52 matches
-
căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
privim femeia în toată vârsta ei . «Vezi o fecioară fără prihană, tânără și frumoasă. În ochii ei strălucește dulceața, blândețea, și în inima sa amorul. Iat‐o acum soție, mamă de familie, înconjurată de copiii săi, îngrijind de casă și sârguindu‐ se a împărți cu seninătatea și blândețea ei mângâiere, negurile supărărilor de pe fruntea soțului său. În sfârșit, matroană responsabilă, povățuind către cele bune pe fiii și fiicele sale, uitându‐se cu mulțumire la viața ei trecută, în care nu are
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
în plină epocă pașoptistă. Crezul său artistic se încheagă aproape exclusiv sub imperiul principiilor clasice, după cum o atestă propria-i mărturisire din prefața primului volum de poezii publicat în 1836: "Îndreptat de pilde clasice și de firea limbei, ne-am sârguit a urma sistema care cere ca poezia ce este productul cel mai ales al cugetării prin simțire înălțată, să răsune prin ziceri elegante și armonioase."208 Descompunând această frază în unitățile ei definitorii, observăm că absolut fiecare element se subscrie
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cugetării prin simțire înălțată, să răsune prin ziceri elegante și armonioase."208 Descompunând această frază în unitățile ei definitorii, observăm că absolut fiecare element se subscrie ideologiei clasice chiar și la nivelul alegerii cuvintelor cum ar fi verbul a se sârgui ce indică efortul, prelucrarea succesivă sau substantivul sistema ce implică ideea de canon, de normare a fluxului poetic. Debutul frazei este marcat de ideea de model centrală paradigmei clasice care, desigur, implică în subsidiar admirația pentru acest tip de literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) „Să ne sârguim să ducem o viață plină de fapte bune, pentru ca răsplata să ne fie îndoită: una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
altele, ar fi putut spune și asta că ostașii, îngăduind să fie furat trupul, ar fi dat prilej ucenicilor să plăsmuiască cuvântul despre înviere. Așa însă, întărind ei înșiși mormântul, nu mai puteau să spună asta. Ai văzut cum se sârguiesc arhiereii și fariseii să pună fără voia lor în lumină adevărul? Ei s-au dus la Pilat, ei i-au cerut, ei au întărit mormântul cu strajă, ca să fie unii altora și învinuitori și martori ai adevărului. Când L-au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta, în care trebuie să ne pregătim pentru viața viitoare, în care nu vom mai săvârși nici un lucru din cele ce ne sunt îngăduite aici, nici lucrarea pământului, nici neguțătoria, nici slujirea noastră, nici altceva din cele cu care ne sârguim aici. Ci petrecând în nelucrare totală, vom aduna roadele semințelor semănate de noi în viața aceasta. Ele vor fi nestricăcioase, dacă semințele semănate în viață au fost bune, și stricăcioase și primejdioase, dacă am semănat semințe rele în timpul lucrării pământului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
intermediară, similari cu infirmierele medicale de astăzi. Munca de îngrijire fizică a bolnavilor revine tot infirmierilor. În sarcinile lor intră grija de "a supraveghea în permanență asupra alienaților" și "de a nu se sfădi cu alienații și de a se sârgui de a-i liniști când sunt iritați". Ei au datoria de "a nu maltrata pe alienați și, fiind atacați de aceștia, a chema în ajutor pe colegii lor, înștiințând pe superiori"85. Acest proiect, pe parcursul a peste un secol, a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rodul muncii a două mari familii de masoreți 1. Prima este familia lui Ben Așer, printre ai cărei membri se numără Aaron Ben Așer, Neemia Ben Așer, Așer Ben Neemia, Moșe Ben Așer și Aaron Ben Moșe. Toți aceștia au sârguit din secolul al IX-lea până în secolul al X-lea, astfel încât în secolul al XIV-lea, textul prelucrat de această familie va deveni textus receptus pentru ediția Ben Chayyim. Prestigiul textelor Ben Așer se datorează în mare parte cinstirii pe
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
imperiul clarității, configurând, astfel, prin imaginea implicită a cititorului trecând prin probele lecturii-călătorie inițiatică și ale cunoașterii de sine și ale lumii ca premise necesare cunoașterii lui Dumnezeu 81 un model uman ideal. 3. "...să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii...". Autorul Vom selecta aici, punctual, câteva atitudini autorefe-rențiale ale predoslovilor configurând și alte modele ideale, umane și cărturărești deopotrivă, lăsând citatul să vorbească elocvent, cu impresia schițării fugitive, dar în tușe memorabile, a unor portrete de erudiți
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
multe locuri nu să înțelége. Pentru care cercați cărțile céle tipărite mai denainte și céle de acum, și, de veți cunoaște că iaste așa, nu cérem altă cérere dela dragosté pravoslavii voastre, fără numai să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii, și ostenelile noastre ca niște părinți iubitori de fii vă le dăruim. Priimiți dar daru cu dragoste, că toți vă veți folosi [s.n.]". Un eu auctorial care cercetează și vrea să își comunice explicit opinia își face
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
