38 matches
-
știință, să încerce uneltele scriitorului. Alăturat în chip firesc sămănătoriștilor, el a preluat multe din stereotipurile lor. Dar harul povestirii, capacitatea de a înfățișa fidel graiul, locuința și ocupațiile celor printre care s-a născut dau relief câtorva dintre „chipurile săcelene” („moșu Vasile”, „părintele Radu”, „Călțuna”), asigurând textului și o deosebită valoare documentară cu privire la etnografia zonei. Și partea memorialistică a lucrării Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal..., a cărei versiune franceză se subintitulează Épisodes et souvenirs, este redactată cu har
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
Roman Ciorogariu cu ,,Coroana României“ și ,,Răsplata muncii“26. În același an, la Timișoara anunța înființarea Episcopiei Timișoarei ,,ca fiind un deziderat al bănățenilor și al tuturor românilor de dincoace de Carpați”27. La 1 mai 1924 a vizitat comunele săcelene, unde a cercetat mai multe biserici, prilej cu care la Cernatu a fost ales președinte al Casei Naționale. A vorbit acolo de spre efortul determinat de ridicarea catedralei ortodoxe din Cluj, pentru care Ministerul acordase trei milioane lei. În viziunea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Roman Ciorogariu cu ,,Coroana României“ și ,,Răsplata muncii“26. În același an, la Timișoara anunța înființarea Episcopiei Timișoarei ,,ca fiind un deziderat al bănățenilor și al tuturor românilor de dincoace de Carpați”27. La 1 mai 1924 a vizitat comunele săcelene, unde a cercetat mai multe biserici, prilej cu care la Cernatu a fost ales președinte al Casei Naționale. A vorbit acolo de spre efortul determinat de ridicarea catedralei ortodoxe din Cluj, pentru care Ministerul acordase trei milioane lei. În viziunea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
VIAȚA SĂCELEANĂ, revistă apărută la Satulung-Săcele, județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
VIAȚA SĂCELEANĂ, revistă apărută la Satulung-Săcele, județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori vechi”, „Folclor”, „Bibliografie” „Spicuiri mărunte”, „Poșta redacției”. Sectorul de poezie este susținut de I. Al. Bran-Lemeny, Ion Iordache, Vasile Coban, Nicolae Moisiu, Victor Tudoran, Lucian Costin, Iosif Mariescu, I. U. Soricu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că aici, la Sinaia, și-a scris Naum Râmniceanu Hronograful său din Manuscrisul românesc nr. 1412 din fondul Bibliotecii Academiei. Cele șase caiete de cântări ale lui Gheorghe Ucenescu, cel mai important discipol al lui Anton
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
redactorul părții artistice și literare la „Gazeta Transilvaniei”, din 1931 era prim-redactor la „Brașovul literar și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul nou” ș.a. După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează, foarte rar și atent cenzurat, mai mult cu evocări ale vieții culturale, la „Tribuna”, „Steaua”, „Secolul 20”, „Luceafărul” (unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]