638 matches
-
atunci, să ai pereche la cea cu Isus Hristos și să-ți amintească de mine. Eu rămăsesem mută de consternare, dar și de ciudă țenia evenimentelor. Am luat icoana, am desfăcut-o din hârtia în care fusese adusă și m-a săgetat din nou privirea ochilor lui din pictură. Am admirat-o și i-am mulțumit cu multă considerație. El a realizat emoția mea: Să știi că am pictat-o pentru tine, când nu te întâlnisem încă. Cum așa? am întrebat eu
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
coadă în fața ușii Penelopei pare incapabil să dezlege misterul valului țesut ce nu înaintează. Mister care-l transforma, pentru ei, dar poate că și pentru noi, în val pictat. Ulise se întoarce în Ithaca pentru a vedea dacă mai poate săgeta inima Penelopei, încordînd arcul tinereții sale. Ultima (?) încercare ce i-au dat-o zeii - poate cea mai grea - este aceea de a o lua de la început, alături de o Penelopă-Turandot, care (indiferent de ce ar spune exegeții) e mai tînără că Nausicaa
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
o cingătoare , Din asfințit fâșii rupând , Și tot văzduhul străbătând Le-oi adapă cu-arome rare ; Cu melodii a ta ureche Necontenit o voi vrăji ; Din nestemate-ți voi zidi Palate fără de pereche ; Oi cufunda în mari , că vântul , Voi săgeta spre stele-n zbor , Ți-oi dărui întreg pământul- Iubeste-mă !... XI Și-atunci , ușor , Atinse gura-i arzătoare De gură ei care zvâcnea ; Cu vorbe ademinitoare La rugăminți îi răspundea. Frigând-o aprigă privire Țintea în ochii rupți din
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
de tot felul ale vieții, sperînd să-l poată regăsi, din întîmplare, într-un pod cu vechi lucruri noi (adică necunoscute ei pînă atunci), ca-ntr-un roman de Modiano. Tot ce găsește, însă, e o durere amorțită, o duioșie săgetată de remușcări, de vina copleșitoare de-a nu-și fi putut mărturisi, la timp, pe de-a întregul, iubirea. Îl "adună", puțin cîte puțin, din întîmplări rememorate tandru, din acelea cu happy end, ca poveștile depărtate ale copilăriei. Între tînărul
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
pregătit pe îndelete. Puștii din "Alpin" au învățat pas cu pas gramatica muzicii de cameră. Au fost puși să facă multiple exerciții de sintaxă interpretativă. Li s-au trezit sentimente, orgolii, nebănuite energii. Și iată că un poem sonor ne săgetează inimile. Dacă în urmă cu zece ani Bucureștiul nu avea nici un ansamblu de percuție, azi se fălește cu existența a două asemenea entități restitutive, ambele din plin performante. în aceeași zi, la concertul Ansamblului de percuție al Facultății de Muzică
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
materie, până la ultima picătură de energie. Eram pe câmp când s-a dezlănțuit furtuna. Un fulger a lovit un nuc bătrân și acesta s-a aprins ca o torță. Nucul ardea, ardea ca niciodată în viața lui. Limbile de foc săgetau văzduhul, iar apa ce cădea părea nesemnificativă. Totul în jur băltea, doar nucul ardea scoțând gemete tulburătoare. Lovit de fulger nucul ardea ignorând ploaia ce cădea bezmetică. Atâta apă ce-l lovea în spinare și el tot ardea! Ardea ca
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
II Dezmățul se sfârșise. Câteva bacante băute chicoteau. Perigeu, se așeză pe treptele băii, chemând sclava tracă la dânsul. Trupul îi tremura ca bolnav. Bacantele triste plecară să-și vindece rănile ciupiturilor cu uleiuri de măslin. Soarele pătrundea prin plafon, săgetându-l. Și așteptarea asta-l duru. Când draperiile fură trase în lături, sclava-l orbi. El, Perigeu, curtezanul de temut al Romei căzu în genunchi de pe trepte. Ea veni pășind ca-n vis. Apoi, își plecă privirile, clătinându-se. Pe
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ZÂMBESC Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Zâmbesc de dimineața până seara când îmi apari în gând. Nu mai spun, când mă săgetează apropierea ta reală. Și îmi apari la fiecare răsfrângere spre interior, la fiecare privire spre exterior, la orice sunet din care mi se naște existența. Și dintr-o dată simt că mă transform, sunt muzică întrupată. Știu că mă auzi de
ZÂMBESC de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381778_a_383107]
-