argumentele ce-i serveau drept temei actualului demers, el adăuga acestora durata extinsă a propriului travaliu și, desigur, noile contribuții personale în progresul sau propășirea domeniilor slujite în răstimp. Astfel, "în curs de 20 de ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în prețul mult mai scăzut al exploatării sale, ca și în sporita-i rezistență la uzură. Din ipostaza-i de "montanist", Hodocin reamintea faptul că descoperise "foarte însemnătoare straturi de mineralii", fără a uita să invoce că "încă s-au sârguit a deschide băi foarte însemnătoare pentru Moldova și a înființa o fabrică de fier neapărat trebuitoare pentru țară". Dintr-o altă poziție, cel puțin la fel de utilă și definitorie pentru definirea prestației sau a traiectului său profesional, cea de hidrotehnician sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Profesor al Academiei În urmarea însărcinărei puse asupră-mi de cătră cinstita Epitropie a Învățăturilor Publice și după încuviințarea Preînălțatului Domn, cercetând, prin știința geognosei șirul munților Moldovei de la Dorna pân<ă> la valea Tazlăului, potrivit cu instrucțiile mele, m-am sârguit totodată a face observații și cercetărei atingătoare de toate producturile munților. Nu am putut trece cu vederea pădurile, ca cele mai însămnate producturi a munților și a iconomiei naționale. Pădurile pentru fieșcare țeară sînt de mare preț și însămnare, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care să se scoată și să se îndeplinească la loc această anuală pierdere, să se păstreze capitalul țărei în a sa întregime și, după putință, să se facă țara mai înavuțită. Spre acest scop, fieșcare ocârmuire înțăleaptă necontenit s-au sârguit, prin îndămânarea și îmbunătățirea agriculturei, prin așezarea de manufăpturi și fabrice, a spori și a înmulți producturile țărei, nu numai pentru a ei proprie trebuință, ci și pentru exportație, iar mai ales dintre toate, a înainti în tot chipul minăriile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el, prin aceasta, poate scoate un folos mai mare de pe a<le> sale moșii, atunce el se va sârgui a îndămâna după toată putința lucrarea lor, sau va învoi doritorilor de întreprindere a deschide mine pe a<le> sale moșii, cu condiții potrivite dacă singur nu s-ar îndupleca la aceasta, sau nu ar putea. Spre acest sfârșit, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ținutală, care să nu aibă băi publice și o shoală de înotat. Fiind că în capitala noastră lipsesc încă aceste două institute, d<umnealui> K. Mihailik de Hodocin, director shoalei mehanice, căruia sîntem datori cu multe folositoare lucrări, s-au sârguit a găsi, pentru una și pentru alta, un loc potrivit și cu apă deagiuns. Pe locul cel sterp, în vale de Curtea-Veche, se află un lac lung de 23 și lat de 17 stânjeni, carele, deși este de mult mâlit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație cum că pururea să va sârgui, prin credință și neobosită energică lucrare, întru împlinirea îndatoririlor sale a aduce țării însămnate slujbe, ca prin aceasta și prin a<le> sale purtări, să câștige considerația Cins<titei> Epitropii și a publicului. Cu adânc respect, pre supus Mihalic, nobil
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încuviința a să faci, să le și probăluiesc cu mașină idraolică, spre a eși toate bune întocma după cum trebuința cere. Al 3<-lea>. Datoriu sînt ca soma stânjinilor ci Epitropia ar încuviința a să faci într-un an să mă sârguiesc, cu ce mai mare activitate, a să îndeplini în totul, așăzând țăvile cu luare aminte după nevela cea mai potrivită, care, iarăși, eu sînt datoriu a o da spre a nu să faci stinghireală sau sminteală cât de puțin în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cea a binelui. Oricât de inventiv este dracul, Dumnezeu îl întrece în perspicacitate. Se vede aceasta din surprinzătoarele și inventivele modalități de practicare a virtuții pe care le făceau sfinții. (n.s. 25, p. 57) footnote>. Pe acestea toate să ne sârguim să le mărturisim, ca și noi să ne bucurăm de cinstea din ceruri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări despre educația copiilor..., cuvântul III, p. 57) „Să ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să le mărturisim, ca și noi să ne bucurăm de cinstea din ceruri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări despre educația copiilor..., cuvântul III, p. 57) „Să ne sârguim să ducem o viață plină de fapte bune, pentru ca răsplata să ne fie îndoită: una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
efect), așa și credința singură, fără fapte de dreptate, nu ne izbăvește din focul cel veșnic. Cel ce mă iubește, zice Domnul, va păzi poruncile Mele (In. 14, 21). Dacă iubim deci pe Domnul și credem în El, să ne sârguim întru lucrarea poruncilor Lui, ca să câștigăm viața veșnică. Iar dacă trecem cu vederea păzirea poruncilor Lui, de care ascultă toată zidirea, cum ne vom numi pe noi credincioși, o dată ce am fost mai cinstiți decât toată zidirea, dar dintre toate singuri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
eforturile lor de a găsi un teritoriu prielnic stabilirii, semnificativă pentru toleranța și viața religioasă din Moldova: „Încredințându-ne, scrie istoricul, că aiurea nu putem dobândi hirotonia după toate canoanele scrierilor apostolice, noi în curgere de câțiva ani ne-am sârguit a ne informa despre rânduiala bisericii primitive, și de se află undeva oameni, care să fi păstrat, în primitiva puritate credința în Domnul nostru Isus Hristos. Spre acest finit oarecare erau deciși a călători în India, dar, pe când noi eram la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]