140 matches
-
comandamentelor instinctuale și a convențiilor burgheze care o împing spre bărbatul puternic, devenit într-o noapte salvatorul ei, iar o întâmplare de vodevil cu care regizorul cochetează deschide o love affair după regulile genului. Numai că germenele revoluționar se află sădit și în fragila poloneză, iar replica ei în fața agoniei iubitului la vederea armei acestuia este elocventă „Dacă am fi avut mai multe (arme, n.n.) ai fi devenit poate un bun mecanic." Cu alte cuvinte, dacă revolta de la Varșovia împotriva germanilor
Reversul medaliei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6157_a_7482]
-
s-o mai poată face singur. Kostas este un bătrân păcătos ce se face vinovat de toate netrebniciile de pe lume, dar care este convins că răul din el e din voia lui Dumnezeu. O ciudată credință în rânduiala lui Dumnezeu, sădită poate în copilăria sa petrecută într-o Grecie evlavioasă de la jumătatea secolului al XIXlea, nu va fi clintită de toate grozăviile făcute cu voia sau fără voia lui: „Dumnezeu ne alcătuiește pe unii drepți, iar pe alții strâmbi, schimonosiți. Dar
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]
-
pentru a fi vopsite de Sfântul Paște. Prin tradiție, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte și să le dea de pomană vecinilor, rudelor și tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din țară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
Monica Rohan 2013. Filă de jurnal Cititorii în stele răsar printre rafturile bibliotecii Anul pierderii ia sfârșit anul pierderii ca o floare uscată-i în centrul ființei mele sădit vreascuri gătite în rugul iubirii biblioteca bibliotecarei foșnește se întorc pădurile dinaintea peceții de plumb slovele vii își scutură piei de semnificații sfânt martirizat, suflete, toate învelișurile le-ai dat legăturilor ferecate în cuvinte de aur - Doamne, al cărților iartă
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
asiști la carnavaluri, iei masa la umbra copacilor sau într-un restaurant elegant, mergi la un concert simfonic sau la un spectacol de pantomimă sau pur și simplu stai pe o bancă și admiri cele peste 100 000 de flori sădite aici. Tivoli a fost deschis în anul 1843, după ce arhitectul danez Georg Carstensen l-a convins pe regele Christian VIII să-l lase să proiecteze un parc după modelul celui din Paris, care se numea Tivoli, și după Grădinile Vauxhall
Agenda2005-30-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283998_a_285327]
-
iubești iubite..., inca te iubesc! Dramatic turnul ni se înalță se dilată Asemeni unui mult prea ipotetic început, Privirea noastră, ne- ntâlnită, neîntinata Senzual tânjește, blând sedusa, catre absolut. Dar tot mai multe și ne-nțelese dialecte Își strigă neputinț-adanc sădita între noi Și parcă toți înlănțuiți în zeci de mii de secte, Încearcă înțelegerea măcar din doi în doi, E plin azi Babilonul iar tu îmi ești departe, Si grea îmi e speranța că până la creație, Putea-voi înțelege vorbele
BABILON de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373714_a_375043]
-
făgașul bătut de păcătoși/ și nici în cârdul celor ce-și bat joc de toate/ ci-i place să urmeze/ doar legea celui/ veșnic/ așa că zi și noapte/ cu legea lui e-n gând/ Căci fi-va ca un arbor sădit/ lâng-un pârâu/ ce dă din trupu-i roadă/ fără ca frunzărimea/ să i se ofilească/ va duce tot ce-ncearcă/ la cel mai bun sfârșit.” Fiecare din cele două tălmăciri își are câte un pasaj mai izbutit, cât mai aproape de cadențele originalului
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
apartamentul și fugise la Urlați. Îl atrăsese Drumul Vinului, le zice tuturor curioșilor să afle de ce tocmai acolo a-nchiriat o căsuță a unei cunoștințe din București. Gustul băuturii fără exces l-a făcut harnic-harnic. A fasonat căsuța, îngrijește prunii sădiți personal de când s-a așezat locului, a meșterit la un umbrar dărăpănat, ridicându-l în rang de chioșc sub care să poată degusta câte ceva cu cine se nimerește. Singur, nu-i priește, Doamne ferește! De-acolo vine la oficiul poștal deținător
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
Acasă > Poezie > Imagini > AMINTIRE DIN VIITOR... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Închide ochii iubite și privește dincolo de mine Vei vedea amintiri din lumea noastră viitoare, Tu ești sămânță sădita de iubire ce-a crescut Cu credința falnic copac al vieții, luminii tribut. Visează frumosul meu, visează cu mine Cum brațele ramuri ți se deschid minune, Din liane țesute de fluturi cu-al orhideei amor Fă-mi balansoarul iubirii și
