38 matches
-
fond turistic valoros, căci aici ,, la vadul Bahluiului -Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei” . De o deosebită atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Masa Tâlharului, Dealul Holmului , Dealul Tudora , Dealul Sângeap, Dealul Deleni , care deschid o priveliște deosebită asupra văii Bahluiului sau spre Câmpia Moldovei . Pădurile din bazinul superior al Bahluiului și rezervațiile științifice forestiere , prezintă o deosebită importanță pentru organizarea unui turism adecvat zonei aflate în studiu dar și pentru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1918 a fost ceva mai blândă față de iarna anterioară. Măsurile de igienă și antiepidemice luate de serviciile medicale ale armatei au făcut ca aceste efective să nu fie afectate de boli epidemice. Instrucția se desfășura în Pârcovaci și a dealului Sângeap Basaraba, pentru teme tactice în teren frământat și împădurit, în zona dealului Gurguieta și la est de gara Hârlău, spre iazul Strâmbul pentru teme de luptă în teren descoperit. Despre prezența Corpului Voluntarilor Ardeleni, scrie și preotul Gheorghe Maxim, preot
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
370-400 metri. După V. Tufescu (1937), acest platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lăsarea la vatră, iar încorporarea noilor contigente s-a făcut cu ceva timp mai repede și toate au adus plânsete, supărări și spaima morții. Din comuna Hlipiceni dintre cei concentrați, chemați de țară, enumăr pe învățătorii: Ciocoiu Vasile, Simionescu Ioan, Sângeap Constantin și Iordăchescu, ca și mulți gospodari de frunte ca: Iftimie Căuneac, Ciornei Dumitru, Cozar Gheorghe, Căuneac Mihai, Cozar Constantin, Boghinciuc Gheorghe, Hrapciuc Gheorghe și mulți alții. În anul 1941, la 12 iunie, I. Antonescu este înștiințat de către Hitler de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lăsarea la vatră, iar încorporarea noilor contigente s-a făcut cu ceva timp mai repede și toate au adus plânsete, supărări și spaima morții. Din comuna Hlipiceni dintre cei concentrați, chemați de țară, enumăr pe învățătorii: Ciocoiu Vasile, Simionescu Ioan, Sângeap Constantin și Iordăchescu, ca și mulți gospodari de frunte ca: Iftimie Căuneac, Ciornei Dumitru, Cozar Gheorghe, Căuneac Mihai, Cozar Constantin, Boghinciuc Gheorghe, Hrapciuc Gheorghe și mulți alții. În anul 1941, la 12 iunie, I. Antonescu este înștiințat de către Hitler de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
greaua încercare la care erau supuși locuitorii sălașului. Vremea se anunța îmbietoare drumului parcurs de cei doi tineri. Soarele de abia se ridicase de vreun stânjen, iar roua nu se risipise de pe firele adormite ale imașului. Cărarea urca domol spre Sângeap și se afunda, întortocheată, în valea pârâuașului, care răcorea setea oilor, păscute de ciobanii locului. Băieții, călări, se întreceau și cântau din frunză, pentru a le mai trece pustiul de urât. Păsările susurau zgobii în întinderea neclintită a văzduhului, iarba
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cu șapte capete. Un foșnet trecu prin zidurile mănăstirii. Era starețul mănăstirii, părintele Ioan, copil de pripas, găsit de văcarii boierului, printre mărăcinii de la marginea satului. Boierul îl trimise la școala călugărească, iar el, vrednic, venise să conducă mănăstirea de la Sângeap, unde primise și întâiul botez. Ce veste, poveste vă poartă pașii spre mănăstire, fraților? ceru lămuriri înaltul prelat, a cărui barbă de-abia cărunțise. Preasfinția ta, un mare necaz ne apasă. Vrem să scăpăm satul de arșița neostoită! spuse băiatul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
unde trecea, prefăcea totul în acoperiș de gheață, la început era o moină, apoi, încet, încet, apărură fulgi albi, lăptoși, care acoperiră întreaga întindere cu o mantie argintie. Zgribuliți, băieții și vârstnicul însoțitor, îndurau vântișorul care se pornise din spatele mănăstirii Sângeap. Ajunseră la Podu de Lut și văzură casele sătenilor împodobite cu zăpada albă, alaiuri de copii, care se bucurau de venirea iernii, făcându-și vânt pe apa înghețată a iazului. Intraseră în sat ca niște bravi eroi, dar, nu mică
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Nici Baba Iarnă n-a rămas datoare. Pentru jertfa moșului Dumitru, a hotărât să-și plimbe singură cojoacele, întorcându-se, în fiecare an, în Peștera Uitării, istovită de izbiturile Crivățului, tăișul Gerului și de atotputernicia mantiei albe a omătului. Legenda Sângeapului A fost odată ca niciodată. Era în vremea împăratului Cremene, când jivinele pădurii erau stăpânii oamenilor, iar uriașii se luptau pentru supremație pe planeta Pământ. Trăia, în acele timpuri, un bătrân, uitat de lume, care viețuia la marginea unui fost
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
doar o baltă de sânge. Înduioșat de dorința arzătoare a bătrânului, a luat o picătură de sânge și a aruncat-o în bătaia vântului; acolo unde a căzut s-a ridicat un deal, născut din sânge, pe care-l numi Sângeap. Învie pe babă, trimițând-o să se închinei sfintei mănăstiri, durate la poalele dealului, și pe cei doi copii, Sticlăra și Pârcovaci, iar, pe celelalte făpturi, le trimise în adâncul pădurii, ca să nu mai iasă decât o dată pe an, în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
luă urma fugarilor, care trecuseră pe la schitul lui Zagavei și urcaseră Dealul Basaraba, mergând pe drumul Sucevei, cu gând să ajungă în vechea capitală a Moldovei și, de aici, drumul era deschis spre meleagurile șleahticilor leși. Călăreții ajunseră pe platoul Sângeapului, care străjuia pădurile din jur. Un cioban le spuse călăreților că zărise două umbre, care se furișau spre Podu de Lut, tăind de-a curmezișul pășunile. O bănuială lumină mintea ascuțită a căpitanului Grigorie: fugarii căutau să ajungă la Fântâna
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
decuseară. Văzând că nu se mai abat pe la casele lui, omul închise porțile cele mari, trase obloanele fierăriei, pierzându-se, apoi, în mrejele somnului. Pe la ceasurile șase ale dimineții, o sanie trasă de doi cai se unduia vioaie spre Dealul Sângeapului. Nu se auzea decât mormăitul lui Fetea, care îndemna ciudos caii, azvârlindu-le, îngăduitor, biciul pe spate. Din când în când, un oftat prelung răzbătea dintre femei și un chiuit umplea drumul cețos. Două umbre se țineau laolaltă, clătinânduse în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
se rugau ca Domnul să aducă ploaia izbăvitoare pentru sufletele lor ostoite de vâlvătaia aprigă a pârjolului războiului. Vasile și Dumitru căutau să nu se-abată de la rând, de teamă de a nu pierde fărâma de hrană. Ridicând ochii spre Sângeap, văzură o mogâldeață, care se poticnea la fiecare pas: Alt ciung, păcatele mele, rosti îndurerat Vasile. De, oftă Dumitru, păcatele oamenilor. Că tare mai suntem păcătoși! D-apoi, ista i Gheorghe! țipă Vasile, frecându-se la ochi, bucuros că presimțirea
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]