32 matches
-
Balota este un sat în comuna Racovița din județul Vâlcea, Muntenia, România. Satul Balota a fost denumit până în 1966 "Sărăcinești". Istoria sa amintește de o puternică așezare dacică despre care profesorul universitar și arheologul ieșean Teohari Antonescu (1866 - 1910) în lucrarea “Columna lui Traian” (Iași 1910, P.252) comentând scenele de pe monumentul cu același nume din Roma, menționează: “........la Sărăcinești
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
Sărăcinești". Istoria sa amintește de o puternică așezare dacică despre care profesorul universitar și arheologul ieșean Teohari Antonescu (1866 - 1910) în lucrarea “Columna lui Traian” (Iași 1910, P.252) comentând scenele de pe monumentul cu același nume din Roma, menționează: “........la Sărăcinești, cetățuia vrăjmașului este risipită chiar sub ochii garnizoanei dacice, care se retrage în liniște pe valea pârâului Sărăcinești”. Ruinele zidurilor vechi, urmele de biserici, săgeți în formă dacică, sunt mărturii consemnate în diferite lucrări cu referiri la această zonă și
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
1866 - 1910) în lucrarea “Columna lui Traian” (Iași 1910, P.252) comentând scenele de pe monumentul cu același nume din Roma, menționează: “........la Sărăcinești, cetățuia vrăjmașului este risipită chiar sub ochii garnizoanei dacice, care se retrage în liniște pe valea pârâului Sărăcinești”. Ruinele zidurilor vechi, urmele de biserici, săgeți în formă dacică, sunt mărturii consemnate în diferite lucrări cu referiri la această zonă și la locuitorii săi. Peste localitate s-a abătut o epidemie de ciumă, când satului i s-a dat
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
de către Miloș Logofatu nepotul lui Stochiță Răiășanu și de către Mânăstirea Strâmba deoarece s-au răscumpărat cu 28 de mii de aspri. In 18 octombrie 1604 satul intreg fusese dăruit mânăstirii Strâmba. Despre satul Musculești se știe că purta numele de Sărăcinești și tocmai în sec.XIX a luat numele de Musculești după numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Margineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore si alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești". Și pentru că satele Musculești și Petrești au fost stăpânite de familia Moscu, să ne ocupăm puțin și de aceste familii. După C. Moscu
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Margineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore si alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești". Și pentru că satele Musculești și Petrești au fost stăpânite de familia Moscu, să ne ocupăm puțin și de aceste familii. După C. Moscu care apare in sec.XVIII/1793, urmașul lui îl găsim între 1815-1835, un Hagi Moscu cel mai
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
pisania, eveniment petrecut cândva între anii 1519 și 1536, dacă se ține cont de faptul că în 1519 murea Mihail Sărăcin, iar în 1536 Ioan Sărăcin II. După stingerea ultimului reprezentant al acestei vechi familii românești, în anul 1613, domeniile Sărăcineștilor au devenit motiv de dispută între nobilii Mara și Keresztessy. La sfârșitul aceluiași secol, Samuel Keresztessy, proprietarul lăcașului, dona biserica din Sălașu de Sus iobagilor ortodocși. Edificiul, pictat în 1989 (sub stratul de var anterior s-ar mai putea păstra
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]