AMINTIRE DIN VIITOR... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383842_a_385171]
-
nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Totuși am văzut sub ceruri Multe lucruri minunate Câte șanț își au sorocul Și-i o vreme pentru toate. Este-un timp spre a te naște, Moartea are însăși timp, Si săditul și culesul Își găsesc un anotimp. Să ucizi este o vreme, Alta spre tămăduire, Este-o vreme-a dărâmării, Alta, vreme spre zidire. Este-o vreme spre a râde, Este-o vreme spre a plânge, Este-o vreme să împrăștii
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.III – VREMEA TUTUROR LUCRURILOR – DEOSEBIREA OMULUI DE ANIMAL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383591_a_384920]
-
se poate spune despre democrația modernă. Măsura, moderația este proastă în viață; să trăiești în exces înseamnă nebunie. Înțelepciunea greacă se baza pe măsură; mediocrii sunt oameni cu măsură, și atunci?...” Nu degeaba s-a spus că întâi morala trebuie sădită și numai apoi democrația făurită! Morala este temelia pe care se poate începe a construi ceva durabil. Și la sădirea moralei începi prin a stârpi necinstea, adică corupția - cea mai mare abatere de la moralitate. S-a instalat o neîncredere în
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
duios lumina ce-mprăștie în cale/ Nectar din suflet, tandru aștern tăcut în prag/ Și-aștept din depărtare... chemarea vocii tale.// De-ai știi câtă iubire am adunat în suflet/ Și câtă primăvară am strâns la pieptul meu/ Câți ghiocei sădit-am și-al ramurilor scâncet/ L-am ascultat cu jale ori l-am trăit mereu...// Ai alerga prin valuri, prin nori ți-ai face cale/ Și lumea ai străbate, mi-ai căuta privirea/ Nectarul meu din suflet s-ar scurge
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ȚARA MEA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului țara mea, e țărâna neamului meu și al tău e cuibul casei în care ne-am născut, e credința sădită mereu prin anotimpuri purtate de vânt. e ziua, din care ne știm prin cuvântul rostit tăcerea, din dans și din port - e roșul mac dintre spicul de grâu valsând sub lumină zâmbind. e lumina codrilor verzi și apele ce spală
ŢARA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344506_a_345835]
-
locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau să cumpere altele 687, sau câteva decenii mai târziu la Preșneni, unii proprietari acaparează părți din hotarul moșnenesc nepermițând țăranilor să-și ia venitul de la viile și pomii ce-i aveau sădiți acolo 688. Evident, țăranii au reacționat cu hotărâre împotriva acestor tendințe. În primul rând refuzau să plătească obligațiile sporite. Printre cei ce procedează în acest fel sunt și locuitorii din Cerneți care în anul 1833 nu numai că nu-și
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
limitată, în schimb prostia nu are hotare. Nașterea e o șansă, bătrânețea o calitate și moartea o datorie. Bunele intenții nu sunt de ajuns să restabilească dreptatea. Oprește-te, îndoiește-te, convinge-te. Iubirea este cheia de bolta a universului, sădita de Dumnezeu în fiecare dintre noi. Ne-am obișnuit să spunem prea des: e dreptul meu și nu cedez! - dar ne derobam sistematic când e vorba de obligații. Cine nu se străduiește, nu se zidește. Agresiunea contra mediului se intoarce
EXERCITII DE MEDITATIE (4) de ION UNTARU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364899_a_366228]
-
petale pe care șoaptele s-au așezat pe aripe de fluturi fiecare răsuflare din vocea-ți suavă o strecor în ființă atingând cerurile cu acordul ei contemplu cu privirea neștiutoare mișcări orientări ninse cu praful așteptării vise umbrite de lăstari sădiți foarte des reiau drepturile și cresc nestăpânite peste ape ceruri răsărituri cu mâini prelungite până-n stele înclin sărutul în noaptea de diamant a ochilor tăi copleșiți de albastru împreună vom saruta iarba dimineților prinse-n tâmple iubite vocea ta e
ZILELE ALĂTURI DE UMBRA TA de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366649_a_367978]
-
moment și în Autorul lor. Ba mai mult, creația primordială a fost realizată din neființă, altfel am fi fost de o ființă cu Însuși Creatorul. Astfel, originea noastră se odihnește în El. Suntem dumnezei în devenire, deci avem în noi sădite „semințele” creaționale, putința de a crea dar numai atât cât ne permite calitatea noastră umană. Aș putea spune, fără să-mi fie frică de contra-argumente, că un act creativ și rezultatul său se apropie de o minune, se află la
