100 matches
-
mult, fac, totuși, cumva și se-ntîlnesc. Și-atunci, nefiind de-ajuns să ai ce vorbi, intră la mijloc, între binețele cîtorva cunoscuți, un protocol en ronde, care pune, dincolo de fermecătoarea neorînduială, subiectele în șir. Cum se cîștigă ,privilegiul" unei șuete rutinate, care să curgă, pe oricare temă, de la sine e o șaradă la care doar indiscreția (benignă) ar fi vreo cale spre răspuns. Mai ales cînd discuția nu-i de aflat trăgînd, pe cît se poate, cu urechea, ci, mult mai
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
dormitor. Portretul lui peste tot. Doamna e mărunțică, nu frumoasă dar fermecătoare prin candoare, feminitate, printr-o bună dispoziție și o ironie caldă, îngăduitoare. Relațiile ei cu Talex? Cine poate ști? Oricum se ironizează reciproc, cu un fel de intimitate rutinată dar vorbesc în același timp cu venerație, amândoi, despre Panait. El, modest, nu vrea să depene amintiri: "întâlnirea mea cu Istrati a fost o întâlnire între spirite egale". O întreb pe d-na Istrati: ați avut o căsnicie fericită cu
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
locul lui obișnuit (banca din lemn de salcâm) și mănâncă, cu privirile-i triste ațintite în pământ, mestecând ușor și cu poftă. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă. A doua zi dimineață, în fiecare dimineață când Remus Fabian pleacă gârbovit sufletește, rutinat și foarte plictisit, la un serviciu nesigur, pachețelele lui cu mâncare lipsesc, zi de zi, de pe locul unde le așează seara. Se preface, firește, că nu bagă în seamă nici măcar câinele comunitar, unul urât, negru și lățos, care se pripășise
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368517_a_369846]
-
locul lui obișnuit (banca din lemn de salcâm) și mănâncă, cu privirile-i triste ațintite în pământ, mestecând ușor și cu poftă. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă. A doua zi dimineață, în fiecare dimineață când Remus Fabian pleacă gârbovit sufletește, rutinat și foarte plictisit, la un serviciu nesigur, pachețelele lui cu mâncare lipsesc, zi de zi, de pe locul unde le așează seara. Se preface, firește, că nu bagă în seamă nici măcar câinele comunitar, unul urât, negru și lățos, care se pripășise
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
din lucrul meu cu profesori și cu copiii, am observat că nivelul acesta de epuizare emoțională este foarte pregnant în rândul cadrelor didactice din România”. Copiii învață de la părinți cum să se comporte, iar viitorii profesori învață de la acei profesori rutinați ce să facă Profesorii dedicați, cei care intră în învățământ dorindu-și să facă performanță, sunt expuși riscului de a dezvolta sindromul epuizării profesionale. „Pentru că își asumă foarte multe responsabilități, fac multe eforturi și când trag linie își dau seama
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
același mod de a scoate în evidență un comportament potrivit sau nepotrivit, același mod de a gestiona o anumită situație care apare în momentul predării. Copiii învață de la părinți cum să se comporte, iar viitorii profesori învață de la acei profesori rutinați ce să facă pentru a se descurca în procesul învățării”, explică psihologul. Profesorul are obiectivul de a-și ține clasa în mână". Se poate și altfel? Unii profesori și-au dezvoltat, în 20 de ani, niște rutine comportamentale bazate pe
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
o discuție fundamentală la nivelul societății românești și a medicinii românești în acest moment care vizează aceste două sisteme. Sistemul este unul singur, adică cel medical, indiferent de natura proprietății. Spitalele publice au posibilități tehnologice foarte mari, au specialiști foarte rutinați și de mare anvergură. În spitalele universitare se petrec intervenții chirurgicale de mare complexitate. Spitalele private s-au dezvoltat și au ajuns la performanțe comparabile, însă să nu uităm că în spitalele private serviciul medical este mai greu accesibil, pe când
„Combaterea plăților informale trebuie să înceapă cu creșterea veniturilor personalului medical” () [Corola-blog/BlogPost/338796_a_340125]
-
termină și a fost ceva natural la care mă gândeam deja de 2 ani de zile înainte să vin în România. Pur și simplu, educația mi-o terminasem acolo, munca nu mai reprezenta neapărat o provocare pentru mine, era foarte rutinată. Îmi plăcea ce făceam, dar nu mai evoluam și ar fi putut trece încă un an, doi, trei fără nici o schimbare deosebită. Am simțit că trebuie să schimb ceva în viață și atunci a venit ca o decizie naturală. Știu
„La mall un ceainic e de patru ori mai scump decât prețul de achiziție. E neetic față de client” () [Corola-blog/BlogPost/338475_a_339804]
-
