3,819 matches
-
prin intermediul lui Elena, am primit volumul „Convorbiri pe pământ rusesc” autor Schi arhimandritul Ioachim Parr, alături de o notă interioară: - Cu dragoste dăruită! Să vă fie de folos! Emil, Mariana și Adriana. 1 septembrie 2016 „Maica Domnului să vă ocrotească, cu sântul ei acoperământ” Am înțeles. Dr. Adriana Miu, medic în Roșiorii de Vede, autor a două volume și sora geamănă a domniei sale alături de soț, din Buzău. Ca de obicei am deschis cartea întâmplător și, la pagina 222 am descoperit: - „Nu îmi
SĂ SUFERI FĂRĂ SĂ PIERZI NĂDEJDEA. ORTODOX AMERICAN, MISIONAR ÎN RUSIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381713_a_383042]
-
Cultură, spectacole, evenimente Cele mai bune scurtmetraje balcanice de la Divan Film Festival 2013 vor fi proiectate la Seară de Film de la Institutul Cultural Român joi, 31 octombrie 2013, de la ora 19.00. În program: Sântul, regia Adrian Silisteanu, Scările, regia Ilir Harxhi, Stella și cu mine, regia Amerissa Bașta, Taia-te, naibii!, regia Bill Kalamakis, Patria mea, regia Miloš Radović, Moartea neașteptată și timpurie a colonelului K.K., regia Miloš Radović. La eveniment vor fi prezenți
Seara de film balcanic la ICR [Corola-blog/BlogPost/97844_a_99136]
-
acest an în perioada 26-31 august, în locul cunoscut de iubitorii de film balcanic, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Timp de o săptămână, au fost vizionate scurtmetraje, documentare și lungmetraje artistice din sau despre spațiul și mentalitățile balcanice. PROGRAM •Sântul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silisteanu Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu și Sergiu Costache, 18 min. Vasile refuză să-și însoțească soția la o slujbă religioasă motivând că trebuie să termine sântul din fața casei. El încearcă să își găsească
Seara de film balcanic la ICR [Corola-blog/BlogPost/97844_a_99136]
-
sau despre spațiul și mentalitățile balcanice. PROGRAM •Sântul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silisteanu Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu și Sergiu Costache, 18 min. Vasile refuză să-și însoțească soția la o slujbă religioasă motivând că trebuie să termine sântul din fața casei. El încearcă să își găsească pe cineva să îl ajute, iar Petre, un tânăr țigan din sat, pare a fi persoana cea mai potrivită. •Scările/ Stairs/ Shkallet (2008), regia Ilir Harxhi Cu: Genc Fugă, Naun Shundi, Agnese Vuhtaj
Seara de film balcanic la ICR [Corola-blog/BlogPost/97844_a_99136]
-
Cultură, spectacole, evenimente Cele mai bune scurtmetraje balcanice de la Divan Film Festival 2013 vor fi proiectate la Seară de Film de la Institutul Cultural Român joi, 31 octombrie 2013, de la ora 19.00. În program: Sântul, regia Adrian Silișteanu, Scările, regia Ilir Harxhi, Stella și cu mine, regia Amerissa Bașta, Taiă-te, naibii!, regia Bill Kalamakis, Patria mea, regia Miloš Radović, Moartea neașteptată și timpurie a colonelului K.K., regia Miloš Radović. La eveniment vor fi prezenți poetul
Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
acest an în perioada 26-31 august, în locul cunoscut de iubitorii de film balcanic, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Timp de o săptămână, au fost vizionate scurtmetraje, documentare și lungmetraje artistice din sau despre spațiul și mentalitățile balcanice. PROGRAM •Sântul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silișteanu Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu și Sergiu Costache, 18 min. Vasile refuză să-și însoțească soția la o slujbă religioasă motivând că trebuie să termine sântul din fața casei. El încearcă să își găsească
Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
sau despre spațiul și mentalitățile balcanice. PROGRAM •Sântul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silișteanu Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu și Sergiu Costache, 18 min. Vasile refuză să-și însoțească soția la o slujbă religioasă motivând că trebuie să termine sântul din fața casei. El încearcă să își găsească pe cineva să îl ajute, iar Petre, un tânăr țigan din sat, pare a fi persoana cea mai potrivită. •Scările/ Stairs/ Shkallet (2008), regia Ilir Harxhi Cu: Genc Fugă, Naun Shundi, Agnese Vuhtaj
Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
altar Risipite clipiri fac orchestră... Ce umple văzduhul cu mii de fiori Un suflu de viață zâmbetul inundă Și versurile zboară ca petale de flori. Mâna-mi întinsă o simt mângâiată De mâna-Ți de Tată, de Fiu și Duh Sânt Cu Tine viața mea nu mi-e uitată Trăiesc ca în cer încă de pe pământ. Cluj Napoca, 2 august 2015 Ochii plini Ochii plini de dor se-ndreaptă Spre făgăduința Ta. Zi de zi se roagă-ntruna Se topesc în noaptea
