin ordin administrativ............ {EminescuOpIX 468} {EminescuOpIX 469} UN DOMN CARE PARE A NU ȘTI CĂ EXISTĂ POLIȚIE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spre surprinderea unora, preponderența populației românești dintre Prut și Nistru. Prezentând această hartă într-un număr al revistei „Viața Românească“ din anul 1916, Axinte Frunză lua atitudine față de cei care au încercat să ne convingă „că frații basarabeni s-au «rusificat» de bună seamă și că în imperiul țarilor un popor poate dispărea într-o zi“ și „să declare că această provincie nici nu există, s-o șteargă cu totul de pe harta țărilor românești“. România trebuie să intre în 64 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
patrulea, cu 14,16%, după evrei (37,18%), ruși (24,42%) și ucraineni (15,75%), ceea ce pune în evidență statutul social, economic și cultural al acestora. Deși isoricul basarabean A. C. Naco considera că în perioada 1870 - 1880 Basarabia se rusificase definitiv, P. N. Batiușcov își mărturisea surprinderea că „nu în niște sate oarecare basarabene retrase, locuite de moldoveni, ci chiar în Chișinău am putut întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt în rusește“ <footnote P. N. Batiușcov, loc. cit
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
duhovniceasc㻓, care, „crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote Erau singurii gimnaziști care nu aparțineau aristocrației. footnote> , - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale: revoluționari internaționali, cetățeni ai lumii“ (2, 183). Ei chiar credeau că „barierele pe care deosebirile naționale le ridică între popoare, [...] toate îngrădirile acestea, care rezultă din mulțimea de limbi, stau în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote Erau singurii colegi de gimnaziu ai lui Vania care nu aparțineau aristocrației. footnote> , - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale“ (2, 183). În școlile din Basarabia „nu numai că dispăruse predarea limbii românești, dar nu era iertată elevilor întrebuințarea limbii lor materne nici chiar între ei“ (2, 51), iar aparteneța la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
numai 8,05% din populația Basarabiei era formată din ruși, care erau depășiți numeric de ucraineni (17,75%), evrei (11,79%) și, firesc, de moldoveni (47,58%). Deși isoricul basarabean A. C. Naco considera că În perioada 1870 - 1880 Basarabia se rusificase definitiv, P. N. Batiușcov Își mărturisea surprinderea că nu În niște sate oarecare basarabene retrase, locuite de moldoveni, ci chiar În Chișinău am putut Întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt În rusește. Soluția propusă era rusificarea acestora: . Sarcina
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă În tagma duhovniceasc, care, crescuți și trăiți În mediul satelor, se simțeau mai moldoven. Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu, - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale: revoluționari internaționali, cetățeni ai lumii. Ei chiar credeau că barierele pe care deosebirile naționale le ridică Între popoare, toate Îngrădirile acestea, care rezultă din mulțimea de limbi, stau În cale progresului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care Învățătura deschidea toate perspectivele, pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii. Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu, - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale. În școlile din Basarabia nu numai că dispăruse predarea limbii românești, dar nu era iertată elevilor Întrebuințarea limbii lor materne nici chiar Între ei, iar aparteneța la orice altă etnie afară de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Aizic cîrciumarul, al cărui fond sufletesc, cu tot exteriorul semitic, se depărta foarte puțin de al țăranilor moldoveni. El vorbea și limba lor fără accent și a rămas, pînă la sfîrșitul vieții, unul din puținii coreligionari care n-au fost rusificați. La Sănătoasa, curtea În care crescuse Smaragda Theodorovna, lucrurile erau similare: Smărăndița se simțise bine În compania Gafiței, tînăra slujnicuță, sora ei de lapte și tovarășa de copilărie, pe care o adusese cu ea din Sănătoasa, - sau ascultînd cu ochii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
agenților Moscovei în România era Basarabia, care aparținuse Rusiei până la 28 martie 1918. Conducătorii Internaționalei Comuniste nu concepeau ca acest teritoriu dintre Prut și Nistru să nu fie o rampă de lansare a spionajului sovietic, mai ales, că populația fusese rusificată în cei 106 ani de ocupație. Incidentele de la Tatar - Bunar au început cu evenimentele din 3 ianuarie 1924, când s-a produs un jaf la administrația moșiei Leontea, de către un grup de persoane specializate în acte de tâlhărie. Seria acestor
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
a fost implantarea sistemului sovietic, de care românii se desprind cu greu. România este și astăzi mai departe de Occident decât era În momentul instaurării comunismului. Așadar, rușii au reușit să sovietizeze România. Dar n-au reușit deloc s-o rusifice. Chiar În anii ’50, când limba rusă se studia intens, prea puțini au Învățat-o cu adevărat. Mulți doar „s-au prefăcut“: a fost un semn de neaderare, o formă pasivă de rezistență. Astăzi, În România — exceptându-i pe supraviețuitorii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-i trei județe. Propaganda politică făcută prin mijlocul ortodoxismului nu are mare influență asupra poporului român”. În privința deznaționalizării, Carp afirma cu convingere că „Rusia este mult mai periculoasă decât Ungaria, dovadă este că În 70 de ani a știut să rusifice populația curat românească a Basarabiei, trimițând colonii românești În ținuturile Donului și așezând sate rusești În locul lor; pe când În Transilvania, cu populația ei pestriță, o mie de ani n-au fost