425 matches
-
-i ursoaică! Are și pui! strig eu. Hai să urcăm în copac! Ursoaica cu cei doi pui ai ei, bine crescuți, de culoare brună, năvăleau la vale, dinspre creasta muntelui, chiar pe-aproape de noi. Grohăia-mormăia sinistru toată ceata aceea de sălbăticiuni. De spaimă, de abia am pribidit să ne cățărăm într-un molid, cam vreo trei metri, unul după celălalt. Ursoaica cu puii ei, se vede, nu avea treabă cu noi în ziua aceea. Cum venea cu ursuleții la vale dinspre
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1394780684.html [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
reîntineririi, repercutată benefic în planul poeziei blagiene. Sentimentul culpabilității morale este soluționat uneori prin întâlnirile onirice cu Elena, nutrite de reînvierea imaginilor copilăriei lor rustice. Devenită “pădureancă” sau „greierușă”, ea se regăsește alături de iubitul ei într-o „lume frustă, a sălbăticiunilor”, unde „Într-o podgorie stropită vânăt/ să ne întâmpine o piersică pe creangă/ ca un păcat de aur, toamna, pe dogoare.” („Andante”). Adesea versurile pasionate împrumută tonalitatea și simplitatea ritmului popular, pe care perioada profesională de bibliotecar i-a dat
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
ajunsese în poiana de pe coama muntelui, așa că își îndesă vârtos căciula pe cap. Porni vitejește prin zăpezile mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași de căprioare, care se hrăniseră din belșug dintr-o claie de fân, smotocită de sălbăticiuni, anume clădită acolo pentru cerbi și căprioare. Alături era și un jgheab de lemn în care sălbăticiunile își puteau duce botul, să lingă dintr-un drob de sare. Curăță, cu mâna, jgheabul de zăpadă, ca să ajungă la drobul de sare
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași de căprioare, care se hrăniseră din belșug dintr-o claie de fân, smotocită de sălbăticiuni, anume clădită acolo pentru cerbi și căprioare. Alături era și un jgheab de lemn în care sălbăticiunile își puteau duce botul, să lingă dintr-un drob de sare. Curăță, cu mâna, jgheabul de zăpadă, ca să ajungă la drobul de sare. Apoi contemplă în jur toate împrejurimile copleșite de zăpadă. Iată, în vale, sub umbra unor crengi de
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
se strecură pe ușa garajului, umerii i se gârboviră mai mult, ca sub povara unei greutăți. Curând, nu i se mai auziră pașii. Florin rămase un timp în picioare, privind în gol cu buzele strânse și nările fremătând precum o sălbăticiune ce adulmecă o nevăzută primejdie. Observând sticla de bere lăsată de Vadim, o lovi dintr-o dată cu piciorul proiectând-o direct în perete. Aceasta se sparse cu zgomot și lichidul din ea se revărsă cu repeziciune, desenând pe podea o pată
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
de bipezii cu instincte reptiliene ca pe niște legi de hîrtie, pe care le spulberă vîntul angoaselor?! Thomas era barbarul lăuntric, precum credința cu ideile și filososfia ei morală, era apărătorul patriei, sclavul refuzat la tîrg, nu vrem o așa sălbăticiune în ograda noastră în care cresc zece curcani, nouă găini care fac ouă, în prezent fulguite, și două cățele ... Știți ce ucide iubirea, animalelor dotate cu cojones? Neîncrederea! ne-a lovit sub centura dialecticii frumoasa și languroasa și delicata Licurișca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
-l întâmpine. - Oare unde or fi? se întrebă cu voce tare. - Cine? zise, nedumerită, femeia. - Câinii mei. Singurii tovarăși care au străbătut alături de mine deșertul vieții. I-am lăsat aici, n-am avut încotro. Poate or fi plecat după vreo sălbăticiune! S-au îmbrățișat cu sete, speriați de tot ceea ce le-a fost dat să trăiască. Femeia a început să plângă, mulțumind cu sufletul zidurilor care până mai ieri i-au fost martore trecerii soțului său prin coșmar. - Aici ai locuit
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xv_gina_zaharia_1371063984.html [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu gheare ascuțite și privire piezișă și tot ce era sălbăticiune și păsăret, fără să-și pricinuiască vreo vătămare una alteia, fără de teamă. Veneau acolo, primeau mângâiere și vorbe numai de ele înțelese, după care plecau care pe unde le era locul și firea. Mult se mai minunau oamenii de aceste
