209 matches
-
o văd pe mama, bătrâna mea mamă, din pântecele căreia am ieșit În lume, Într-o noapte geroasă de iarnă. Dacă mă urc pe bolovan, de aici din stradă , prin fereastră o văd pe mama. E cocoșată de atâta muncă sărăcuța. Când intru În casă tata mă ademenește cu vaselina, Îmi unge cu ea Încheieturile mâinilor, apoi intrăm Împreună În garajul Întunecos. Tata miroase a vaselină, a transpirație și a vin acru. Bicicleta pe care nu m-am urcat niciodată stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fost pierdută la poker de frate-miu, care, tocmai am aflat, a dispărut fără urmă cu banii, lighioana dracului. Îl găsesc eu și-n gaură de șarpe. O să mi-o plătească! Singurul om de care-mi pare rău, e mama sărăcuța, care a Închis ochii și n-a mai apucat să mă vadă ieșit din pârnaie. Dar gata cu sentimentalismele! tună bruta, lovind cu pumnul În peretele șubred al magherniței. Îmi plac ghetourile. Mă omor după ele și... simt că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
văicăreală, atunci ea se atinge de poezie: „Vai săracă lumea mea/ Că greu m-a ținut în ea”. Lumea care m-a sorbit din neființă la naștere și a rămas grea cu mine. Am fost o sarcină toxică pentru ea, sărăcuța, acum mă leapădă, cu ușurare, în mormânt. Sau, nu în uterul, ci în stomacul lumii am stat ca un bolovan. După ce m-a digerat cu greu o viață, lumea aceasta mă cacă pe lumea cealaltă sub formă de hoit. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
distrus trei case, de-a rămas o gaură enormă. Azi-dimineață, Minny n-a dat nici un semn de viață. David nu-și pierduse speranța, dar eu am presimțit totul, dragul meu Ernest, din clipa cînd am auzit-o ce trist mieuna, sărăcuța... Era o poveste palpitantă, dar Rowe n-avea vreme de pierdut, așa că Închise telefonul. În cabină era o căldură insuportabilă. Rowe consumase pînă acum fise În valoare de un șiling: Îi mai rămîneau patru numere posibile și era sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
s-a găsit să-mi ceară pedigriul, să mă-ntrebe de ce nu m-am măritat, de ce n-am copii. Și să-i fi văzut cum deveniseră mai interesați de viața mea amoroasă decât de sănătatea economiei românești care a ieșit, sărăcuța, din comă, tocmai mișcă din degețele, și de posibilitățile ei de redresare! Normal, au făcut concurs de amintiri cu România, cu toții au mai fost pe-aici, în drum spre altă parte, au oprit să ia benzină, dar se găsea greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nici o rezervă poate le-o fi plăcut, poate plecaseră de acasă flămânzi sau cine știe. Femeia se apropia din când în când de gospodină, și-i spunea să-i mai dea ceva de îmbrăcat Elenei, s-a săturat și ea, sărăcuța să stea într-o singură rochie, îi șoptea și-i zâmbea dulce, e drept, mai stă cu pijamalele lui Ștefănel dar când vin băieții de la școală, gata, trebuie să se schimbe, îs băieți, îs și ei mari de acum, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
avut încotro decît să le mărturisească totul și celorlalte două cu care muncea la aceeași masă, spune Roja. — Brrrrrrr....brrrrr...brrrrr, acele mașinilor de cusut, se rățoiește Părințelul, uite-așa trepidau bancurile de lucru, își aduce aminte, munceau ca furnicile, sărăcuțele, se plînge. — E limpede că de la tine a învățat Angelina smiorcăiala, spune Roja, toate fițele și mofturile alea de fată mare. — Ba eu cred că Delfina le-a lămurit s-o lase mai moale, e convins Curistul, le-a speriat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe tot parcursul drumului ce trece prin munți, se remarcă frumusețea dulce la fel ca și graiul său. Veselia, voia bună, voioșia sunt la ele acasă. Mai mult, li se impune un comportament decent și plăcut trecătorilor. Uneori părând mai sărăcuță, pe alocuri murdară (Vaslui, Bârlad), ea este de cele mai multe dăți fascinantă. Nu te poți plictisi în ținutul umbrelor, culmilor și soarelui. Iar clima, continentală excesivă, i se potrivește de minune. Simpatie, înțelepciune, Iași. Iașii sunt un oraș extraordinar. Însă ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Fata pustiului. -Ce caută Fata pustiului acolo? -A rămas orfană, a găsit-o Singurătatea și a dus-o tocmai acolo. Cine va avea curajul să ajungă acolo, aceluia Singurătatea o va da de soție.. -Vai de mine și de mine, sărăcuța, zise Căiță cu lacrimi în ochi. -Ei, vezi bine că am dat peste tine la timp, altfel dădea Singurătatea și cine știe ce loc îți mai hărăzea și ție. Căiță a ascultat-o atent pe Buburuza și când aceasta a terminat, a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
doamna că... să știi că i-am povestit lu’ doamna că noroc de tine. P. Mănuceanu: Lasă, că... să fim sănătoși! I. Coruț: I-am spus că atunci am drăcuit în curtea catedralei, dacă îți poți imagina. P. Mănuceanu: Of, sărăcuța! I. Coruț: Azi i-am povestit, de dimineață lu’ doamna, râdea doamna cu gura până la urechi! I-am spus: DOAMNA MINISTRU, de ce râdeți că n-a fost chiar așa ușor? Eram așa nervoasă, mi-a pocnit capul de durere! P.
