1,693 matches
-
AMD și INTEL, în rate, monitoare, imprimante, antene SATELIT cu placă DVB, peste 130 programe cu înregistrare video și audio și Internet „Down link only“, gratuit. Tel. 305672, 305673, www. informados. net. Vând orgă KAWAI K 1, stare perfectă, tonuri sârbești, preț 450 euro, negociabil. Tel. 0256-218083. Vând Pentium 686, 166 MHz, 32 RAM, 2,2 G, tastatură, mouse, preț 100 $, negociabil. Tel. 0744836482. Atenție! Vindem engros și en detail combine frigorifice, lăzi, congelatoare, vitrine etc., toate marca Miele și Liebherr
Agenda2003-37-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/281469_a_282798]
-
de 30 l, complet. Tel. 491991, 467468. Vând urgent și ieftin birou, bibliotecă, canapea extensibilă, comodă și două fotolii. Telefon 0744513504. Vând mobilă de sufragerie, stare perfectă, preț 350 euro. Telefon 0744291187. Vând orgă KAWAI K 1, stare perfectă, tonuri sârbești, preț 450 euro, negociabil. Telefon 0256/218083. Vindem mașini de spălat automate germane, înguste și clasice, oferim garanție, piese de schimb și service. Tel. 272706, 484129. Vând PENTIUM 686, 166 MHz, 32 MbRAM 2,2 G, tastatură, mouse, preț negociabil
Agenda2003-38-03-publicit () [Corola-journal/Journalistic/281497_a_282826]
-
Liceul Teoretic „A. Mocioni“ Ciacova (școlile cu clasele I - VIII Ghilad, Voiteg), Școala cu clasele I - VIII Liebling (școlile cu clasele I - VIII Jebel, Pădureni), Liceul Teoretic Peciu Nou (școlile cu clasele I - VIII Giulvăz, Crai Nou, Foieni, Diniaș, Sânmartinu Sârbesc), Școala cu clasele I - VIII Cărpiniș (școlile cu clasele I - VIII Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Checea, Uivar, Ionel, Bobda), Școala cu clasele I - VIII nr. 1 Jimbolia (școlile cu clasele I - VIII Lenauheim, Bulgăruș, Grabați, Grupul Școlar „M. Eminescu
Agenda2003-23-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281092_a_282421]
-
acesta, gazdele manifestării sunt slovacii. Spectacolul propriu-zis va începe cu parada etniilor. „Dacă pentru români va urca pe scenă Ansamblul «Banatul», nu vor lipsi Ansamblul Ceh din Berzeasca, romii din Ansamblul «Înfrățirea» de la Moldova Nouă, Ansamblul Maghiar din Deta, cel sârbesc de la «Mladost», formația de tineret a Comunității Evreilor din Timișoara, Ansamblul Bulgarilor din Dudeștii Vechi, ucrainenii din Știuca, artiștii germani din Ansamblul «Banater Rosmarein»“, ne-a precizat dl Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură și Artă al județului Timiș. Atmosfera
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
-
free pentru toată lumea. ( S. P.) l Joi, 12 iunie, de la ora 21, Gong Club va găzdui evenimentul muzical intitulat Sergiu & Friends Happy Birthday Jam. ( I. B.) l Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ din Lugoj va susține spectacole în Satu Nou (Banatul sârbesc) în 14 și 15 iunie. ( N. I.) ȘTIRI Expoziție În perioada 6-20 iunie, Complexul hotelier „Continental“ găzduiește o expoziție de lucrări de grafică ale tânărului Eduard Adrian Nichitenco (în vârstă de 12 ani), realizate sub îndrumarea dnei profesoare Felicia Selejan. ( C.
