813 matches
-
fericit. Dimpotrivă. Crăciunul poate fi mai frumos în simplitate și tradiție, decât cu globuri colorate și orgi de lumini mișcătoare. Plăcerile simple alături de livadă de pruni sunt, de asemenea, greu de înlocuit. Am și eu grădină mea de pruni la Săliște, pe care o vizitez de câte ori îi sunt pe aproape... M-a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu mai sunt prune?!”... Legăturile de suflet în sărăcie se dovedesc a fi foarte trainice. Te
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
Repere istorice și culturale în Oltenia Epocii Moderne , p. 100-104; Gabriel Croitoru, Situația economică a județului Mehedinți la începutul secolului al XIX-lea, în Arhivele Olteniei, serie nouă, nr.15, 2000, p. 138; Constantin Juan-Petroi, Vasile Șișu, Morile-râșniță din satul Săliște, (Izverna-Mehedinți), în Mehedinți- culturăși civilizație, IV, Drobeta Tr Severin, 1982,p.479-485; C. Pajură, D.T. Giurescu, Istoricul orașului Tr Severin ,1833-1933). Cu prilejul centenarului, București, 1933, p.194. 41. La 20 noiembrie 1865, Consiliul comunal al orașului Tr Severin îl
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
în forța tradiției și-n continuitatea ei. Ce mare păcat ar fi să o pierdem! Cartea despre satul cu dor e ca o cuminecătură, de o onestitate frumoasă, matură. O carte ce-ți ajunge la suflet. Este un document despre Săliște. Amintiri din satul cu dor e o carte pe care orice român ar trebui să o poarte în minte și inimă, să ne amintească ce am fost, ce suntem și ce am putea deveni. O recomand din inimă oricui e
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
Acasă > Eveniment > Apariții > OAMENI DE SEAMĂ AI MARAMUREȘULUI Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului - Dicționar - 1700-2010” coordonator, Vasile Iuga de Săliște. Editură Culturală Pro Maramureș Dragoș Vodă, Cluj-Napoca,2014 Vasile Iuga: "De altfel, destinul meu este să scot la lumină istoria și evenimentele importante din viața elitelor maramureșene, care s-au remarcat în viața publică, indiferent de domeniu. Și am s-
OAMENI DE SEAMĂ AI MARAMUREŞULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349951_a_351280]
-
nu mai puțin de 16 gospodării, a aparținut, cu cea mai mare probabilitate, cândva, unui anume Teșcuț. Este posibil însă ca acest teren să fi fost mult mai mare, deoarece Oprea Teșcuț a stăpânit și cea mai mare parte din Săliște - loc ce cuprinde terenul pe care astăzi se află biserica nouă, teren donat chiar de Oprea Teșcuț pentru construcția ei, precum și alte trei gospodării și parcele arabile, aparținând unor rude și descendenți ai aceluiași Oprea Teșcuț - toate situate în spatele bisericii
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
seamă și recunoștință. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ți era desemnat de totdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ție de bunici și părinți. Era plină de semnificații vacanța la Săliște. Ca un fruct copt, aromat, din care te-nfruptai. Iar noi ne defineam, creșteam, cu suflete pline. Iubitoare." Înțelepciunea sătenilor autoarei este subliniată și de rândurile în care redă câteva vorbe bine cumpănite ale nonagenarului Nicolae Stan Petruțiu, așezate într-
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
lui Din din capul satului. Pe Mărin, Colaie-l știa, de altfel îi știa pe toți cei din sat, ba mai cunoștea câțiva și din satele vecine. - Bună dimineața, mă Colaie! Te sculași, mă? - Aha! Acuși mă sculai. Mă duc în Săliște la Dumitru Constandi la cosit. Dar ce treabă ai cu mine așa de noapte? - Bă Colaie, poți să mă ajuți mă și pe mine săptămâna de vine la cosit vreo două, trei zile? - Te-oi ajuta Mărine. Dar nu pot
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
aceste principii, dar și oameni de vază din orașele transilvane, avocați, notari, funcționari, preoți, medici, etc, se ofereau, pe rând să găzduiască Serbările, balurile, carnavalurile, concertele, mesele care urmau Adunării generale. Brașovul, Arad, Timișoara, Beiuș, Orăștie, Sibiu, Lipova, Sighet, Oravița, Săliște, Lugoj, Deva, Caransebeș, Bocșa Română, Turda, Satu Mare, Zalău, Reșița, Abrud, Alba Iulia, Blaj, Sebeș, etc. De altfel, după o vreme, când Vulcan a renunțat să mai tipărească revista la Budapesta, a ales Brașovul ca cel mai potrivit loc pentru sediul
