775 matches
-
alegerea și funcționarea corporațiunilor reprezentative bisericești, Vicariatul General Ortodox Rutean din Republică Populară Română va fi condus de P.C. Pr. Vasile Renzes, actualul conducător al protoieriei ortodoxe rutene din orașul Sighet. Articolul 4 Schemă de organizare a Vicariatului General Ortodox Rutean și parohiile pe care le va cuprinde vor fi stabilite de conducerea Vicariatului și se vor aproba de Patriarhia Română și Ministerul Cultelor. Articolul 5 Directorul evidentei și coordonării și directorul cadrelor din minister sînt însărcinați cu aducerea la îndeplinire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128616_a_129945]
-
Populară 3 Costescu Manuel Uniunea Salvați România 4 Voicu Mihai-Alexandru Partidul Național Liberal Deputați aleși la nivel național 1 Adnagi Slavoliub Uniunea Sârbilor din România 2 Csokany Petronela-Mihaela Uniunea Bulgară din Banat - România 3 Firczak Iulius Marian Uniunea Culturală a Rutenilor din România 4 Furic Iarco Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 5 Ganț Ovidiu-Victor Forumul Democrat al Germanilor din România 6 Ghera Giureci-Slobodan Uniunea Croaților din România 7 Grosaru Andi-Gabriel Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278329_a_279658]
-
al Germanilor din România 5.786 8. Uniunea Democrată Maghiară din România 15.987 9. Uniunea Armenilor din România 3.141 10. Uniunea Bulgară din Banat - România 2.592 11. Uniunea Croaților din România 1.806 12. Uniunea Culturală a Rutenilor din România 1.091 13. Uniunea Democrată Turcă din România 2.721 14. Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 2.558 15. Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România 3.029 16. Uniunea Elenă din România 2.805
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229387_a_230716]
-
România, fiica lui Schuller Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 82538 Geretsried, Nelkenweg 14, cu ultimul. domiciliu din România, comuna Apold, sătul Saes nr. 77, județul Mureș. 168. Mustetea-Fuchs Nicolae, născut la 18 noiembrie 1967 în comuna Turnu Ruteni, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Mustetea Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 90419 Nurnberg, Kirchenweg 45, cu ultimul domiciliu din România, comuna Turnu Ruieni, str. Borlova nr. 27, județul Caraș-Severin. 169. Munch Erika Ottilia, născută la 21 septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Babiuc, deputat, Partidul Național Liberal, îl înlocuiește pe domnul Cornel Popa, deputat, Partidul Național Liberal; 2. Grupul parlamentar de prietenie cu Republică Libaneză: - Domnul Nicoară Creț, deputat, Partidul România Mare, îl înlocuiește pe domnul Gheorghe Firczak, deputat, Uniunea Culturală a Rutenilor din România; 3. Grupul parlamentar de prietenie cu Republică Ungară: - Domnul Gheorghe Firczak, deputat, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, îl înlocuiește pe domnul Nicoară Creț, deputat, Partidul România Mare. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135329_a_136658]
-
de prietenie cu Republică Libaneză: - Domnul Nicoară Creț, deputat, Partidul România Mare, îl înlocuiește pe domnul Gheorghe Firczak, deputat, Uniunea Culturală a Rutenilor din România; 3. Grupul parlamentar de prietenie cu Republică Ungară: - Domnul Gheorghe Firczak, deputat, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, îl înlocuiește pe domnul Nicoară Creț, deputat, Partidul România Mare. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților și de Senat în ședință comună din 27 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135329_a_136658]
-
Croaților din România 20. Uniunea Polonezilor din România 21. Uniunea Armenilor din România 22. Uniunea Democrată Turcă din România 23. Uniunea Ucrainienilor din România 24. Asociația Liga Albanezilor din România 25. Federația Comunităților Evreiești din România 26. Uniunea Culturală a Rutenilor din România 27. Partidul României Europene Candidați independenți Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208277_a_209606]
-
era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Chiselițeni se ridica la 905 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (89,15%), cu o minoritate de evrei (1,22%), una de ruteni (8,51%) și una de români (1,12%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,23%), dar existau și greco-catolici (0,55%), mozaici (1,22%) și persoane care nu au declarat religia (1,0%).