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
de învățământ, pensii, alocații. Guvernatorul crede că Țara nu mai are nevoie de aur, dar rușii, nu și nu, vor să ne dea înapoi tezaurul refuzat și deturnat „MeReU”. Rușii au vreun interes în mod sigur, deși la ei lingourile sânt mai în siguranță decât în seiful B.N.R.. Dacă se întorc acasă, mușterii pofticioși își vor umple buzunarele cu „pui de cloșcă”. Tezaurul României, evacuat în Rusia în timpul Primului Război Mondial, includea, pe lîngă multe obiecte de patromoniu național, 91,2 tone de
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
nu puteau fi, căci proprietatea emana de la domnie și era strâns legată cu contribuția de sânge, la care nimeni nu i-a poftit, nicicând, și de la care, chiar când îi poftești, știu a se sustrage, făcându-se sudiți austriecești, deși sânt născuți în România din supuși rusești și n-au văzut Austria cu ochii. Prin ce muncă sau sacrificii și-a câștigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetățenii statului român? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii și ungurii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
picioare Iată Ție ți-a fost pus Oricine din lumea mare Să-ți dea slavă azi Isus Acum din bunăvoință Mâine însă— obligat Căci prin luptă— biruință Aici Tu vei fi-mpărat Printre a Tale preaiubite Fete de-mpărat azi sânt Care-n dragostea fierbinte Ascultă al Tău Cuvânt Fica Tirului ți se închină Să capete bunăvoință Ca viața în lumină Să-ți ofere prin credință Astăzi— fata împăratului Plină e de strălucire Chiar în ziua Domnului E-mbrăcată cu iubire Cu
SCAUNUL TĂU DE DOMNIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378152_a_379481]
-
rând să ne ridicăm din morți după propria Ta bunăvoință și după înțelegerea noastră proprie de-a lungul vremii cel dintâi rod ai fost Tu apoi noi după Tine și prin Tine căci se confirmă real ceea ce ai spus Eu sânt ușa oilor nu este dat oamenilor nicăieri un alt nume în care trebuie să fim mântuiți decăt numai ISUS HRISTOS Mielul fără cusur al Lui Dumnezeu și El e singurul mijlocitor între om și Dumnezeu nu există altul Tu ești
UȘA OILOR-ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382123_a_383452]
-
pentru el, totdeauna) a contrastului, a simetriei. Doar secțiunea mediană a seriei de variațiuni a avut parte de un tușeu puternic accentuat, secțiunile extreme fiind tratate cu o delicatețe diafană (dacă îmi este acceptat pleonasmul). În final, câteva note preclasic-europene sânt o pată de culoare inspirat lăsată să cadă pe linia melodică de jazz pur. Stimulat de aranjamentul lui Nicolas Simion pe o temă din Suita a II-a pentru orchestră de George Enescu, Körössy a improvizat free în tandem cu
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
mai ține, neicusorilor, nu mai ține, c-ați Întins coarda așa de tare, că i-ați scos aproape pe toți În stradă, iar cei ce Încă n-au ieșit mocnesc. Și dacă nu știți, vă spun eu că sub spuză sânt mulți cărbuni, e jar mare, domnilor ! Și-o să iasă o pălălaie, de n-o s-o puteți duce. Ascultați ce vă spun eu, că n-am de ce minți ! Și lăsați basmele copiilor că noi știm povestea cu barba : „... și-uite așa
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și Augusta) Alin:Ea este Augusta! Augusta:A! Ce de lume! Marele actor,în roluri mici. Dorin(se ridică):” Dau un regat pentru un cal!”. Alin:”Când văd traducerea frumoasă, Eu nu mai caut la modele: Frumoasele de când e lumea. Sânt totdeauna infidele”. (Vasile Bogrea) Augusta: Vorba lui Tolstoi:” Numai cine iubește trăiește”. Monica:Gata! Dacă știți definiția iubirii,vă ofer un ness. Augusta:Iubirea este ca linia orizontului.Cu cât ești mai aproape de ea, cu atât se îndepărtează mai mult
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
voievozi. Proiectele inițiate de mine, acceptate spre finanțare de către UE, depășeau 430 milioane de euro și, în ciuda dificultăților legislative, implementarea lor avea un ritm mulțumitor. Alte proiecte în ultimii doi ani nu s-au realizat și nici perspective imediate nu sânt. Degradarea vieții politice în România și încrâncenarea luptei pentru accesul la averea publică a căpătat dimensiuni descurajante. O încercare, nemaiîntâlnită nici în țările bananiere, este făcută acum pentru a face legea inoperantă în cazul politicienilor. De la cele mai înalte autorități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
