728 matches
-
în fața casei și norocul d-sale a fost că la strigătele ei cineva a venit, a sunat la salvare și a fost de îndată internată la spital. Cei doi palestinieni, cum aveau misiunea, n-au făcut decît s-o lovească sălbatec și cu meșteșug, fără a-i zdrobi cutia craniană. La cererea d-sale, medicul a externat-o din spital cu un traumatism cranian, o fractură la nas și brațul drept cu un hematom de la umăr la mînă, medicul declarînd că
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
malefic" ca poetul să-l înlocuiască, înmormîntîndu-l efectiv, pe ziaristul devenit extrem de periculos pentru junimismul politic. M-am întrebat în comentariile mele la cele două cărți și mă întreb și acum de ce trebuia Maiorescu să se debaraseze cu atîta cruzime sălbatecă de ziarist și nu-l putea licenția pur și simplu de la Timpul, cum mai făcuse cînd îl înlocuise din funcția directorială, aducîndu-l, în locul lui, pe Gr. Păucescu. Să revin însă la noua carte a d-lui N. Georgescu, negreșit învățată
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
de revenire. Și, totuși, faptul se produce, ba chiar, cum spuneam, într-o narațiune de proporții. Trăsătura romantico-eroică de care vorbeam era inevitabil să se dezvăluie de vreme ce evoca mediul țiganilor corturari, unde legile aspre ale existenței și comportamentul eroic, aproape sălbatec, erau inextricabile. Dar era un univers care, se vede bine, îl atrăgea nu numai pentru pitorescul comportamental și existențial, unde ciocnirile violente sînt fenomene cotidiene. Nu cred, asemenea regretatului Mircea Zaciu, că, scormonind acest univers, părintele Agârbiceanu se gîndea să
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
și meserii care au dat muncitori calificați excepțional pentru profesii aducătoare de servicii de încredere și venituri bune. Fusese un alt rost al lucrurilor bine așezate la locul lor, cu înțelepciune și experiență de viață a înaintașilor noștri pe care sălbatecii invadatori l-au distrus cu un scop anume : de a ridica pleava și gunoiul la nivel de intelectualitate prin inversarea valorilor. Noi, îndopați cu limba rusă și duși cu sapa la semănat, prășit sau scos cartofii, morcovii, sfecla și porumbul
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
dar se țineau a fi proletari, tovarăși cu noi. Am trecut și prin acele primăveri fiindcă eram tineri și orice adiere de vânt încărcat cu arome de narcise, magnolii, lalele și fâlfâit de aripi ale coco rilor, berzelor sau gâștelor sălbatece ne îmbărbă tau cu speranțe dătătoare de viață, ne împingeau să mergem mai departe sperând la mai bine, crezând în “mărețul mâine”. Când ne părăseau speranțele auzeam șoșotind bătrânii:” lasă că vin americanii și ne scapă”. Americanii n-au mai
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
nu mă simt perfect. Trimit celor dragi un gând de dragoste, ca și fraților necunoscuți risipiți din lume, fiindcă primă vara, toată lumea este a mea; mă simt verișoară primară cu căprioarele, iepurașii, albinele, furni cile, porumbeii, ciorile, gâștele și rațele sălbatece, racoonii, cu tot ce mișcă. Mă scald în soare și iradiez numai iubire. Să fiți iubiți! N.R. Am primit de la Doamna Monica Corleanca un mesaj poetic, scris cu ocazia lui 1 Aprilie, când marele nostru prieten, Membru de Onoare al
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
la doar 15 lei. Dacă se mai adaugă piept de pui (acesta există deocamdată numai "ne-bio") la cele două variante, prețul devine 33 lei, pentru o salată "semi"-bio, respectiv 19 lei pentru cea "normală". Alt exemplu: un orez sălbatec la cuptor, cu tot felul de ingrediente (am depistat piept de pui, curry, vreo 5 legume, stafide, etc). Inedit, exotic, extrem de hrănitor și de gustos. "Semi-bio" la 35 de lei, "normal" la 25. Rezonabil, chiar ieftin pentru centru. Am mai
Bucataria "semi-BIO" de la BERARIA URSUS (din centru) [Corola-blog/BlogPost/99584_a_100876]
-
tutelară, Minutul provizoriu, de un vis. Să-nchipuiesc în minte-o primăvară cu flori de vișin, zarzăr și cais. Mă exilez din iarnă, temerară, Pe o planetă-n care-o să rămân, Atâta vară cât să mă mai doară, Un dor sălbatec, carnivor, nebun. Referință Bibliografică: DOR / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384260_a_385589]