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
atacurile spre estul Tisei. Cronicarul Anonymus al regelui Béla al III-lea prezintă ducatele din acest teritoriu în ordinea în care sunt atacate de către unguri: cel al lui Salanus („țara care se află intre Tisa și Dunăre (...) pana la hotarul rutenilor și polonezilor”), al lui Menumorut (între Someș și Mureș cu capitala la Biharea), al lui Glad (intre Mureș și Dunăre) și cel al lui Gelou (Gelu) (între Poara Mureșului până la izvoarele Someșului). Oltenia, spre deosebire de Muntenia, nu a făcut parte din
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
Verbăuți (în , transliterat Verbivți și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 314 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Localitatea Verbăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Verbăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315764_a_317093]
-
era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Seletin se ridica la 4157 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (37,65%), cu o minoritate de evrei (17,7%), una de ruteni (29,45%), una de germani (5,7%), una de polonezi (3,1%) și una de români (5,7%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (3 persoane) și ruși (25 de persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
armata plătită a domnitorului. Elizavetovca e un sat întemeiat în perioada ocupației Basarabiei de către Rusia țarista, alte sate cu denumiri caracteristice perioadei de dua 1812 sunt Novaia Nicolaevca, Romanovca, Alexeevca, Hristoforovca, Lidovca). În satele menționate mai sus populația majoritară sunt ruteni, pe când în Elizavetovca cea mai mare parte a locuitorilor sunt români. Este situată în imediata apropiere a orașului Ungheni. Teritoriul comunei Zagarancea se află în partea de vest a raionului Ungheni, fiind o zonă de șes și colinara, situată în
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
Valea (în ) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Carapciu pe Ceremuș. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 307 metri, în partea de nord-est a raionului Vijnița, în apropiere de orașul Vășcăuți. Localitatea Valea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Valea, Vijnița () [Corola-website/Science/315611_a_316940]
-
Națională de Stiinte a Ucrainei (din 1918), Institutul de Slavistica din Praga (din 1928) etc. Smal-Stocki a fost unul dintre liderii al renașterii naționale și culturale ucrainene din Bucovina. A fost adversar al rusofiliei, contribuind esențial la victoria populiștilor ucraineni ("rutenii tineri") din Bucovina împotriva rutenilor rusofili; a fost conducătorul asociației studențești "Unirea" (Soiuz) din Cernăuți (1879—1882), fondator al asociațiilor "Casă Poporului" (Народний Дім), "Boianul Bucovinei" (Буковинський Боян), "Școală Ruteana" (Руська Школа) etc., activist al societății "Ruska Besida" (Руська Бесіда
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
din 1918), Institutul de Slavistica din Praga (din 1928) etc. Smal-Stocki a fost unul dintre liderii al renașterii naționale și culturale ucrainene din Bucovina. A fost adversar al rusofiliei, contribuind esențial la victoria populiștilor ucraineni ("rutenii tineri") din Bucovina împotriva rutenilor rusofili; a fost conducătorul asociației studențești "Unirea" (Soiuz) din Cernăuți (1879—1882), fondator al asociațiilor "Casă Poporului" (Народний Дім), "Boianul Bucovinei" (Буковинський Боян), "Școală Ruteana" (Руська Школа) etc., activist al societății "Ruska Besida" (Руська Бесіда). A fost membru al Institutului
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
Iujineț (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 244 metri, în partea de nord a raionului Cozmeni. Localitatea Iujineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Iujineț, Cozmeni () [Corola-website/Science/315701_a_317030]
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica este un lăcaș de cult construit în anul 1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni din satul Cacica (județul Suceava). Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Parohia greco-catolică ucraineană a fost înființată în anul 1814, dar până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Cacica au folosit biserica romano-catolică (construită din lemn în 1810) pentru ținerea slujbelor religioase. În acea biserică se oficia liturghia alternativ pentru romano-catolici (polonezi) și greco-catolici (ucraineni) până în 1865, când greco-catolicii își vor ridica propriul lăcaș de cult. Conform