benefică, aș spune, pentru că mi s-a aprins semaforul din cap și am primit undă verde pentru o idee simplă de răsturnat monotonia zilnică. Două puncte: astăzi, în fața vânzătorilor, nu o să mai fiu același client protocolar, plictisitor, sufocant, insistent, sâsâitor, rutinat. * Ei, nu chiar așa de mari, chiar dacă vreau să fiu subiectiv și să urle-n mine patriotismul local. ** Stau prin apropiere, d’aia! Că doar nu o să mă duc la capătul orașului pentru o ceapă. *** Ah! Prima iubire! **** Era să
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
multicolore proaspete dar ucigătoare el nu se simțea vinovat de morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențiale nici măcar nu știa că o ea umbla goală sfântă în cumințenia ei injectând intracerebral răspunsuri antidot cu miros de dumnezeu muribunzilor rutinați de inutilitate dar s-au întâlnit într-un vis iar din întrebările lui și răspunsurile ei un eden nou s-a umplut de avataruri “s-a împlinit” Referință Bibliografică: lui îi creșteau întrebările din piept / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN
LUI ÎI CREȘTEAU ÎNTREBĂRILE DIN PIEPT de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377671_a_379000]
-
multicolore proaspete dar ucigătoare el nu se simțea vinovat de morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențiale nici măcar nu știa că o ea umbla goală sfântă în cumințenia ei injectând intracerebral răspunsuri antidot cu miros de dumnezeu muribunzilor rutinați de inutilitate dar s-au întâlnit într-un vis iar din întrebările lui și răspunsurile ei un eden nou s-a umplut de avataruri “s-a împlinit” Referință Bibliografică: lui îi creșteau întrebările din piept / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN
LUI ÎI CREȘTEAU ÎNTREBĂRILE DIN PIEPT de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377669_a_378998]
-
reintru în locuința mea, el vine, se așează ca de obicei pe locul lui obișnuit și mănâncă cu privirile-i triste ațintite în pământ. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă : a doua zi dimineață, în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu mâncare lipsesc de pe locul unde le așez seara. Mă prefac că nu bag în seamă nici măcar câinele comunitar, unul urât, negru și flocos, care se pripășise de câtva timp primprejurul blocului. Mă îndrept
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunse În conștiința muritorilor rutinați, Blazați și rătăciți în gări pustii, În trenuri fără destinație, În plicuri sigilate, netrimise. Noi, amintirile vrem glas și lumină Pentru a vesti nașterea Celei de-a șasea coloane. Referință Bibliografică: Noi, amintirile (Coloana a cincea) / Gabriel Dragnea : Confluențe Literare
NOI, AMINTIRILE (COLOANA A CINCEA) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345515_a_346844]
-
multicolore proaspete dar ucigătoare el nu se simțea vinovat de morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențiale nici măcar nu știa că o ea umbla goală sfântă în cumințenia ei injectând intracerebral răspunsuri antidot cu miros de dumnezeu muribunzilor rutinați de inutilitate dar s-au întâlnit într-un vis iar din întrebările lui și răspunsurile ei ... Citește mai mult lunginesemănateși urcau împletite haoticpână la streașina orizontului șerpuiau pe bulevardeprintre picioarele plimbătoarede iubiriși de frici nepărtinitoare dar sarcastice uneori cineva mai
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
grăbitse apleca și mușca pofticiosdin vrejurile multicolore proaspete dar ucigătoareel nu se simțea vinovatde morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențialenici măcar nu știacă o ea umbla goalăsfântă în cumințenia eiinjectând intracerebral răspunsuri antidotcu miros de dumnezeu muribunzilor rutinați de inutilitatedar s-au întâlnit într-un visiar din întrebările luiși răspunsurile ei... XIV. NU AI NEVOIE DE NIMIC EȘTI DEJA TOTUL, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016. sunt un zombi draga mea trăiesc
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
multicolore proaspete dar ucigătoare el nu se simțea vinovat de morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențiale nici măcar nu știa că o ea umbla goală sfântă în cumințenia ei injectând intracerebral răspunsuri antidot cu miros de dumnezeu muribunzilor rutinați de inutilitate dar s-au întâlnit într-un vis iar din întrebările lui și răspunsurile ei ... Citește mai mult lunginesemănateși urcau împletite haoticpână la streașina orizontului șerpuiau pe bulevardeprintre picioarele plimbătoarede iubiriși de frici nepărtinitoare dar sarcastice uneori cineva mai
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
