2,390 matches
-
PONTO (nr. 2/2004) îl reprezintă cele câteva pagini inedite din jurnalul scriitorului nonagenar Pericle Martinescu (n. 1911). Sunt câteva secvențe care ne trimit în lunile ianuarie și februarie ale anului 1937, purtându-ne prin săli de concert, în redacția săptămânalului "Vremea", unde Pericle Martinescu era colaborator la Biblioteca Municipală unde tocmai fusese numit director Pompiliu Constantinescu, prin câteva pitorești cârciume bucureștene (la "Zalhana", la "Fierea", la "Brotăcei", la "încurcă lume", la "Șapte păcate") pe unde memorialistul, pe atunci un tânăr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
mărcii Silviu Lupescu & Comp (Compul însemnînd o echipă de profesioniști unul și unul, cel puțin la fel de pasionați de munca lor ca și directorul general). SUPLIMENTUL DE CULTURĂ vrea, zice un concis Argument din numărul-pilot, "să fie o primă provocare: un săptămînal cultural editat la Iași", dar deschis "tuturor celor care există prin cuvînt" în România: "în cotidianul adeseori cenușiu, o carte, un film, un concert sau un spectacol de teatru pot aduce o clipă de lumină. în acest sens, menirea unei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
țară, sub geamurile ministerelor, scoși în stradă de mizeria materială în care i-a prăbușit clarviziunea acestui produs al ciumei minții. P.S. Aflu cu întristare - nu și cu surprindere - că prozatorul Cristian Teodorescu a fost nevoit să plece de la conducerea săptămânalului "Cultura". Mare păcat. În doar câteva luni, reușise să creeze o revistă consistentă și independentă, departe de eternele aranjamente de culise și cumetrii din lumea culturală românească. Sau te pomenești că admirabilul comandant a fost împins să abandoneze corabia tocmai
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
bine oful omul de rînd dacă nu tot asupra omului de rînd ? Mai ales că era și întărîtat politic să facă asta. Să mai amintesc de uriașul impact pe care l-au avut asupra opiniei publice așa-zisele pamflete din săptămînalul România mare, începînd de la amenințările cu moartea și încheind cu vorbele jegoase, de chivuță beată, cu care Alcibiade, dovedit apoi a fi Corneliu Vadim Tudor, își taxa adversarii de tot felul ? Să mai amintesc și că pamfletul de tip România
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
număr. în numărul viitor, vom publica o amplă recenzie la I.D. l Cronicarul nu-și amintește dacă vreunul din colegii săi a comentat o altă revistă nouă, CULTURA. Poate că nimeni nu a făcut-o pînă acum ca să dea timp săptămînalului, în a cărui redacție sînt și cîțiva dintre colaboratorii noștri, să se cristalizeze, să-și contureze chipul. Dar, după cîte se pare, revista a rămas făcută din elemente nemiscibile, studii foarte interesante, "grele", care nu prea merg cu un săptămînal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
săptămînalului, în a cărui redacție sînt și cîțiva dintre colaboratorii noștri, să se cristalizeze, să-și contureze chipul. Dar, după cîte se pare, revista a rămas făcută din elemente nemiscibile, studii foarte interesante, "grele", care nu prea merg cu un săptămînal, combinate cu imagini de magazin ilustrat, recenzii și antologii, eseuri fanteziste și subțirele, idei proaspete, îndrăznețe, pierdute într-un peisaj déjá vu. Pe scurt, lucrurile bune există, dar se îneacă. Supărător este și faptul că la întotdeauna interesantul interviu de pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
puse la cale de Realitatea tv. Dar și în ipoteza că așa ar sta lucrurile, n-ar fi prima oară cînd Ion Cristoiu pățește una ca asta. De fapt, toată cariera lui post-decembristă e presărată de asemenea cabale. La Zig-Zag, săptămînalul pe care l-a ridicat la cîteva sute de mii de exemplare tiraj, a avut o neînțelegere cu patronul și a fost concediat. Înlocuitorul său, Adrian Păunescu a băgat revista în picaj. La Evenimentul zilei, Ion Cristoiu a plecat după ce
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
Cronicar Cotațiile bursei literare Bucureștiul Cultural, nr. 17-18, suplimentul săptămînalului 22, continuă ancheta Bursa de valori literare, ajunsă la episodul VII, privind scriitorii care s-au impus pe piața culturală românească după 1990, precum și a ,rezistenței" la noul context cultural a celor afirmați în comunism. Ancheta a fost inițiată ,ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
