52 matches
-
în prețul mult mai scăzut al exploatării sale, ca și în sporita-i rezistență la uzură. Din ipostaza-i de "montanist", Hodocin reamintea faptul că descoperise "foarte însemnătoare straturi de mineralii", fără a uita să invoce că "încă s-au sârguit a deschide băi foarte însemnătoare pentru Moldova și a înființa o fabrică de fier neapărat trebuitoare pentru țară". Dintr-o altă poziție, cel puțin la fel de utilă și definitorie pentru definirea prestației sau a traiectului său profesional, cea de hidrotehnician sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Profesor al Academiei În urmarea însărcinărei puse asupră-mi de cătră cinstita Epitropie a Învățăturilor Publice și după încuviințarea Preînălțatului Domn, cercetând, prin știința geognosei șirul munților Moldovei de la Dorna pân<ă> la valea Tazlăului, potrivit cu instrucțiile mele, m-am sârguit totodată a face observații și cercetărei atingătoare de toate producturile munților. Nu am putut trece cu vederea pădurile, ca cele mai însămnate producturi a munților și a iconomiei naționale. Pădurile pentru fieșcare țeară sînt de mare preț și însămnare, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care să se scoată și să se îndeplinească la loc această anuală pierdere, să se păstreze capitalul țărei în a sa întregime și, după putință, să se facă țara mai înavuțită. Spre acest scop, fieșcare ocârmuire înțăleaptă necontenit s-au sârguit, prin îndămânarea și îmbunătățirea agriculturei, prin așezarea de manufăpturi și fabrice, a spori și a înmulți producturile țărei, nu numai pentru a ei proprie trebuință, ci și pentru exportație, iar mai ales dintre toate, a înainti în tot chipul minăriile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el, prin aceasta, poate scoate un folos mai mare de pe a<le> sale moșii, atunce el se va sârgui a îndămâna după toată putința lucrarea lor, sau va învoi doritorilor de întreprindere a deschide mine pe a<le> sale moșii, cu condiții potrivite dacă singur nu s-ar îndupleca la aceasta, sau nu ar putea. Spre acest sfârșit, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ținutală, care să nu aibă băi publice și o shoală de înotat. Fiind că în capitala noastră lipsesc încă aceste două institute, d<umnealui> K. Mihailik de Hodocin, director shoalei mehanice, căruia sîntem datori cu multe folositoare lucrări, s-au sârguit a găsi, pentru una și pentru alta, un loc potrivit și cu apă deagiuns. Pe locul cel sterp, în vale de Curtea-Veche, se află un lac lung de 23 și lat de 17 stânjeni, carele, deși este de mult mâlit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație cum că pururea să va sârgui, prin credință și neobosită energică lucrare, întru împlinirea îndatoririlor sale a aduce țării însămnate slujbe, ca prin aceasta și prin a<le> sale purtări, să câștige considerația Cins<titei> Epitropii și a publicului. Cu adânc respect, pre supus Mihalic, nobil
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încuviința a să faci, să le și probăluiesc cu mașină idraolică, spre a eși toate bune întocma după cum trebuința cere. Al 3<-lea>. Datoriu sînt ca soma stânjinilor ci Epitropia ar încuviința a să faci într-un an să mă sârguiesc, cu ce mai mare activitate, a să îndeplini în totul, așăzând țăvile cu luare aminte după nevela cea mai potrivită, care, iarăși, eu sînt datoriu a o da spre a nu să faci stinghireală sau sminteală cât de puțin în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
de istorie naturală scris în limba română, un volum de peste 500 de pagini. El este astfel unul dintre creatorii limbii științifice românești: ,, Fiindcă în limba românească arăta el încă nu se află dată la lumină istoria naturală, apoi m-am sârguit a alcătui o asemenea carte sistematică, pe care am potrivit-o mai mult pentru școale ; ... nefiind limba aceasta încă destul de cultivată spre a putea rosti deplin despre științe, apoi am fost nevoit a întrebuința multe cuvinte din acea latină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
imperiul clarității, configurând, astfel, prin imaginea implicită a cititorului trecând prin probele lecturii-călătorie inițiatică și ale cunoașterii de sine și ale lumii ca premise necesare cunoașterii lui Dumnezeu 81 un model uman ideal. 3. "...să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii...". Autorul Vom selecta aici, punctual, câteva atitudini autorefe-rențiale ale predoslovilor configurând și alte modele ideale, umane și cărturărești deopotrivă, lăsând citatul să vorbească elocvent, cu impresia schițării fugitive, dar în tușe memorabile, a unor portrete de erudiți
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
multe locuri nu să înțelége. Pentru care cercați cărțile céle tipărite mai denainte și céle de acum, și, de veți cunoaște că iaste așa, nu cérem altă cérere dela dragosté pravoslavii voastre, fără numai să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii, și ostenelile noastre ca niște părinți iubitori de fii vă le dăruim. Priimiți dar daru cu dragoste, că toți vă veți folosi [s.n.]". Un eu auctorial care cercetează și vrea să își comunice explicit opinia își face
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