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435738277.html [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Tu, înțeleapto, zeiță frumoasă, 6 De ce nu faci să fim deodată și aici și-acasă? SABINUS A ... ! Ca o nălucă s-a strecurat alături cu înserarea ... M-a îmbrățișat sălbatică precum stânca marea. CASIUS Mă rog, cine!? LILIANUS Poate o sălbăticiune? Ia seamă! Ha...ha....! Nu ți-a fost teamă? Sau ești sub protecția unui zeu? Am înțeles. Îți văd timiditatea, dragul meu. PROPELIUS Te-a sărutat, ai sărutato ... spune? CASSIUS Te rog! Spuneo pe nume! SABINUS Ei! Zada! Ș-a
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
să se bucure de noile realizări ale urmașilor săi cu fabrici și uzine performante și oameni fericiți! Dar deodată se trezi în niște hățișuri din dosul cărora îl priveau cercetători doi ochi de lup înfometat. Hăuli de câteva ori și sălbăticiunea se depărtă, probabil urmărea vreo căprioară la fel de înfometată pe aceste meleaguri în care uscăciunea pusese stăpânire. Cu chiu, cu vai, se strecură într-o poieniță cu solul arid. - Cred că am greșit adresa, - se consolă de pustietatea ce trona în
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396595373.html [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
Așadar, luă calea munților, dar și de data aceasta surprizele neplăcute îi ieșeau în cale la tot pasul. Spre stupefacția sa din stațiunile sale rămăseseră doar ruinele, iar falnicii munți arătau ca niște găini jumulite prin care se perindau haotic sălbăticiunile. - Cu siguranță s-au axat doar pe industrie! Dar mare-i fu mirarea când descoperi că fabricile și uzinele zăceau dărăpănate ca vestigii ale unui trecut îndepărtat, pline de bălării, șerpi, șopârle și maidanezi. Se crucii de-a binelea și
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396595373.html [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în miez de noapte, La fântână părăsită. Însingurat să îi fie Destinul unei rivale, O fată cu invidie Plătește la vrăjitoare. Bântuie pe la răscruce, Dar și prin curți, sălbăticiuni. Pe vite să le mănânce, Acelor ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă pagubă mare, Păcătoșilor din lume Ce lucrează-n sărbătoare. Că limba li se dezleagă, Sălbăticiunile vorbesc Și zvon mistic se încheagă Când
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
Bântuie pe la răscruce, Dar și prin curți, sălbăticiuni. Pe vite să le mănânce, Acelor ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă pagubă mare, Păcătoșilor din lume Ce lucrează-n sărbătoare. Că limba li se dezleagă, Sălbăticiunile vorbesc Și zvon mistic se încheagă Când lupii, coada-și privesc. Mister cu datini revine La românii ce le poartă, Vrând a ști-n anul ce vine, Cum va fi a vieții soartă. De-o fi bine să muncească, Norocul
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
și respirația e singura răcoare. Truda cea mare e să urci până sus: pustnicul a urcat o dată și de-atunci a rămas aici, să-și refacă forțele. Pustnicul se acoperă cu piele de capră și răspândește un iz amestecat de sălbăticiune și pipă ce-a pătruns în pământ, în tufăriș și-n grotă. Când trage o lulea mai încolo la soare, de-l pierd, nu știu a-i da de urmă, că-i de-o culoare cu ferigile pârlite. Mai urcă
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
ale vietii să-mi rămână mici amintiri , câteva cuvinte pe care citindu-le să mă bucur. Sudata sufletește de satul românesc tălpile mele sunt obișnuite cu colbul, îmi place să ascult povestirile bătrânilor, să străbat pădurile la pas, să privesc sălbăticiunile în lumea lor, să ascult trilurile păsărilor , să le privesc zborul. În fața lumii Creatorului voi fi mereu o mirare. Primăvară cu moațe mă-mbracă primăvară în culoare, scapătă azi de griul cel cernit mi se deschid în cale ochi de
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_revistei_dor_de_dor_valeria_tamas.html [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
sale se făceau auzite până la mari depărtări, asemeni mugetului înăbușit al unei cirezi uriașe de pachiderme mugitoare alergând dezlănțuite la culme, semn că ținta călăreților nu era prea departe. Mugetul acela al muntelui era temut de oameni cât și de sălbăticiuni și pe coastele sale incandescente nu trăiau alte animale în afară de uriașe salamandre. Pe colții înzăpeziți ai stâncilor, departe de furia clocotitoare a celor două culmi ce se băteau în capete, unde nu ajungeau valurile de foc vărsate necontenit unul către
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
prinț. Odată ajunsă la poalele stâncoase, fiara muribundă din cauză că pierduse prea mult sânge încerca să se piardă cu ultimele forțe printre crăpăturile adânci dintre stânci, către inima muntelui. Săgeata de Argint însă l-a ajuns și lupta dintre cele două sălbăticiuni se vădea tragică. Fiara rănită adânc de săgeata prințului, încolțită de iscusința șoimului cu gheare de oțel care îi țintea vena gâtului secătuindu-i ultima vlagă, lupta cu ultimele forțe pentru viața sa care era pe sfârșite. În timp ce lupul alb