a literaturii o confundă Radu Voinescu? Cin' să fie, cin' să fie? Doamna Ileana, maestra în arta conversației? Doamna Rodica, maestra în arta polițistă? Rasism la microfon Si, dacă tot a venit vorba de dinastia Maghiar de la Universitatea din Oradea, săptămînalul BIHOREANUL publică în nr. 230/13 concluziile unui raport al Curții de Conturi din care rezultă prejudicii de miliarde. Citindu-le, faci piele de găină: foștii nomenklaturiști, scăpați de frica lui Ceaușescu, s-au dedat la afaceri murdare cu un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
Nu e rău, așa că-i doresc la mai mare!); apoi, în "Observatorul" cuplului Mușat-Șimonca; în fine, în "Academia Cațavencu", unde citesc deloc măgulitoare aprecieri la adresa domniei sale: pe vremea lui Ceaușescu, ar fi fost unul dintre zelatorii ("cu ochi albaștri", scrie săptămânalul "de moravuri grele") învățământului politico-ideologic bolșevic. A doua: că aș fi contribuit la desființarea revistei "Cultura" pentru că n-aș fi publicat acolo niciodată (se subînțelege, din dispreț elitist!). Eroare: am scris chiar în primul număr al revistei, când noua redacție
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
de riscante... P.S.: Et in Arcadia ego. În Arcadia copilăriei, cu lecturi pasionate din Universul copiilor, „minunata publicație de gen a lui N. Batzaria”, mirificul Moș Nae care a pierit în temnițele comuniste. Și pe mine m-a „încîntat” cu săptămînalul menționat, ca și cu cărțile lui, care ne introduceau în universul absorbant al aventurilor lui Haplea și ale Coanei Frosa, ale Porumbiței și ale lui Timofte, ale lui Lir și Tibișir, ale lui Rilă Iepurilă, răbdător ilustrat cu desenele hazlii
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
sau că într-o gazetă pe care nu ai văzut-o vreodată e un articol ce merită să fie citit. În ograda ta vine rar ceva din afară și la fel de rar iese ceva de aici. O recentă anchetă a unui săptămînal bucureștean privind «cărțile anului» ne-a dovedit cît de zonată este viața literară, cît de «locale» sînt (în dese cazuri) opțiunile, cît de limitate sînt judecățile de ansamblu”. Difuzarea tipăriturilor e total nesatisfăcătoare: “Nu mai vorbim de marea pierdere «în
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
mă desființează în ziarul “Ziua”, de nu mai aveam îndrăzneala să mai trec prin centru, iar la periferie ieșeam doar cu basca trasă pe ochi de rușine, mai folosește o doză de noroi și mai scuipă o dată către mine, implicând săptămânalul dumneavoastră. Ca “simplă persoană cu identitate civilă” privesc nedumerit la cascada de cuvinte neelegante emise printre dinți “de cea mai autorizată voce din critica contemporană”... Derutat, îmi reestimez convingerea că denigrările vehemente apar doar în lipsa argumentelor și iau în calcul
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
urât! În rest, adunând la un loc tot ce am afirmat până acum prin presă în legătură cu bustul lui Yitzhak Rabin și referitor la toată agitația din jurul acestei teme rămâne valabil și totodată asumat. Eu, oricum, nu vă voi mai deranja săptămânalul, păstrându-mi doar discreta calitate de simplu cititor al lui. Iar, în cazul în care pe domnul Șușară îl va scoate din nou vanitatea la rampă și-și va obloji patimile, folosindu-se de spațiul publicației dumneavoastră, eu îi răspund
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
începînd chiar cu Gazeta de Transilvania a lui Gh. Barițiu din 1838. Și Românii literare fuseseră mai multe. Desigur, “foaia periodică” a lui V. Alecsandri din 1855 trebuie să fi fost aceea care a oferit ideea titlului, celelalte fiind, inclusiv săptămînalul lui L. Rebreanu dintre 1932-1934, prea puțin cunoscute. În 1954 existau deja cîteva publicații literare, hebdomadare sau lunare, între care Viața românească este tot o “revistă a Uniunii Scriitorilor”. În aprilie, același an, la Cluj Almanahul literar devenea Steaua (un
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
neobișnuit curcubeu circular a apărut împrejurul turlei bisericii Sf. Silvestru în momentul în care sumedenie de credincioși ieșeau de la slujba de prăznuire. Fenomenul, petrecându-se chiar în ziua de hram a lăcașului, a fost considerat ad-hoc minune dumnezeiască. Ulterior, în săptămânalul ŤLuminať, părintele Dumitru a argumentat această interpretare arătând că un curcubeu inelar cercle-en-ciel nu are nimic de a face cu fenomenul natural omonim, care apare exclusiv arc-en-ciel; și doar vara, după ploaie, niciodată iarna. Este de remarcat că preotul se
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