DNA susține: Mariana Câmpeanu ar fi ştiut de concursul fraudat din minister by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78807_a_80132]
-
o ții pe mă-ta pă trai bun. - Ce să fac, nea Ghețule? Numa' pe ea o am, și-altceva nimica. De op'zeci de ani, paralizată-n pat. Ca mâine moare și rămân să-i plâng urmele - mămicuța mia, sărăcuța de ia, ce m-o mai aștepta și io n-am cu ce să mă duuuuc la ia, ohhh... Frântura de bocet îl face pe Adrian să se scuture frisonat. - Îmi vine rău, bă, nu te mai văicări. Îmi vine
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
decât binele - sunt tematice. Floriile și Paștele, de pildă. Primul e construit pe un refren cu sonoritatea reclamei la flori. Gratuită, naivă și plăcută, tocmai din primele două motive. O scuzabilă nebunie de primăvară aprinde, printre rânduri, niște versuri altminteri sărăcuțe. Paștele schimbă bucuria liturgică pe o juisare de serbare câmpenească, pe o vână a bucuriei venite de niciunde și care contaminează fără discriminări: „Bătrâni cu fețe stinse, români cu fețe dalbe,/ Românce cu ochi negri și cu ștergare albe/ Pe
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
zâmbește. Pe undeva e fericit. Ridică paharul. - Tu ești mai bună decât mine, o știm. - Nu-i nevoie de prea mult ca să fii mai bun decât tine. - Noroc. A invitat-o la cină, afară din găoacea domestică în care ea, sărăcuța, a rămas. Sărăcuța pe naiba, fiindcă a rămas în locuința lor, în care el a prins pe perete toate rafturile și a conceput paturile de sub tavan.
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
e fericit. Ridică paharul. - Tu ești mai bună decât mine, o știm. - Nu-i nevoie de prea mult ca să fii mai bun decât tine. - Noroc. A invitat-o la cină, afară din găoacea domestică în care ea, sărăcuța, a rămas. Sărăcuța pe naiba, fiindcă a rămas în locuința lor, în care el a prins pe perete toate rafturile și a conceput paturile de sub tavan.
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
de casă. Cred, de asemenea, că mai erau și niște plicuri cu supe „instantanee” (de amestecat cu apă caldă, fără fiert). Restul... am uitat! Dacă nu găsești pantofii de casă, tant pis! Măcar cele patru articole dacă le poate primi sărăcuța, tot îi fac plăcere. Sper că n-ai pierdut și alte lucruri, cărți de exemplu? În realitate eu sunt de vină: știam că aveai multe comisioane, deci nu trebuia să te mai încarc și eu. Dar asta-i viața... când
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
MDP: și ce ne mai trebuie, ca să putem să ne arătăm față adevărată în lume? Ioan Barbu: Să fie înființate biblioteci și librarii în marile orașe ale continentului și ale lumii. Cele, prea puține, care există, etalează rafturi cu poveri sărăcuțe, cu cărți fără valoare, neimportante pentru străini. Cărți care nu-i atrag nici pe românii de acolo, fiindcă nu le spun nimic. MDP: Deci, am bătut la ușă Uniunii Europene împovărați de multe tare, ca de un blestem... Ioan Barbu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
grija pantofilor mei???!! Aflu că, grijă ei, de fapt, e o altă nepoată, care a ajuns la 34 de ani și e nemăritată!!! Cică să îi scriu eu numele ăleia pe talpa pantofilor de la nuntă. Ca să se mărite și ea, sărăcuța! Cum am ajuns aici? Ce e cu circul asta? Eu voiam o nuntă într-o cafenea!!!! Nu voiam rude, nu voiam bârfe, nu voiam spectacol! Voiam ceva simplu și atât. Ei bine, nu se poate, pentru că vin dintr-un neam
De ce sunt miresele isterice – cea mai savuroasă confesiune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18578_a_19903]
-
mai aproape de mine. - Da măicuță! Scuză-mă, că te privesc astfel! Să nu-ți fie de deochi! Dar parcă o văd pe ea, când mă uit la tine! Doamna Maria, mi-a fost învățătoare!Dumnezeu s-o odihnească în pace! Sărăcuța! Mare păcat și-au făcut cu ea criminalii ăia de au omorât-o cu zile! Poate ai auzit și tu de la părinți că a fost ceva atunci,de ți se făcea părul măciucă de groază, de cele ce li s-