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
televiziune din Rusia, TVS, și-a încetat emisia după ce Ministerul Presei de la Moscova a dispus închiderea acestuia din cauza datoriilor pe care le avea. Duminică, 22 iunie l Papa Ioan Paul II a efectuat o vizită la Banja Luka, în partea sârbească a Bosniei, unde și-a cerut scuze sârbilor ortodocși pentru crimele comise asupra lor de catolici, lansând și un îndemn la reconciliere interetnică în regiune. l Membrii cvartetului pentru Orientul Mijlociu ( S.U.A. , U.E. , O.N.U. și Rusia) au criticat Israelul
Agenda2003-26-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281163_a_282492]
-
Dr. MARIANA LUCA Născută în 1950, la Timișoara. Absolventă a Institutului de Medicină. Este medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul Clinicii „Bega“. Colaborează la „Agenda“ din 1994, fiind consilier pe probleme de planning familial. SRBOLJUB MIȘCOVICI Născut în anul 1945, în Sânmartinu Sârbesc. A absolvit Facultatea de Ziaristică din București. A publicat trei cărți. Este redactorul șef al săptămânalului „Naša Reč“. Colaborează la „Agenda“ din 1990. DOINA MOȚ Născută în 1938, în Codlea. Absolventă a Academiei de Educație Fizică și Sport din București
Agenda2003-27-03-agendisti () [Corola-journal/Journalistic/281212_a_282541]
-
predecesori iluștri, care s-au născut sau și-au desfășurat activitatea aici. Este suficient să amintim de scriitorii Dositej Obradović, Vuk Karagić, dramaturgul Ioachim Vujić, pictorul Constantin Daniel, editorul Dimitrie Tirol, de Teodor Ianković Mirievski și George Natošević, reformatorii învățământului sârbesc, dar și românesc din Banat. Aceste personalități au avut, fiecare în felul său, drept călăuză spirituală pe primul arhiepiscop sârb, organizator al vieții spirituale, culturale și politice, ctitor de mănăstiri și întemeietor de școli, părintele ortodoxiei sârbe - Rastko Nemania, intrat
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
Nemania, intrat în memoria afectivă ca Sfântul Sava. Banatul, ca multe alte locuri cuprinse în peregrinările sale, îi datorează o parte din spiritualitatea sa, fie chiar și numai pentru faptul că, în jurul anului 1225, ctitorește două dintre cele cinci mănăstiri sârbești existente astăzi pe teritoriul României: cele de la Baziaș și Zlatița. Monarhul monah Deși se stabilesc pe teritoriul vechilor provincii romane Iliria și Moesia încă din veacul al VII-lea și își creează primul principat la 850, sârbii intră cu adevărat
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
fiului său îl inspiră pe Nemania, care se decide pentru aceeași viață monahală. În prezența întregii curți, împreună cu sfântul episcop Calinic, fostul jupan de Rascia îl încoronează pe fiul său Ștefan drept Mare Despot, Stăpân și Autocrat al tuturor regiunilor sârbești, în ziua de Bună Vestire a anului 1196. Chiar a doua zi, Ștefan Nemania și soția sa Ana, fiica împăratului bizantin Roman, se refugiază la Studenica, una din lavrele pe care le ctitoriseră și depun făgăduielile monahale. Nemania devine monahul
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
la sala „Nord” din localitate a avut loc primul spectacol din seria celor ce vor fi organizate cu acest prilej în întreg Banatul, în cadrul căruia au putut fi urmărite evoluțiile ansamblului „Sveti Nicola” din Diniaș, orchestrei de tamburași din Sânmartinu Sârbesc și formației de copii din Fenlac. Astăzi va fi rândul Casei de Cultură din Sânnicolau Mare să fie gazdă spectacolului dedicat sărbătorii, de la ora 19,00 intrând în scenă ansamblul „Mladost” și formația Liceului „Dositej Obradović”, ambele din Timișoara, orchestra
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
de la ora 13,00, vor îndeplini ritualul „tăierii colacului”, în cadrul unui program artistic susținut la Casa Studenților; tot ei vor participa, alături de ansamblul „Mladost”, formația „Sveti Sava”, Corul mixt al Catedralei ortodoxe sârbe și Studioul de teatru al Centrului Cultural Sârbesc din Belobreșca, la spectacolul festiv găzduit, de la ora 19, de scena Operei Române. În toate bisericile ortodoxe sârbe va fi oficiată slujba religioasă de Sfântul Sava, în localitățile menționate mai sus manifestările încheindu-se prin organizarea tradiționalului bal.