grăbitse apleca și mușca pofticiosdin vrejurile multicolore proaspete dar ucigătoareel nu se simțea vinovatde morțile accidentale ale semenilor infestați iremediabil de întrebări existențialenici măcar nu știacă o ea umbla goalăsfântă în cumințenia eiinjectând intracerebral răspunsuri antidotcu miros de dumnezeu muribunzilor rutinați de inutilitatedar s-au întâlnit într-un visiar din întrebările luiși răspunsurile ei... XIX. JURNAL DE VACANTA, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011. fuste scurte îmbrăcate în femei lungi dimineața călare sub soare mitomani
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
obiecte, pe care domnul Henry Labater, cumnatul domnului Henry Dupon, nu le-a avut niciodată, atunci domnul Henry Labater, cumnatul lui Henry Dupon, nici nu ar fi jinduit atât de omenește la ele. Se spune că până și atât de rutinata domnișoară grefier dr. Brunhilde Lotte Ivanova a dus de cel puțin două ori batista la ochi. (Însă se pare că n-a fost vorba decât despre grațiosul ei tic.) "Extrem de umană pledoaria maestrului Ludovic L.", a recunoscut, seara la cafenea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ales într-o epocă a puterii mass-media și a globalizării, ascunde, prin omitere, faptul că cele mai multe dintre statele lumii, în majoritatea interacțiunilor dintre ele (între care le includem pe cele politice, militare, economice, sociale, până la acele interacțini foarte specializate și rutinate, cum ar fi cooperarea poștală, asistența externă în caz de calamitate naturală, procurarea resurselor valutare și plata schimburilor comerciale internaționale), respectă înțelegerile (normele) și nu recurg la agresiune. Cu alte cuvinte, pactele sunt într-adevăr respectate pe scena internațională, de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe Pasolini și, poate, să-l și trădăm. A-l traduce este și un moment de rememorare a ceea ce n-am înțeles și nu am făcut. Pasolini a fost crud, ne-a adus aminte de realitatea lumii în care trăim, rutinați și distrați. După cum ne-a amintit că mersul înainte (atât de mitizatul progres) poate să fie, de fapt, un declin. În fața ororii și a imensității înfrângerii, Pasolini purcede la o nouă fază a operei sale. Cât privește cinematografia, își anunță
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și doctorul a asigurat-o că este În afara oricărui pericol. Datorită acestui avertisment am realizat că trebuie să luăm În considerare opțiunea de a elimina chirurgical fibromul chiar dacă ideea În sine mă speria Îngrozitor. În afară de propriul bias că mulți doctori rutinați Își supun pacienții la un risc mult mai mare decît este necesar, ambii mei părinți muriseră din cauza unor greșeli medicale făcute În spitale. Fibroamele afectează cel puțin jumătate din toată populație feminină de pe glob. Principalele tratamente agresive, deși nu toate
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
mai puțin comodă pentru o mentalitate predispusă spre fărâmițare și cere o reconsiderare principială a concepției noastre despre lume, care permite articularea cosmologiei cu ontologia într-un cadru ce relaționează conștiința cu realitatea. Fragmentarea este o consecință a felului nostru rutinat și rigidizat de a ne raporta la lume. Conform noii fizici, noi construim lumea mentalizând-o. O mentalizăm ca pe ceva misterios, vizibil, omniprezent în spațiu. Conștiința Cosmică-Dumnezeu și lumea nu formează decât una și aceeași realitate ( precum în Cer, așa
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
ca profesor a creat, la Cluj, o școală de tineri și meritorii exegeți ai poetului. Pentru aceasta a trebuit să pună de acord și să mobilizeze sincronic vocații eclectice - eminescolog prestigios, poetician cu fler analitic și imaginație speculativă, istoric literar rutinat, având o perspectivă „de sus” asupra vârstelor interioare ale literaturii române. Debutează în „Cercetări de lingvistică” (1966), cu studiul Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul. A colaborat la revistele „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Revista de istorie și teorie literară
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
sartrienei formule „Infernul înseamnă Ceilalți”. Geologul evadează pentru un timp într-un sat de munte, dar această Arcadie se dovedește la rându-i iluzorie. Chemat la centru și avansat director, este adus în situația de a accepta „regulamentul” unei societăți rutinate, golite de sens. Ultima secvență, cu geologul completând careurile rebusiste alături de membrii familiei, este semnul ironic al readucerii lui „în rândul lumii”. Deși nu folosește numele reale ale cuplului Ceaușescu (cei doi apar sub denumirile Kouty și Bien-Aimée), romanul politic
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunse În conștiința muritorilor rutinați, Blazați și rătăciți în gări pustii, În trenuri fără destinație, În plicuri sigilate, netrimise. Noi, amintirile vrem glas și lumină Pentru a vesti nașterea Celei de-a șasea coloane. Doar un desen mai am Pășesc în cerc și lumea mi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]