nr. 1900 din 14 martie 2016 Toate Articolele Autorului Pe verdele pisc mă opresc o clipă lacrima clară se naște din zid, ochiul privește și țipă în luciul opalin de pe rid. Undele norului parcă renăscute se adapă la focul inimii săgetând, liniștea naște vorbe tăcute aerul aplaudă printr-un sunet blând. Mă aplec și caut prinosul de altfel aduc. E noapte și verdele împunge, eu plâng! Referință Bibliografică: Năluca / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1900, Anul VI, 14
NĂLUCA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384175_a_385504]
-
un râu și de pe balustrada de lemn construită în spatele morii de apă situată în extremitatea nord estică a sa, m-am oprit să privesc și să ascult armonia locului, zgomotul curgerii apei, jocul păstrăvilor mari cu spinările negre marmorate ce săgetau prin valuri, printre vegetația acvatică și pe sub maluri, zbenguitul a două vidre care lunecau furișat pe lângă mal, puțin mai departe de locul unde mă aflam, aproape de vâltoarea de lângă podul din fața morii, acolo vegetația acvatică fiind mai bogată. Începuse să sufle
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
program nesmintit: "am ciocnit vreo cinci pahare și-am plecat cam beți acasă/ urmărind în depărtare restul de viață rămasă/ nu ne bucurăm de soartă, nu ne bucurăm de noi/ avem inima rănită și-mpacheta-tă-n noroi/ niște gheare de argilă mă săgetau indecis/ par-că-aș fi furat femeia și sexul din paradis// dau chitanțe sărăciei să mai plece și la altul/ vreau să simt cum mă seduce și mă devorează înaltul/ vreau un viscol să rateze moartea când va fi aproape/ și un
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
cu o profundă intuiție a formei, a caracterului și a mișcării, acolo, în peștera lui, animalele pe care trebuia să le vîneze. Și înainte de a răscoli desișurile pădurii, zăvoaiele sau stepele, pentru a găsi animalele în carne și oase, el săgeta imaginea desenată. în viziunea sa de om solidar cu întreaga fire și de copil inocent al unei lumi omogene, imaginea era obiectul însuși, realitatea lui adîncă și incoruptibilă. A o săgeta însemna, așadar, un act magic al vînătorii, o execuție
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
pentru a găsi animalele în carne și oase, el săgeta imaginea desenată. în viziunea sa de om solidar cu întreaga fire și de copil inocent al unei lumi omogene, imaginea era obiectul însuși, realitatea lui adîncă și incoruptibilă. A o săgeta însemna, așadar, un act magic al vînătorii, o execuție simbolică, dar și o provocare a realității nemijlocite. Pentru că uciderea propriu-zisă a animalului, acolo, în bîrlogul său, nu mai reprezenta decît o pură formalitate din moment ce el fusese vînat în realitatea înaltă
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
1947, cănd scrie ciclul de poeme în câte două catrene, Zodii, stilul se schimbă, discursul fiind concentrat într-o expresie oarecum rece, închegând emblematic figură semnelor zodiacale: "Pe columne înalte de gand/ între șapte semne de aur/ firmament pitagoric întind/ săgetat de Centaur". O "Diana iernatică-n cer/ cu ogari de zăpadă și fum", se asociază "Capricornului cu copita de ger", "Taurul cu șapte stele-n frunte" se ascunde în "cirezi de argint", "urmele labelor de Leu" sunt căutate tot "printre
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
gheața. Soarele strălucea, aerul era curat și proaspăt, păsările cântau în înaltul cerului, iar iepurii alergau peste câmpuri: în locurile umbrite ale canalelor de irigație și căilor de apă, maldăre de zăpadă răsfrângeau razele soarelui, înțepându-ț i ochii. Am săgetat cu privirea fe- țele albastre ale diavolilor și mi-am dat subit seama că seamănă cu niște personaje frumos boite și bogat sulemenite de pe o scenă - atât doar că nicio culoare de pe lumea asta n-o să poată vreodată zugrăvi fețele
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
nu-ți fie frică, se va face sănătos și va ajunge un Om Mare și ai să te bucuri de el. și va trăi mult, foarte mult, chiar mai mult decât frații lui. La auzul ultimelor Ei cuvinte, m-a săgetat o durere cumplită în piept, am căzut în genunchi înaintea ei și am rugat-o : „Nu-mi spune, pentru că și aceia sunt copiii mei !!!” Mi-a zâmbit și a binecuvântat pe Claudiu-Andrei. M-am regăsit din nou în pat. Ea
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
am visat a doua noapte stând într-un chaiselong pe un câmp, cu bunica alături, tăcută. Tata era într-o pijama ruptă, iar picioarele de sub genunchi nu mai erau decât două cioturi sângerânde. Când l-am văzut așa, m-a săgetat o durere în inimă și m-am repezit să-i pun picioarele unul peste altul, dar nu m-a lăsat, de durere. și mi-a spus că a ajuns așa din cauza celor răi pe la care a umblat să ne dezlege