înțelept însă, nu dă o importanță exagerată pierderilor materiale: "ŤPlaie d^argent n^est pas mortelleť, zic cu drept cuvânt franțujii, foștii noștri aliați. Negreșit e dureros să vezi că te miri ce soldat pune mâna pe obiectele ce-ți sânt scumpe și ți le răpește sau sfarmă, dar cine e de vină? Când popoare de mâna a doua s-amestecă în certele puterilor mari și se joacă de-a războiul, se-nțelege că învingătorul nu are să te cruțe, mai ales
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
te cruțe, mai ales când ai căzut în spate mișelește și ai călcat ca un hoț tratatele de alianță ce te legau de dânsul. De mirare ar fi fost ca germanii să ne cruțe, mai ales acum, încruntați (sic!) precum sânt prin patru ani de război, când întregi generații de ale lor au fost măturate ca praful și ruina atâtor familii industriale și comerciale înlocuiește o mare bogăție și viață luxoasă. La ce ne-ar cruța? Nu ne-au cruțat amicii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
se întoarce în ascunzătoare trecu din gură în gură că o singură șoaptă. Toți se supuseră și, când se iviră în sfârșit zorii unei zile care promitea să fie cu adevarat interminabila, până și ultimul marinar se găsea deja în interiorul sântului adânc pe care il săpaseră și deasupra căruia așezaseră platformă punții Mararei. Odată astupata intrarea, nu mai puteau urmări ce se petrece în exterior decât prin câteva crăpături înguste și, astfel, asistară la sosirea navelor pe plajă apuseana, la debarcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
strica poveștile acum. Lasă le pe când le-a veni vremea - i-a Întrerupt Gruia șirul vorbelor. ― Iaca mi-o venit așa nu știu cum o asemănari cu zilele acelea... Da’ nu te teme, dragu’ tatii, că aduceri aminti di acolo din Iad sânt destuli. Am mari nirăbdare să-l Întâlnesc pe fratele meu Petrică. ― În clipa asta plecăm, fiindcă sunt gata și Tudorel cu Maria... Becurile din Înaltul stâlpilor de pe marginea Sărăriei slobozeau o lumină firavă. Cei patru, și cu Tudorel cinci, mergeau
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la liman”. După ce m-o văzut pe mal, s-o uitat la mine ca la o arătare și m-o Întrebat: „De unde vii, măi Toadere, la ceasul aista din noapte și...?” Cred că i-o fost rușine să spună că sânt bat... Dar când o văzut cum Îmi clănțăneau dinții În gură, mi o zis: „Hai În casă, să te Încălzești puțin, că până acasă ai să Îngheți de tot... Saraca Maranda. Te așteaptă acasă și tu...” ― Acuma n ai să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și ce se întâmplă cu adevărat la nivel ocult(căci sigur stie) atunci eu am să îi uit toate greșelile! Ce se pregătește cu adevărat pt România?! Cine asasinează politic și economic țara asta? De ce nu are nimeni coloana vertebrală ? Sânt amenințați? Sântem amenințați? Chiar nu se poate face nimic?”, a spus un ultizitator ” Domnule Nastase să trăiți și să fiți sănătos alături de familia dvs. Se spune că:" Dumnezeu întârzie, dar nu uită". Nedreptatea care vi s-a făcut se va
Ce mesaje a primit Gâdea în timpul interviului cu Adrian Năstase by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79664_a_80989]
-
atare filon culminează cu o autocaricatură în care, declarîndu-se, romantic, "deopotrivă jivină și înger crin și jeg / până la ultima moleculă", poetul ne înfățișează o burlescă fracționare numerotată a ființei proprii: "Cum m-ai făcut de-atunci ambidextru / și ambivalent aidoma sânt gâde și jertfă / în aceeași cămașă de blugi / La morgă // mă despic în două să despart jumătățile / și fiece parte e și victimă și călău / mă despic // în sferturi mă toc bucățele în opt / în șaisprezece în treizeci / în două
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
morgă // mă despic în două să despart jumătățile / și fiece parte e și victimă și călău / mă despic // în sferturi mă toc bucățele în opt / în șaisprezece în treizeci / în două în șaizeci și patru și-n orice câtime" (Așa cum sânt). Conștient de bună seamă de circumstanța că dispersia, id est renunțarea la unitatea eului său care se cuvine a funcționa ca un garant al unității de viziune, ar putea reprezenta un moment de criză al poeziei. Dar în cazul lui
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992). Din a (se) ușchi s-a format, firesc, ușcheală ("plecare, fugă"); substantivul nume de acțiune e folosit mai ales exclamativ, cu valoare de interjecție, echivalent deci cu ușchi!, în formele ușcheală! sau
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]