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
sosit, a avut o mare neșansă. E probabil primul din neamul nostru care e înmormântat altundeva decât acasă. Mi se pare un fapt semnificativ. Noi aprindem mai des o lumânare la cimitirul Mount Pleasant din Toronto decât la cimitirul din Săliște, unde sunt toți ceilalți, de generații, până la cei din negura timpului. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Milena MUNTEANU: Nu știu dacă sunt aceleași vămi pentru toată lumea. Probabil că fiecare
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
pe marginea drumului national, se găsește o troiță și un izvor cu apa cea mai bună din zonă, apă care în permanență rămâne proaspătă de parcă ar fi agheasmă! La apus, după Păscoaia, Brezoiul face hotar cu localitatea Mălaia prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA SĂLIȘTE Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului La Săliște Pe un tăpșan Între culmi Gelanu' a găsit un craniu de cal, Și l-a luat. Ca niște colopuri Se lăsau în iarbă
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA SĂLIȘTE Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului La Săliște Pe un tăpșan Între culmi Gelanu' a găsit un craniu de cal, Și l-a luat. Ca niște colopuri Se lăsau în iarbă Dealurile peste care alergam Paul Balint La 1.93 înălțime, Slab ca un țăruș, Mânca la masă
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
pe scara vagonului, în timp ce eu m-am electrocutat la mii de volți când ajutând-o să urce i-am atins mâna ... și toate au fost gratuite, chiar și zâmbetul ei, chiar și zâmbetul meu ... 18-19 iunie 2012 Referință Bibliografică: La Săliște / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
de părere reprezentanții Asociației Pro Infrastructura, care au postat o înregistrare video care arată stadiul lucrărilor. În acest an nu a fost inaugurat deocamdată niciun kilometru nou de autostradă. În urmă cu câteva zile a fost redeschis traficului tronsonul Cunța - Săliște, de pe Autostrada Sibiu - Orăștie, care intrase în reparații în urmă cu mai bine de un an din cauză că sub asfalt s-a descoperit apă, iar o bucată de 200 de metri din ea a fost demolată. Îți recomandăm Domnule premier, domnule
Cum arată văzută de sus singura autostradă pe care am putea-o inaugura în 2016. Situația kilometrilor de autostradă de la an la an () [Corola-blog/BlogPost/338760_a_340089]
-
Acasa > Impact > Scrieri > LA SĂLIȘTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ȚARA CU DOR”) Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului „Eu mi-s umblată precum portița grădinii, puțin încoace și puțin încolo”, mi-a spus odată Lița
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
Toate Articolele Autorului „Eu mi-s umblată precum portița grădinii, puțin încoace și puțin încolo”, mi-a spus odată Lița Nuța. Nu pot spune dacă se referise doar la faptul că se-nvârtise mai toată viața în jurul casei sale din Săliștea Sibiului. Poate că se referise și la faptul că, pe oriunde ar fi umblat, tot în realitatea de lângă casă era ancorată, căci toate se învârt în jurul stâlpului grădinii sau al casei tale. Bănuiesc că fiecare dintre noi a pus o
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
am purtat, neîncetat, întrebări despre mine și despre noi, despre ce suntem, încotro ne îndreptăm și ce am putea deveni. Am gândit răspunsuri la aceleași întrebări din unghiuri diferite, influențată de perspectiva locului de unde am privit, încercând să înțeleg ... ------------------------------------------------------------------------------ LA SĂLIȘTE Pentru cine nu știe, Săliștea e un colț de rai în Mărginimea Sibiului, înconjurat de dealuri minunate, cu Fântâna Foltei aproape, de unde se zice c-ar curge lapte și miere... Fântâna Foltei a ajuns la mine ca o legendă din
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
oferă drumeților însetați apa sa mereu proaspătă și răcoroasă. Puțin mai încolo sunt Munții Crințului, unde ciobanii își văd de-ale oieritului, unde crește zmeura și unde mai dă ursul... De Sfânta Maria ne adunam cu mic cu mare, la Săliște. Buni prezida masa și spunea rugăciunea, până la masa unde era și cel mai tânăr nepot sau strănepot. Tot „clanul", adică. Sfânta Maria era o ocazie să te întâlnești, să te regăsești pe tine și pe ai tăi sub bolta de