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
inima, sufletul, străbat în fiecare secundă sute de kilometri, către tine.” Sau: „Țipătul neputinței. Al revoltei împotriva tuturor lucrurilor care au stat în calea noastră, atâta timp.” Și: „M-am stăpânit cu greu, cu toate că, în interior, strigătul acela captiv îmi săgeta trupul, cu forța unui nebun. Privirea îmi aluneca peste alte și alte fotografii, tu vorbeai, eu te auzeam ca prin vis.” De două ori imperială, Claudia Mitră (există o dinastie iulio-CLAUDIANĂ romană, iar MITRA este un simbol al puterii religioase
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
buzele să nu-mi scape nimic. Deși în mine... totul era un țipăt. Țipătul neputinței. Al revoltei împotriva tuturor lucrurilor care au stat în calea noastră, atâta timp. M-am stăpânit cu greu, cu toate că, în interior, strigătul acela captiv îmi săgeta trupul, cu forța unui nebun. Privirea îmi aluneca peste alte și alte fotografii, tu vorbeai, eu te auzeam ca prin vis. Amintirile tale, iubiri, speranțe, singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din viața ta. Așa cum a fost. Atunci, n-am putut
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
denumirea exactă a arătării și întinse animalul mort pe un trunchi de salcie. Toți se apropiară și priviră curioși și neîncrezători. Văzînd exact despre ce-i vorba, le trecu spaima imediat. Numai Vlad nu se apropie de liliac, ci-l săgetă grozav de pornit pe Bărzăun: De-o bîzdîganie ca asta te sperii tu, bă leșie?... Și te mai ții de noi și-o faci pe grozavul că știi drumul? Tu nu vezi că ești mai tanău ca o gîscă? Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
frumoasă, susținute de stîlpi uriași de piatră. Totul părea dăltuit de cea mai măiastră mînă. Stalactitele și stalagmitele, răspândite peste tot, păreau colții unui uriaș adormit cu gura deschisă. Fiori nemaicunoscuți pînă atunci, de admirație amestecată cu teamă și curiozitate, săgetară cu mii de ace cele cinci trupuri strînse unul în altul ca în fața unei primejdii. Luminile lanternelor se întretăiau mereu deschizînd direcții noi spre un tărîm fantastic. Vrăjiți de tot ce vedeau nu se mai gîndiră la propunerea Ilincăi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
eu jumătate din pensie să plătești un model cu ora. BUNICA: Ba să nu îndrăznești! Că eu nu vreau să văd așa ceva. BUNICUL: Lasă, dragă, că nici n-ai să vezi. O pictăm cînd pleci tu la băi. (BUNICA îl săgetează cu privirea) GETA (mai mult amuzată): Și cu tabloul ce faceți, tată? BUNICUL (natural): Îl atîrnăm de perete (după o pauză). La baie. BUNICA (Tot mai indignată): Cum la baie, Ilie? Cum la baie?? Nud la baie, ai? BUNICUL (făcînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ceva? — Nu te mai preface... Oricine altcineva, numai tu să nu mă minți. Te rog. — Și cum a ajuns acel Vasile Moare să fie invitat la masa porcilor ălora? — Nu știu, Ionela, nu-mi spui tu? — De unde știi? l-a săgetat Ionela cu privirea, așezân du-se lângă el pe covor - și parcă avea o siluetă de cocor. — Ce să știu? Că vreau să mă căsătoresc cu Lucian, băiatul lui Parolică. Ești gelos, asta e... — Tu să te căsătorești cu individul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
întoarse perpendicular pe șosea și... noroc că nu venea nimeni din sens contrar. Reuși să redreseze mașina, trase pe dreapta, puse semnalizarea de avarie, ieși din mașină și începu să meargă de năuc prin zăpadă. Din urmă, radioul îi mai săgetă în urechi: Cine iubește și lasă"...! Plecase la Bucura să se liniștească, să uite, să înceapă un nou an liber de coșmaruri de fantasme... Avea dreptate Cioran: "Oriunde am fugi, ducem iadul după noi"! Se întoarse mai potolit, închise radioul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
celui dintâi tip sunt: A. Junele își ia arcul din cui și calul din grajd și pornește pe urmele leului în codru; B. El află leul adormit sub un spin/ rug înflorit. Se întreabă dacă ar fi bine să-l săgeteze sau să-l împuște, dar calul nechează, leul se trezește și-l întreabă pe voinic cum își dorește moartea: în săbii?, în puști? sau în lupta corp la corp/ trântă?; C. Junele alege trânta, pentru că e mai dreaptă; D. Cei
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]