fiecare nouă generație de iPhone-uri că va programa viitorul social”. Nimeni nu joacă acest joc al determinismului tehnologic cu mai mare plăcere decât jurnaliștii înșiși. Wolfgang Blau de exemplu, redactor-șef al portalului Zeit online [pagina de internet a săptămânalului Die Zeit] - care n-a făcut nici urmă de profit acolo, dar a trăit de pe urma unei mărci căreia-i pune mereu la îndoială bazele materiale -, bate acum țara în lung și-n lat ca întruchipare a principiilor neoliberale. “Piața a
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
și unii, și alții în aceeași barcă. Un lucru e sigur: ziarele trebuie să fie apeluri continue către lumea acestei intelighenții și e adevărat că aici au cel mai mult de învățat. “Cum poate supraviețui jurnalismul de calitate?” se întreabă săptămânalul Die Zeit. Dar nu asta e întrebarea. Într-o lume în care nu e greu să te lămurești ce instituții ar profita cel mai mult de pe urma atomizării discursului public, întrebarea decisivă este: cum poate supraviețui o societate fără jurnalism? Acum
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
înființare. O vârstă cât o viață de om aproape, de-a lungul anilor străbătând etape bune sau foarte bune, dar și ani când condițiile materiale au fost mai precare, fapt care s-a reflectat și asupra activității ca întreg - de la săptămânalul nostru „Libertatea”, revistele „Lumina”, „Tinerețea”, „Bucuria copiilor” și până la activitatea editorială. Oricum, cu suișuri și inerente coborâșuri, instituția noastră a rezistat tuturor ispitelor, iar oamenii care au muncit aici, unii aproape întreaga lor viață, s-au străduit ca toate publicațiile
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
de carte. Ca atare, într-o atmosferă de sărbătoare, cu invitați care ne-au onorat cu prezența, printre care dl Doru Raul Truțescu, atașat cultural la Ambasada României de la Belgrad, membri ai Consiliului de Administrație, cât și cititori fideli ai săptămânalului nostru din mai multe localități, s-a desfășurat și tradiționala manifestare a sectorului editorial „Un an editorial într-o singură zi” când se face un bilanț al activității editoriale din anul precedent acordându-se și premiul pentru cea mai bună
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
al scriitorului GEORGE M. FRIȘCAN ; și 13. „DICȚIONARUL CRONOLOGIC „LIBERTATEA” 1945-2010” al publicistului COSTA ROȘU, cuprinzând principalele evenimente din perioada 1945-2010 despre românii din Voivodina și activitatea lor sprituală, culturală, sportivă și de altă natură, consemnate de ziariștii și colaboratorii săptămânalului „Libertatea” și publicate pe paginile ei în această perioadă de 65 de ani de existență.
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
privind trecerea scrisului nostru la alfabetul latin, la Riga Leons Briedis și Maria Macovei tipăresc în grafie latină, în martie 1989, primul număr al ziarului Glasul, iar începînd cu 15 iunie 1989 a aceluiași an Nicolae Dabija, redactor-șef al săptămînalului Literatura și Arta, și colegii săi au grijă ca această revistă să apară doar în haina veritabilă a scrisului nostru. Un rol aparte l-a avut ciclul de emisiuni televizate cu genericul „Învățăm a citi și a scrie cu caractere
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
visa/ și-n altă zi mai mohorâtă/ trase dopul de lanț/ și spre oceanul năzuinței lui/ se strecură cu tot cu apă." (Rarități). Șerban Foarță, Honoroficabilitudinitatibus, Timișoara, Ed. Brumar, 2004 (publicistică). 240 pag. Volumul cuprinde articole publicate de Șerban Foarță într-un săptămânal din Timișoara, Focus Vest, în perioada 3 mai 2002 - 2 iulie 2004. Cuvântul "articole" este însă inadecvat în acest caz. Textele din carte ar trebui numite spectacole de idei, jocuri de artificii lingvistice, carnavaluri ale limbii române (cu participarea mai
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
Chipul băiatului slăbănog pe care-l priveam nu oglindea nimic din ce s-ar fi petrecut atunci în mintea lui și nu oferea nici o sugestie asupra inteligenței sale" ( Conștiința unei generați). Pe acest tânăr Al. Cerna-Rădulescu îl angajează la corectura săptămânalului "de șarjă, teatru și humor" "Nastratin", iar poetul comunist Ștefan Popescu la "Institutul de statistică". Iată scrisoarea de recomandare a lui Geo Dumitrescu către Ștefan Popescu: "Iubite nene Ștef, Fără a fi într-o situație cu mult alta decât a
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
S. Perahim, el constata că "poezia moare de prea poezie" și se pronunța contra "poeziei de cabinet" ermetizante, de descendență barbiană, asociindu-se în susținerea atenției la tragediile în curs de desfășurare, la "sudoarea și sângele celei mai recente istorii". Săptămânalul de stânga "Cuvântul liber", care-i publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]