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
pentru a supraveghea operațiunea și a încasa banii la final. Cel aruncat în față era Y.C. Pentru scoaterea din România a transfugilor erau folosite două metode: fie erau trecuți ilegal granița româno-sârbă, fie turcii treceau prin vamă, având vize sârbești în pașaport. În Serbia, rețeaua avea legături care asigurau obținerea vizelor de la diverse consulate. Pașapoartele imigranților erau duse ilegal în țara vecină, unde, cu complicitatea altor membri ai filierei, erau aplicate vizele. Documentele se întorceau pe aceeași rută, iar turcii
Agenda2004-4-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/281988_a_283317]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI „Lale sa Morisa“ din Cenad sau dragostea pentru muzică Grupul vocal-instrumental al flăcăilor de pe Mureș poartă faima cântecului sârbesc și românesc peste hotare Istoria tamburașilor din străvechea așezare bănățeană Cenad este oglinda fidelă a frământărilor politice din România din ultima jumătate de veac. O înșiruire de suișuri și coborâșuri din care cenăzenii au învățat că nu trebuie să te
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
pe care să-l păstrezi doar pentru tine, ci ți l-a dat Dumnezeu pentru a se bucura de el și cei din jurul tău. Iar tamburașii din Cenad au acest har. Acolo, departe, în timp Se spune că instrumentul național sârbesc este gusla (instrument cu o singură coardă și arcuș). Dicționarul Explicativ al limbii române nu-l pomenește, astfel că am folosit cuvântul sârbesc. Un alt instrument considerat de către sârbi a fi național este tambura (numită de către aceștia tamburiță), despre care
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
tău. Iar tamburașii din Cenad au acest har. Acolo, departe, în timp Se spune că instrumentul național sârbesc este gusla (instrument cu o singură coardă și arcuș). Dicționarul Explicativ al limbii române nu-l pomenește, astfel că am folosit cuvântul sârbesc. Un alt instrument considerat de către sârbi a fi național este tambura (numită de către aceștia tamburiță), despre care DEX-ul spune că este un vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung decât al
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
carieră. Lucrurile trainice nu se pot face decât prin muncă susținută. Prin pasiune. Primele spectacole au fost susținute în fața sătenilor, mândri de odraslele lor. La fel ca și în viață, au urmat și perioade de totală inactivitate. Deportarea multor familii sârbești în Bărăgan, în 1951, nu a putut să lase indiferentă comunitatea sârbească din Cenad. Aidoma păsării Phoenix din poveste Viața fără muzică nu este viață. Oameni harnici într-o localitate unde spiritul competiv se află la loc de frunte, cenăzenii
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
pasiune. Primele spectacole au fost susținute în fața sătenilor, mândri de odraslele lor. La fel ca și în viață, au urmat și perioade de totală inactivitate. Deportarea multor familii sârbești în Bărăgan, în 1951, nu a putut să lase indiferentă comunitatea sârbească din Cenad. Aidoma păsării Phoenix din poveste Viața fără muzică nu este viață. Oameni harnici într-o localitate unde spiritul competiv se află la loc de frunte, cenăzenii simt că, în afară de muncă, mai este nevoie și de distracție. În 1971
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
cenăzenii simt că, în afară de muncă, mai este nevoie și de distracție. În 1971, la solicitarea și cu sprijinul sătenilor, învățătorul Zlata Pavlovici înființează grupul vocal-instrumental „Lale sa Moriša“. Sub denumirea de lale sunt desemnați flăcăii din Banat, inclusiv din cel sârbesc. Numele derivă din faptul că pe poala cămășilor acestora (portul popular), pe partea dreaptă, era cusută stilizat o floare de lalea. La fel ca la început, sunt aleși copii de clasa a IV-a și a V-a. Se studiază