-
ochii și sufletul neamului” dumneavoastră. Prof. octogenar T.B.Ș.: „...a dat , în aceiași pagină, “cuvântul” unei burgheze românce, fugită în S.U.A., care a bălăcărit perioada crâncenei lupte de clasă, cu atac dement la regalitate, cu un limbaj mai dur și sălbatec pe care l-a avut chiar un activist de partid. Faptul că însăși domnia sa cade în același păcat și, personal, se pronunță așa de nedem asupra “perioadei Ceușescu”, ne aduce aminte de vaca aceea supraproductivă care, după mulsoare, dă cu
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
se transforme în arta supremă, știință și magie totodată, tehnică și cultură, sacrificiu și încordare de energii, cu simulacre și ritualuri magice, desfășurate pe ariile altarelor, așa cum arată toate scenele zugrăvite în peșterile preistorice. Sau cum se mai practică la sălbatecii de azi." Se poate spune că animalul era răpus mai întîi în efigie, înainte ca sulița omului primitiv să-l fi culcat la pămînt aievea. Primul vînător al ginții era așadar pictorul rupestru: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
cu singura deosebire că ursul nu năvălește afară din bîrlog, ci e ucis înăuntrul acestuia: După cîteva minute de o așteptare groaznică în care numai inimile își păstraseră mișcarea, se auzi deodată un trăsnet de pușcă urmat de un gemet sălbatec, înfricoșat, cu atît mai înfricoșat cu cît venea din întunerecul de sub pămînt, unde era știut că numai moartea putea să hotărască între om și fiară." Ursoaica doborîtă de neînfricatul Petrea Dascalul e trasă afară cu ajutorul unei funii. Iar lorzii, care
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
feudali de orient, acest cavaler de evul-meziu rătăcit pe malurile Dîmboviței după atîtea veacuri de interval, ar fi demult rival al lui Don Quichotte, dacă n-ar fi odios prin faptele lui sîngeroase. Însetat de singe întocmai ca o fiară sălbatecă, el își caută satisfacerea ambiției și instinctelor sale în vărsări de sînge, în bătăi, în zdrobire de cetățeni ș...ț comparsul d-lui Filipescu, cinicul și lepădatul de familie și de neam, Take Ionescu, omul nefast prin excelență, acel care
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
doare capul nedogărit și blând/ din care visul poate să curgă pe pământ.// Nu știu nimic din arta cu care se câștigă/ sufletul care tace și carnea care strigă,/ de vreme ce nu-i nimeni aicea să-i sărut/ pe umbra despărțită sălbatecă de trup/ mireasma puturoasă a sângelui fierbinte./ Durerea-i mult mai mare când moare în cuvinte,/ meșteri! ciocanul vostru bate așa-n pustiu/ parcă cioplește - vouă sau mie? - un sicriu.”//( Vreau toamnă, via...) De altfel, vinul - simbol polivalent, fără îndoială
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
a ziduri vechi uscate de arșiță, a acoperiș de tablă ruginită sub care șoarecii își întemeiaseră colonii și-a încă ceva, desnădăjduit și enigmatic. Din copilărie, fratele ei mai mare văzând cât de năbădăios crește în frumusețea și neastâmpărul ei sălbatec, o desmerdase în derâdere strigând-o Cerboaica și Cerboaica îi rămase numele. "O să ajung bătrână ca soacră-mea și lumea tot așa o să mă strige", își spuse și gândi ce îngrozitor e să ajungă la vârsta ei și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pământ, vântul bătea dinspre răsărit aducând foșnete, șoapte și zvonuri ca de ape în mișcare. Valurile de uscăciune alternau, într-o nesfârșită legănare, cu adierea jilavă, miraculoasă, care-mprăștia picuri răcoroși de rouă peste fața ei încinsă și peste ierburile sălbatece, răscoapte de arșiță, strivite sub tălpile ei. Dincolo de poarta grădinii strada se vedea ca ziua, cu pomi rari, clădirea mătăhăloasă a cârciumii Invalidului, drumul intrând în oraș pe la barieră, și-n partea cealaltă, câmpul și pădurea din depărtare topindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