de ajuns ca să deznaționalizeze pe români, prin urmare interesele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ce nu-i erau supuși sau când observarea acestei alcătuiri îi venea la socoteală, călcându-1 fără cea mai mică sfială, în chip flagrant, de câte ori era vorba să mulțumească o creatură sau era în interesul ei să-1 calce. A încercat să rusifice Biserica Moldovei, căutând prin fel de fel de intrigi și de uneltiri să aducă în capul ei pe un arhiereu rus. A lucrat cu intenție, în chip metodic, la desconsiderarea guvernului pământean, căutând să-1 pună în neputință de a ocârmui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a numele „înstrăinate”, adică schimbate de către Încet, încet, orașul își revenea după coșmarul cutremurului din data de 9/10 ralul Antonescu a decis numirea primarilor di proape toate orașele țării, numai dintre militarii x. „Numele meu a fost înstreinat și rusificat cu timpul” a numelor. În acest scop, fusese emisă în anul 1937 și o le b vechile autorități ale provinciilor redobândite de România în urma primului război mondial. Pe 7 noiembrie 1940, la Primăria Huși era înregistrată la numărul 10748 o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la 20 octombrie 1908 în satul Congaz, județul Cahul - Basarabia, în conformitate cu articolele 20, 22, 23 și următoarele din Legea numelui, fac prezenta cerere pentru redobândirea vechiului meu nume românesc de BACAIANU (subl.în orig.), în locul numelui de Bacaianov, înstreinat și rusificat cu timpul (...)”. Desigur, orice astfel de solicitare avea nevoie și de mai multe documente justificative. Acestea erau următoarele: „... declarațiile autentice de care înțeleg să mă servesc, certificatul de naționalitate nr.1751/1928, eliberat de primăria orașului Comrat, județul Tighina, precum și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fi avut, în mod cert, exact reacția ei. De indignare. În orice țară există, pe lângă masiva populație majoritară și pe lângă una sau mai multe minorități bine conturate, și o categorie - restrânsă - de indivizi aflați în proces de metamorfozare etnică. Se rusifică, se românizează (cazul părinților mei și în faza finală a procesului - al meu), se maghiarizează. Nu poate fi decât în folosul societății respective ca, în cadrul ei, să se țină seama și de opinia, de optica acestor oameni, oarecum dedublați, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
lucru? Niște oameni cu atitudine slugarnică, în dorința lor de a satisface anumite tendințe care se manifestau, tendințe de rusificare. Aici nu era numai tendința de a se învăța o limbă necesară, ci am stat în fața unei tendințe de a rusifica în mod forțat tineretul nostru școlar. Acest lucru nu s-a făcut de la sine și au fost elemente care au împins la treaba aceasta. Aceste elemente mai pot fi și acum, însă ele nu fac nici un serviciu prieteniei româno-sovietice"111
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
câte un cuvânt două cu ofițerii români. Singura ambiție a acestor oameni simpli a fost ca să facă o barișnie ruscă din fetița lor. Și au izbutit ușor pentrucă nenumăratele licee ale Basarabiei aveau menirea să împlinească rusificarea. Și târgurile se rusificau în bloc. Mai ales liceele de fete gemeau de eleve. Și datorită acestui lucru și astăzi n-auzi pe fetele moldovence vorbind decât rusește. Grigore Alexandrovici își aduce aminte că acum 15 ani a venit pe aici Bobescu cu trupa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost inițiate și susținute atât de către tinerii studenți cât și de o parte a intelectualității cu vederi progresiste. Acestora li s-a alăturat o grupare a așa-zișilor “vechi moldoveni”, din care făceau parte boieri moldoveni care nu erau încă “rusificați”. Aceste mișcări aveau ca obiectiv: introducerea limbii române în școli, mai cu seamă în cele sătești (unde limba de predare rusă era puțin înțeleasă) și în administrație, acolo unde majoritatea populației era moldovenească. În luna mai 1906, este scoasă în
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
în Basarabia"605. Acesta afirmă că ""bilingvismul armonios" este cea mai stupidă invenție a birocrației pseudointelectualității șovine din Rusia, care s-a transformat în politică de stat, apoi într-o obsesie imperialistă: de a deznaționaliza popoarele "mai mici", de a rusifica limbile "mai slabe" (...) națiunile care au scuturat jugul colonial - finlandezii (...) și-au reorientat politica, și-au redresat economia, dar au stăruit și să ferească la maximum limba, cultura națională, de presiunea ce venea din metropole"606. Într-adevăr, finlandezii au
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lovitură mai victorioasă grecilor din Fanar decât răspândirea ideilor de dreptate și libertate. Dimpotrivă, îngenunchează în fața Rusiei; prin ei a dominat această putere Principatele Dunărene; prin Ipsilanti aproape că a reușit ea să distrugă națiunea română. Prin greci vom fi rusificați și noi într-o zi, ca nefericita Polonie. Acesta e soarta care ne așteaptă dacă nu i se face milă Occidentului de noi. Repetați acest lucru în Franța, grecii se află aici în toate și peste tot. Dacă nu progresăm
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
opri; ostaș; Pantera; parc; pasiune; pază bună; părinții; păstrare; păzit; pedeapsă; persecutat; piață; picnic; pitbull; pizmaș; a sta la pîndă; pîndi; plimba; poliția; polițist; precaut; prețios; a prețui; preveni; prințesă; prizonier; proprietate; protejat; răspundere; de rău; rău; relația; roada; a rusifica; sabie; sănătate; sclav; secret; securiști; a securiza; servici; serviciu; sigur; spaimă; spate; spatele; sprijin; de stat; stăpînul; stătea; stinghereală; a străjui; strict; cu strictețe; suflet; supraveghează; supravegheze; școala; taina; teren; tine; tot; tristețe; uita; un muzeu; ura; vecin; a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]