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
împotriva pseudonimelor. Va avea totdeauna un dinte contra celor de la Paris, criticând sever primele numere: „Revista mi se pare slăbuță, foarte slăbuță”; „Sunt în ea câteva lucruri foarte bune, dar multe foarte slabe sau de-a dreptul nepublicabile... Revista e sărăcuță.” Aceeași părere o împărtășea Vintilă Horia, care ajunge să intre în conflict deschis cu Mircea Eliade. Acesta îi refuzase colaborarea pentru că viitorul autor al romanului Dumnezeu s-a născut în exil fusese câteva luni redactorul paginii literare de la Porunca vremii
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
O socoteală separată ținea și primăria rasciană. Aceeași primărie germană va încasa între 1773 și 1779 suma de 38 780 de florini numai din impozitele pe case, meserii, comerț și birturi din cartierul Cetate. Celelalte cartiere au fost ceva mai sărăcuțe (Josefin - 11 557 de florini, Fabric cu 8 252 de florini și Maierele Vechi - actualul Elisabetin - cu 8 390 de florini). În 1775, primăria germană va plăti suma de 11 127 de florini drept contribuție pentru prima clădire pentru școală
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
la masă trebuie să-i hrănească bine. Un sfat admirabil, i-am răspuns. Dar de ce se dă în vânt după scriitori? Dra Waterford dădu din umeri: — Îi găsește amuzanți. Vrea să țină pasul cu moda. Presupun că e destul de simpluță, sărăcuța de ea, și ne socoate pe toți minunați. La urma urmei îi face plăcere să ne invite la prânz și nouă asta nu ne strică deloc. Chiar o apreciez pentru ceea ce face. Privind lucrurile retrospectiv, cred că dna Strickland era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
versurile dumitale pentru acea Beatrice, oricine ar fi ea. Pentru că doar nu vei vrea să mă faci să cred că cea care te-a Întors pe dos e o anume... să vedem... Răsfoi câteva pagini. - Iată, Bice dei Portinari, o sărăcuță măritată cu bătrânul Bardi. Niște versuri cu adevărat emoționante, un model pentru toate spiritele Îndrăgostite. Și Într-adevăr... Dante fremătă. Cardinalul se oprise din nou, iar acum răsfoia fascicolul ca și când ar fi căutat ceva. - Și Într-adevăr, Își reluă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aici se plimbase el cu Mariana. Uite, aici o înșelase pe Mariana prima dată. Aici se luase în gură cu un gardian public pentru comportament indecent sau așa ceva, și Mariana roșise toată. Aici era locul preferat de caca al Contesei. Sărăcuța Contesa, dacă mai trăia, ei i-ar fi părut cel mai rău că pleacă Mișu. Aici, la copacul ăsta, Mișu făcu ultimul pipi într-un parc din București. Aici, pe Calea Victoriei, locuise Mișu într-o mansardă, pe vremea când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
-s acasă, îi strigă din poartă o tânără nurlie care i se alătură imediat. - Ei, hai, bunica Saveta e mereu acasă! Deschise ușa. Miroase ca în rai, pot să jur, vino odată, să nu intre frigul în casă! - A adormit sărăcuța, șopti tânăra dând cu ochii de mogâldeața din pat. - Bunico, a venit Mihăiță al tău! Ia scoală să vezi pe cine ți-am adus! Liniștea îi învălui nefirească. Tânărul se aplecă ușor asupra patului și depuse o sărutare șmecherească pe
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
nuia și m-a apucat de ceafă. Noroc că am avut gulerul ridicat și mi-a sfâșiat doar paltonul. Însă...m-a trântit în zăpadă. -Și nu tre-a mâncat? A râs doamna Ștefănescu. -Nuu! Pentru că tot nuiaua asta fermecată...sărăcuța...tot ea m-a salvat. -Cum te-a salvat? Întrebă doamna. -Când a sărit lupul în ceafa mea, nuiaua a trăsnit ca un fulger ceresc : pooc! Și a adus acolo, pe câmp pe domnul Ionescu. În sania trasă de cei
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]