eforturile lor de a găsi un teritoriu prielnic stabilirii, semnificativă pentru toleranța și viața religioasă din Moldova: „Încredințându-ne, scrie istoricul, că aiurea nu putem dobândi hirotonia după toate canoanele scrierilor apostolice, noi în curgere de câțiva ani ne-am sârguit a ne informa despre rânduiala bisericii primitive, și de se află undeva oameni, care să fi păstrat, în primitiva puritate credința în Domnul nostru Isus Hristos. Spre acest finit oarecare erau deciși a călători în India, dar, pe când noi eram la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al nostru și așa nu vom păcătui niciodată. Căci, dacă ne temem de semenii noștri ca să nu ne cunoască păcatele, cu atât mai mult trebuie să ne temem de Dumnezeu, care vede toate. Cu privire la aceasta, Cuviosul Isaia Pustnicul ne învață : „Sârguiește-te să-ți aduci aminte de Dumnezeu gândind că îți poartă de grijă și că cele ce le grăiești în inima ta sunt descoperite înaintea Lui. Zi deci sufletului tău: Dacă te temi ca păcătoșii, care-s ca și tine
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face Dumnezeu și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mie șaizeci și opt... Sectele Și pe vremea lui Gerard activau tot felul de secte, fapt care-l va determina să ia atitudine. Astfel, în „Armonia lumii“ se poate lectura și următorul fragment: „Și ca să știi că spunem adevărul, o să sârguim, pe scurt, a pomeni câte ceva despre sectele ereticilor, acum, mai înainte de a trece vremea hotărâtă[...] Iar simonienii spun că nu Dumnezeu, ci o putere anume, mai presus de toate, ar fi plăsmuit toate cele făcute. Vasilidienii tăgăduiesc că Isus Hristos ar
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
îți vei agonisi smerenia, mi-ai tăiat capul<footnote Ibidem, p. 248. footnote>. Un alt remediu ar fi, în viziunea Părinților neptici, păzirea poruncilor și a voii lui Dumnezeu. Acest lucru îl spune Sfântul Antonie cel Mare: Dacă te vei sârgui să nu faci voile tale, ci voia lui Dumnezeu petrecând în trezvie și cunoscând pe Dumnezeu, mintea ta va fi cu grijă la virtuți. Iar dacă te vei sili să faci voile tale pentru plăcere și nu voile lui Dumnezeu
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
faptă lui Ioannițiu titlul și demnitatea de rege al bulgarilor și românilor, rânduia pe cardinalul Leon di Santa Cruce legat apostolic pentru îndeplinirea actului încoronării și cerea de la solicitatorul de coroană făgăduința cu jurământ cumcă nu numai el se va sârgui a se ține cu credință și a urma cu ascultare biserica romană, ci va îndatori, ba va sili chiar la o asemenea purtare pe toate țările de sub stăpînire-i. Încolo Innocețiu III îi mai îngăduia, după cererea episcopului Blasius, dreptul public
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a pururea. Puțini cavaleri scăpară numai spre Adrianopol la tovarășii lor de arme carii rămăseseră acolo și carii de atunci încoace încăpură la mai mare primejdie, de vreme ce regele Ioannițiu, mândru de biruința și de prețiosul său gaj de onoare, se sârgui a dispresura cu totul orașul încunjurat și a nimici cu desăvârșire pe latini. Latinii îngrijiră înșii ca împresurații din Adrianopol să nu afle numaidecât știrea înfrîngerii suferite, căci în noaptea ce urmă zilei de luptă ei iluminară în mod strălucit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tronul bulgar în puterea dreptului de moștenire. Maria, cum purcesese grea de Lachanas, a fost detronată într-adevăr și dusă în prinsoare la împăratul, carele tocmai picase la Adrianopol, de unde apoi ea fu pusă la opreală sigură. Asan și Irina sârguiră spre Bulgaria făr-a întîmpina piedici, intrară cu triumf în Tîrnova și primiră, ca regi aleși, în acelaș an (1279) omagiul poporului lor. Între marii demnitari ai țării se distingea pe atunci un anume Terteres, om cu mari merite și multă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privim femeia în toată vârsta ei . «Vezi o fecioară fără prihană, tânără și frumoasă. În ochii ei strălucește dulceața, blândețea, și în inima sa amorul. Iat‐o acum soție, mamă de familie, înconjurată de copiii săi, îngrijind de casă și sârguindu‐ se a împărți cu seninătatea și blândețea ei mângâiere, negurile supărărilor de pe fruntea soțului său. În sfârșit, matroană responsabilă, povățuind către cele bune pe fiii și fiicele sale, uitându‐se cu mulțumire la viața ei trecută, în care nu are
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
anul 1842. De meserie arhitect și „mehanie”, „cu mici mijloace materiale”, care nu erau „nici cum în proporții cu cunoștințele ce posedez” arăta Niciman, în februarie 1858, caimacamului Moldovei, „în strictul cercul amicilor, cu mijloace materiale ce posedez, m-am sîrguit a inventa și am și realizat chiar o mașină de o construcție deosebită, pentru fabricarea productului numit arpacaș, care product din lipsa fabricilor din țară s-au adus acum în Moldova numai din țările învecinate. Astă fabrică pusă în cercare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
intermediară, similari cu infirmierele medicale de astăzi. Munca de îngrijire fizică a bolnavilor revine tot infirmierilor. În sarcinile lor intră grija de "a supraveghea în permanență asupra alienaților" și "de a nu se sfădi cu alienații și de a se sârgui de a-i liniști când sunt iritați". Ei au datoria de "a nu maltrata pe alienați și, fiind atacați de aceștia, a chema în ajutor pe colegii lor, înștiințând pe superiori"85. Acest proiect, pe parcursul a peste un secol, a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) „Să ne sârguim să ducem o viață plină de fapte bune, pentru ca răsplata să ne fie îndoită: una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]