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
Sfânta Maria era o ocazie să te întâlnești, să te regăsești pe tine și pe ai tăi sub bolta de viță din curtea bunicii și să te bucuri când prieteni, fini, vecini și cunoscuți veneau de peste tot, nu doar din Săliște, ci din toată țara să ureze Măriilor „La mulți ani!”. Ziua începea cu mersul la biserică, apoi cu întâlnirea din curte, sub bolta de viță, unde se punea masa: binecuvântată, copioasă. Se servea ciorbă de fasole, pâine de casă, must
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
și mândrie la aventura cunoașterii, care abia începea pentru noi. Și uite așa învățam să fim noi înșine, parte a unui întreg mult mai mare și mult mai important decât oricare dintre noi. De neuitat erau discuțiile din curtea de la Săliște, când colegi și prieteni ai părinților se reuneau și „puneau țara la cale", discutând de la idei politice, economice, până la literatură, istorie, idei contemporane. Era o bucurie să fii acolo, să-i auzi dezbătând prietenește sau cu patimă, subiecte care mergeau
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
românești a anilor respectivi. Biografiile unor oameni proeminenți de știință, cultură sau artă erau puse în discuție și era o bucurie, copil cum eram, să ascult opinii diferite și să-mi aștept rândul la lectura cărților dezbătute. În curtea de la Săliște, am citit cărți care au lăsat în urmă o imensă bucurie și dorința de a afla mai mult, ca primă sursă de satisfacție. Intelectuală. Seara, așteptam să se reîntoarcă ciurda de vaci în sat. Ieșeam la poartă să vedem vacile
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
seamă și recunoștiință. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ți era desemnat de totdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ție de bunici și părinți. Era plină de semnificații vacanța la Săliște. Ca un fruct copt, aromat, din care te-nfruptai. Iar noi ne defineam, creșteam, cu sufletele pline. Iubitoare. ---------------------------------- Milena MUNTEANU 16 iunie 2014 Toronto, Canada Referință Bibliografică: LA SĂLIȘTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ȚARA CU DOR”) / Milena Munteanu : Confluențe
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
ție de bunici și părinți. Era plină de semnificații vacanța la Săliște. Ca un fruct copt, aromat, din care te-nfruptai. Iar noi ne defineam, creșteam, cu sufletele pline. Iubitoare. ---------------------------------- Milena MUNTEANU 16 iunie 2014 Toronto, Canada Referință Bibliografică: LA SĂLIȘTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ȚARA CU DOR”) / Milena Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1263, Anul IV, 16 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Milena Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
ani. 3) George Topârceanu s-a născut în București la 21 martie 1886. Tatăl Gheorghe Tăpârceanu, cojocar din Topârcea, județul Sibiu, în 1867 se mută la București, unde o întâlnește pe Paraschiva (născută Comu), țesetoarea „cu mâinile de aur„ din Săliștea Sibiului. Bunicul din partea tatălui, Gheorghe Vecerdea, a fost căsătorit cu Maria Pârâianu. Deci, To- pârceanu este viță din rădăcini de Pârâieni. În 1912, poetul s-a căsătorit cu Victoria Iuga - în- învățătoare. Împreună au avut un fiu. Căsnicia n-a
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
În pauza unui congres internațional, doctorul în silvicultură Mihail Hanzu vorbește cu doi colegi irlandezi și le spune că vrea să depună plângeri la autorități și să facă public furtul de lemn din orășelul său natal, Săliște, din județul Sibiu. Din estimările sale, între 200.000 și 400.000 de metri cubi de lemn au fost tăiați ilegal din pădurile ce țin de ocolul silvic în care el lucrează ca inginer silvic. „Dacă vei face asta, vei
Românii schimbării. „Semnează, inginere, că, dacă nu, îți fac rău!” Doctorul în silvicultură care s-a luptat cu mafia lemnului ca să apere o pădure din județul Sibiu () [Corola-blog/BlogPost/338066_a_339395]