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
nu am venit la poalele muntelui de Foc, însoțită de tata și de frații mei și nu mi s-a întâmplat nimic? Ce ar putea oare să ni se întâmple cu acești credincioși slujitori ai mei de care ascultă toate sălbăticiunile și li se supun? Și apoi uiți că Yoki e neînfricat și nu se pot apropia de el nici leii cei fioroși și nici lupii care ar face calea întoarsă la porunca lui Kalystru? - Nu de fiare mă tem eu
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
este amintireaîn toamna ca o moarte trecând prin cimitir!... XVIII. CA-NTR-O CĂDERE, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere, Când vântul în pădure e o sălbăticiune, Se-așază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere, Coroană-mpovărată de jar și de tăciune. Pământu’-și cere partea, altarul cu ofrande, Sufletul lor piere sub razele autumnale, Privesc fereastra vieții-mi și frunza care cade, Singurătatea zilei ascute iar pumnale. Citește
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
partea, altarul cu ofrande, Sufletul lor piere sub razele autumnale, Privesc fereastra vieții-mi și frunza care cade, Singurătatea zilei ascute iar pumnale. Citește mai mult Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere,Când vântul în pădure e o sălbăticiune,Se-așază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere,Coroană-mpovărată de jar și de tăciune.Pământu’-și cere partea, altarul cu ofrande,Sufletul lor piere sub razele autumnale,Privesc fereastra vieții-mi și frunza care cade,Singurătatea zilei ascute iar pumnale.... XIX
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
un drept patrimonial asupra pământului pe care albul cuceritor nu e dispus, deocamdată, să i-l recunoască decât asupra deșertului australian. A evoluat societatea? Cu siguranță, da. A recunoaște valorile spirituale ale aborigenilor, considerați cu numai câțiva ani în urmă sălbăticiuni, dreptul lor de a se manifesta nestingheriți pe pământul strămoșilor este un semn clar al evoluției unei societăți. Doar un exemplu: pictura punctiformă practicată de aborigeni din timpuri imemoriale este protejată de legea australiană la nivel federal și este inclusă
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_breban_.html [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CA-NTR-O CĂDERE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere, Când vântul în pădure e o sălbăticiune, Se-așază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere, Coroană-mpovărată de jar și de tăciune. Pământu’-și cere partea, altarul cu ofrande, Sufletul lor piere sub razele autumnale, Privesc fereastra vieții-mi și frunza care cade, Singurătatea zilei ascute iar pumnale. Referință
CA-NTR-O CĂDERE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1471596722.html [Corola-blog/BlogPost/342719_a_344048]
-
văzduhul meu murea, mă amețea, seara pe praf de lună, intram la ea în casă ca într-un templu. Și mă întâmpina ea în toată goliciunea. Un corp de naiadă cu țâțele coapte, cu buze de vișină, cu picioare de sălbăticiune de pădure, cu brațe de meduză, asta era ea. Avea nume de pădure, o chema Căprioara. Știa să mă farmece cu daruri pe care nu le simți decât odată în viață. Doamneee, fată, ce dracului am văzut eu la tine
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfințită de la Botezul Domnului“; b. Rugăciunea la sfințirea vasului spurcat; c. Rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alt fel de vietăți, la care se face stropirea cu Agheasmă de la Botezul Domnului și undelemn din candele de la icoanele sfinților protectori ai holdelor, viilor și grădinilor. 5. Stropirea cu apă sfințită în cazul unor boli sau neputințe
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
clase paralele erau oblăduite de domnul Andrici. Dumnealui avea metode specifice de îndrumare a copiilor din clasele sale. Încerca să-i culturalizeze, să-i învețe cântecele din cărțile ucrainene. Și chiar a reușit. Era o poveste drăgălașă, ceva cu niște sălbăticiuni care au găsit o mănușă pierdută de un moș și se bucurau că vor avea unde locui. Și șoricelul, și iepurașul, și vulpea. Până a venit pan-caban (adică mistrețul), care a spus că el va fi stăpân peste căsuța lor
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1410784687.html [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]