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Stanislavov, viitor mitropolit de Liov (la 20 mai 1890). În 1895 a fost construită casa parohială greco-catolică. Până în anul 1948 toți preoții slujitori au provenit din Galiția Răsăriteană sau din Bucovina de Nord. După Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolică cu sediul în orașul Siret (astăzi în județul Suceava), cu rol de a-și exercita jurisdicția asupra parohiilor greco-catolice rutene din Regatul României. În negocierile
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
cu sediul în orașul Siret (astăzi în județul Suceava), cu rol de a-și exercita jurisdicția asupra parohiilor greco-catolice rutene din Regatul României. În negocierile pentru încheierea Concordatului cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea sa de către Parlament, Papa Pius al XI-lea a desființat administratura apostolică, dar a stabilit un vicariat greco-catolic rutean sub jurisdicția Eparhiei Române Unite a Maramureșului. În anul 1930, populația
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
a desființat administratura apostolică, dar a stabilit un vicariat greco-catolic rutean sub jurisdicția Eparhiei Române Unite a Maramureșului. În anul 1930, populația satului Cacica era de 1.882 locuitori, dintre care 703 polonezi (37,35%), 657 români (34,90%), 344 ruteni (18,27%), 88 germani (4,67%), 40 evrei (2,12%), 26 ruși, 6 unguri, 2 cehi și slovaci și 16 de naționalitate nedeclarată. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 805 romano-catolici (42,77%), 658 ortodocși (34,96%), 357 greco-catolici
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
solicitată predarea bisericii către reprezentanții clerului ortodox, preotul Nicolae Maniu a pus cheia pe pragul bisericii și a spus: "„Biserica nu este a mea, ci a lui Dumnezeu. Cine are nevoie de ea s-o ia de acolo”". Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina au cerut protecția Episcopiei romano-catolice de Iași, dar, prin adresa nr. 4502 din 21 februarie 1955, aceasta a comunicat Guvernului României că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici Vladimir nu aparțin bisericii noastre catolice, nu
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
greacă se desfășuraseră în cadru privat. Una din personalitățile marcante ale parohiei din vremea aceea a fost Georg von Karajan, strămoșul muzicianului Herbert von Karajan. În preajma anului 1848 s-a făcut remarcată mai întâi concurența lingvistică dintre ortodocșii români și ruteni din capitala imperială. După punerea în practică a dualismului, care a intrat în vigoare prin decretul imperial din 14 noiembrie 1867, chestiunea românească a devenit virulentă și pentru Biserica Sf. Treime din Viena. Consilierul consistorial al Episcopiei de Cernăuți, Samuel
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
Treime, a obținut dreptul de a ține matricole separarate, ca expozitură parohială. Preoții acestei expozituri au fost salarizați din Fondul Bisericesc al Bucovinei. Dorința ridicării bisericii pentru românii ortodocși din Fondul Bisericesc al Bucovinei s-a lovit de împotrivirea naționaliștilor ruteni, care doreau pentru sine o biserică ortodoxă la Viena, iar soluția construirii unei biserici ortodoxe deopotrivă pentru românii și rutenii ortodocși s-a dovedit a fi irealizabilă. Așa fiind, după primul război mondial expozitura românilor ortodocși din Löwelstraße a fost
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
Bisericesc al Bucovinei. Dorința ridicării bisericii pentru românii ortodocși din Fondul Bisericesc al Bucovinei s-a lovit de împotrivirea naționaliștilor ruteni, care doreau pentru sine o biserică ortodoxă la Viena, iar soluția construirii unei biserici ortodoxe deopotrivă pentru românii și rutenii ortodocși s-a dovedit a fi irealizabilă. Așa fiind, după primul război mondial expozitura românilor ortodocși din Löwelstraße a fost ridicată la rang de parohie de sine stătătoare. Acest act a avut loc în data de 7 decembrie 1921. Pretențiile
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]