plutea peste tot. Dacă intri, intră odată, să închid! îl zori fata din ușă. Avea mișcări svâcnite din umeri parcă mereu voia să te împungă cu sânii. Să-l fi căutat, oare, într-adevăr, pe-acasă, sau... Miluță auzi huietul sălbatec al locomotivei venind peste el. Doamne, dacă află mama în ce-am intrat, se-mbolnăvește de inimă. Poate nu s-a-ntâmplat nimic, și zgâtia asta mică vrea numai să mă tragă de limbă. N-avea încredere decât în Irina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fie atentă și să se poarte cu cea mai mare chibzuință. Țarcul rămânea totdeauna deschis și când se ducea, și când se-ntorcea și era de-ajuns ca nora să i se uite în ochi, cu ochii ei învăpăiați și sălbateci, de mânz care nu suferă zăbala, ca ea, bătrâna, cu toate drepturile de stăpână, să plece fruntea și să-i îngăduie orice fără să crâcnească. Piciorul alb, gol, rotunjit în pulpă voinică de femeie frumoasă, se întinse prin somn. Cerboaica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
flămândă și pânda neîmpăcată care-o făcea să stea cu ochii pe noră și s-o-mboldească mereu, doar-doar o scoate-o din prudența și încăpățânarea ei, cu care-i venea de hac, și să se lase ca o cerboaică sălbatecă prinsă-n lațul și capcana pregătite cu-atâta iscusință. Ne-au băgat într-un lagăr de triere, și din prima zi au luat-o pe Astrid și-au dus-o în altă parte, poate chiar la camera de gazare. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
moale din gât. Ochii îi luciră. Bău hulpav, cu sorbituri mari. Apa i se revărsa din gură, șiroindu-i pe bărbie și piept. Dinții îi clănțăneau pe gura vasului. Ochii-i creșteau în cap, alburii. Se mișcau repede, lucitori și sălbateci în orbitele negre. Destul! O să-i facă rău, se alarmă bătrâna. Doamne, se-ngrozi Cerboaica. Asta ne mai trebuia! Ce facem cu el? Străinul se scutură ca sub o izbitură primită prin pământ. Fața i se schimonosi. Scoase un țipăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mult curaj, îi dai una în spate și-așa se sperie, c-o rupe la fugă. Nu-i fantastic? Cum să te sperii! Vorbindu-i lui Tudor de visurile ei cu păduri, străbătute de boncăluitul cerbilor și de grohăitul mistreților sălbateci, Cerboaica se gândea la nopțile singurătății ei. La toate nopțile intrate în sânge, rămase în simțuri ca o drojdie amară și-nmiresmată, atât de asemănătoare până-ntr-un punct, și-atât de unice, care o ajutaseră să treacă prin timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
brusc de recunoștință o năpădi și nu se feri când el o atinse cu mâinile. Tudor o trase spre pieptul lui, ușor, abia simțit, dar energic, vrând s-o apere cu trupul lui mare și puternic, iar ea se strânse sălbatec în el înfigându-și unghiile și scânci rugător: Spune-mi ceva. Te iubesc! șopti el grăbit, și-i strivi fața cu fața lui aspră, țepoasă, căutându-i gura cu lăcomie. CAPITOLUL 13 Din cei aproape zece mecanici de locomotivă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ, ocrotit sub umbră de stejar, de curgea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lor, am păstrat ceva din spiritul acelor civilizații. Nu se înghesuie nimeni să vorbească despre unele cuvinte al căror sens ne vine de la huni, de la tătari, ori de la alte neamuri, odată cu ele preluând de fapt și ceva din firea lor sălbatecă. ٭ Maurice Merleau-Ponty are dreptate în importanța pe care o acordă corpului raportat la existență: spre exemplu, dacă nu cunoști principiile funcționării sistemului nervos îți scapă o parte din comportamentul persoanei. Trebuie să știi mai întâi că la baza plăcerii stă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fața de masă e prea galbenă, un omagiu adus cuțitului, vinului. Cu cine vorbim, cu ea, cu noi? Pămînt de flori? Trei linguri? Nu, o zi fără cărți. "Nino č chi si possa gloriare altro che nelle fadighe." începe o sălbatecă dezlegare a enigmelor. Cu un an în urmă și încă o jumătate am fost aici. Zăpada nu scîrțîia sub pantofi, nu exista zăpadă, nu scrîșnea sub pași. Alte culori ale apropierii și vîntului; era încă devreme în an, în viața
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
gîndesc cu tristețe la întîmplarea asta. Este în tabăra lor mai multă orbire decît farsă și poate mai multă bună-credință decît impostură. Dar atunci, cum se poate, prin ce aberație, să nu-și dea seama de oribila lor eroare, de sălbateca lor eroare?". Deși scrisese cu o bună intuiție, la 22 iunie 1941, data intrării României în război: " Iată lupul sovietic silit să joace rolul mielului inocent. Parcă ar fi o biată Belgia oarecare", să admitem că apare legitimă, din punctul
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]