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
început, sunt aleși copii de clasa a IV-a și a V-a. Se studiază notele muzicale, se distribuie copiii la instrumentele specifice după anumite criterii și, treptat, mentorii lor într-ale cântatului le insuflă dragostea pentru cântecul popular autentic sârbesc. După câțiva ani, grupul începe să evolueze pe scena Căminului Cultural din Cenad. Încet-încet, copiilor talentați li se duce vestea, astfel că vor cânta și în alte localități. Iar de cum a debutat și cunoscutul festival „Cântarea României“, vor participa la
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
cu notă, câte o nouă melodie, câte un nou cântec, fiindcă, oricât de nepriceput ar fi într-ale cântatului, publicul trebuie respectat. Nu te poți prezenta de fiecare dată în fața lui cu mereu aceleași piese. Repetițiile se țin la Clubul sârbesc din Cenad, proprietate a Parohiei Ortodoxe Sârbe din localitate, concesionată pe 50 de ani și aflată în momentul de față în renovare, prin grija și cu sprijinul financiar al Uniunii Sârbilor din România. Cu ajutorul aceleiași organizații s-au cumpărat și
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
din localitate, concesionată pe 50 de ani și aflată în momentul de față în renovare, prin grija și cu sprijinul financiar al Uniunii Sârbilor din România. Cu ajutorul aceleiași organizații s-au cumpărat și instrumente și un rând de costume populare sârbești. Din păcate, spune Tomislav, instrumentele nu sunt de cea mai bună calitate, ceea ce afectează într-o oarecare măsură calitatea muzicii. Probleme sunt și coardele metalice pentru tamburițe, greu de procurat. Sprijin din partea comunității În viața fiecărui popor, a fiecărei comunități
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
însă foarte serios, insistându-se pe perfecționare. Varietatea și calitatea în cadrul repertoriului înseamnă, evident, succesul la public. Iar tamburașii din Cenad nu duc niciunde lispă de un public exigent. Piesele de rezistentă ale repertoriului sunt: „Firul de mătase“ (piesă instrumentală sârbească), „Hora de concert și staccato“ de Grigoraș Dinicu, dar și alte melodii și cântece populare sârbești și românești. Grupul se bucură și de colaborarea cu muzicieni de frunte ai Banatului. Firesc, se referă la cei de etnie sârbă și anume
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
public. Iar tamburașii din Cenad nu duc niciunde lispă de un public exigent. Piesele de rezistentă ale repertoriului sunt: „Firul de mătase“ (piesă instrumentală sârbească), „Hora de concert și staccato“ de Grigoraș Dinicu, dar și alte melodii și cântece populare sârbești și românești. Grupul se bucură și de colaborarea cu muzicieni de frunte ai Banatului. Firesc, se referă la cei de etnie sârbă și anume: Laza Cnejevici, Laza Pomorișaț, Luianov Timotei și Ivan Pantici. Aceștia nu pregetă să meargă pentru repetiții
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
înființată după primul război mondial. Ca tamburaș, primul său instructor a fost Sava Giuricin, tot din Cenad, un inimos cunoscător al instrumentelor populare, care i-a insuflat dragostea pentru familia tamburițelor (primă, bas prim, cello, contrabas) și pentru cântecul popular sârbesc. Devenit între timp profesor de istorie-geografie, dragostea pentru muzică nu s-a diminuat, ci s-a amplificat. A evoluat o bună bucată de timp, în calitate de concertmaistru, în cadrul Ansamblului Sârb de Stat de Cântece și Jocuri din Timișoara, până la desființarea acestuia
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]