PĂRĂSIT DE CREATIVITATE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350812_a_352141]
-
cum o face-un tata. Dorul meu de casă este vocea mamei grijulie-ntruna fără de odihnă. Rară adunare la o masă neagră unde se mănâncă liniștit și-n tihna. Dorul meu de casă e iubirea sfântă ce mi-a fost sădita în adânc de suflet. Sfaturile mamei pline de speranță, Lacrimi mari ascunse de obrazul umed. Dorul meu de casă este vorba dulce, Șirul de cuvinte ce în piept s-adună. Este doru-acela ce-napoi mă duce, Scumpă și frumoasă limba
DORUL MEU DE CASĂ de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354967_a_356296]
-
dilemă, Nici nu mă voi opri din mers. N-am să folosesc o mască falsă, Să mă prefac îmi este foarte greu, Figura ta din suflet îmi e ștearsă, Nu crezi? Nu mai spune, zău! Te simți așa de adânc sădită, În mintea și gândirea ta? Încrederea îți e vădită, Desigur, te-am iubit cândva! 1965 Referință Bibliografică: NU PLÂNG / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 584, Anul II, 06 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte
NU PLÂNG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355001_a_356330]
-
disperat. Eu sunt a zecea mașină care stă la coadă și-n spate se mai zăresc doar două. - Doar până la Câmpulung ! - E bine și atât, o să găsesc ceva acolo ! Vreți să mă luați ? Luatul autostopiștilor de pe șosea seamănă leit cu săditul unui pom. De exemplu ,a unui păr. Pe de o parte, îi faci un bine părului că îi dai viață iar pe de alta,când se face mare,aștepți să-ți pice para mălăiață drept în gură. Iar eu aștept
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
zâmbet pe care ți-o dăruiesc. Te prețuiesc pentru zile de albastru senin când descopăr cerul tău oglindit în privirea mea. Te prețuiesc pentru atingeri de catifea, cu aromă de cafea, în răsărit de soare. Te prețuiesc pentru floarea dorului sădita în grădina inimii. Tu esti gândul de lumină iar ochii tăi îmi așează culoare în fiecare clipă a vieții. TE PREȚUIESC. POEM Pe cerul vieții mele strălucește soarele privirii tale. Alerg desculța pe câmpul verde căutând floarea roșie a pasiunii
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
Îngenuncheați de nonsens Nu te am decât pe tine! Privește-mă! Nu știu de unde provin florile răului; nici n-aș vrea să cunosc teritoriile secerate de molimă.. catafalcurile anchilozate mă-nfioară! Privesc, în genunchi, cum se naște, hidos, din semințele ieri sădite, copilul nopții cu trup străveziu și colți de absint. Îi împlântă sec în bucata noastră de câmpie. De ce taci? Ninge, să știi! Nu, nu cu dalbi fulgi, Nu...Fulgii de-acum au ruginit și scârțâie infernal când se revarsă. Nu
ÎNGENUNCHEAŢI DE NONSENS de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353759_a_355088]
-
duios lumina ce-mprăștie în cale Nectar din suflet tandru aștern tăcut în prag Și-aștept din depărtare... chemarea vocii tale. De-ai știi câtă iubire am adunat în suflet Și câtă primăvară am strâns la pieptul meu Câți ghiocei sădit-am și-al ramurilor scâncet L-am ascultat cu jale ori l-am trăit mereu... Ai alerga prin valuri, prin nori ți-ai face cale Și lumea ai străbate-o, mi-ai căuta privirea Nectarul meu din suflet s-ar
NECTARUL DIN SUFLET de GEORGETA RESTEMAN, ORADEA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357104_a_358433]
-
N-ARE PARTE! Autor: Alexandru și Maricuța Manciuc Toma Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului Eram mic, ...un țânc de vreo cinci anișori jucându-se prin curtea noastră mare și plină de pomi fructiferi, sădiți și bine îngrijiți de mama. În jumătatea din spate, despărțită de restul curții prin patru cireși mari de soiuri diferite, mama sădise o micuță pepinieră de paisprezece caiși și patru meri, lângă hotarul cu parcela de struguri de masă Muscat
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
identificarea caracterelor decorative și a standardelor de calitate ale speciilor lemnoase utilizate în peisagistică Utilizarea corectă a limbajului profesional referitor la caracteristicile plantelor lemnoase Identificarea caracterelor decorative la speciile lemnoase folosite în peisagistică 7.2.10. Identificarea standardelor de calitate ale materialului săditor lemnos 7.2.11. Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind caracterele decorative și la standardele de calitate ale plantelor lemnoase folosite în peisagistică 7.2.12. Selectarea materialului săditor lemnos în funcție de standardele de calitate necesare 7.2.13
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]