388 matches
-
de periclitare în lista roșie națională. 18 Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 4690 A136 Charadrius dubius Prundăraş gulerat mic LC (B) 4770 A138 Charadrius alexandrinus Prundăraş de sărătură VU (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. 4820 A727 Eudromias morinellus Prundăraş de munte CR/PE (B) X Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
pândește tinerețea, Pe ea lațul de iarbă-al puștanului. Apa-i tăria ce te călește, În ea te regăsești și renaști: Ne gândim la tine ca la o algă, ca la o piatră, Ca la o ființă marină De care sărătura mării nu se-atinge Tu ai dreptate ! Nu-ți mohorî Cu vane-nchpuiri ziua surâzătoare de azi. Voioșia ta e deja gajul a ce va să fie Și dintr-o clătinare de umeri Pui la pământ cetăți ale neștiuteie zile de
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
Răzoare,/ Pârloage, Togul, Calea Morii, Grochile, Turda, la Căstăi,/ Fântâna Boilor, pe Dealul Căpușului, în Zăcătoare,/ Pârâul Brețului, la Moară, pe Coasta Turzii, în Rupturi,/ pe Calea Bunii, Stăuina, în Boronești, în Poderei/ La Sântirim, în Fundul Turzii, la Iclănzel, la Sărături,/ În Stegea, După Curmătură, pe Vale, Petea și Vaidei." (p. 92) Dacă aici suntem încă, într-o mai mică sau mai mare măsură, în geografia rurală transilvană, alte poeme reprezintă adevărate migrații către sudul cel mai adânc. Neverosimil aproape se
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
unde-i locul de nuntă și comândul...". Sunetul perfecțiunii prozodice pare să îmblânzească înfățișările horror din unele episoade biblice (învierea morților din morminte) sau deznădăjduitele, dar pline de iubire invocații ale numelui lui Dumnezeu în ceasul al doisprezecelea: Stau în Sărătură/ Mâlul, pipirigul/ Doamne, fără ură/ Numele tău strigu-l Mâlul, pipirigul/ Parcă leagă fire/ Numele tău strigu-l/ Doamne din iubire/ Stau în Sărătură/ Vietăți grămadă/ Toate, fără ură/ Doamne să te vadă/ Vietăți, grămadă/ Mișună-n neștire,/ Doamne, să te vadă
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
morminte) sau deznădăjduitele, dar pline de iubire invocații ale numelui lui Dumnezeu în ceasul al doisprezecelea: Stau în Sărătură/ Mâlul, pipirigul/ Doamne, fără ură/ Numele tău strigu-l Mâlul, pipirigul/ Parcă leagă fire/ Numele tău strigu-l/ Doamne din iubire/ Stau în Sărătură/ Vietăți grămadă/ Toate, fără ură/ Doamne să te vadă/ Vietăți, grămadă/ Mișună-n neștire,/ Doamne, să te vadă,/ Toate din iubire!" Dând valoare estetică și metafizică unor expresii ce numesc îndeletniciri și obiecte din universul rural, montând precum orfevrii nestemate
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
pe masă damigenuța cu vin și a gustat primul din damigeană, sugerându-ne să facem și noi la fel. Nu ne-am lăsat prea mult invitați, și a început rotirea damigenei pe la toate gurile însetate parcă de iuțeala cepei, și sărătura slăninii. Funcționarul era cel mai timid dintre noi, și a plecat spre masă la cantină, luând cu el și niște sufertașe să ne aducă și nouă mâncarea. După prima rotire a damigenei, limbile au început să se dezlege. Se discuta
TUCHILATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355318_a_356647]
-
a înțelege pe care lume mă aflu... Și mie mi-i de mirare, cum de mi-a rămas în memoria de la acea vârstă fragedă plânsul mamei și vuietul strașnic al tancurilor și altei tehnici militare sovietice, care trecea pe valea sărăturilor, iar căsuța noastră se cutremura, scârțâind toată din încheieturi. Tata a astupat ambele ferestre de la dormitorul cu «lejancă»* și cuptor cu horn, în care mama ne cocea pâine și plăcinte, dar asta mai târziu... Atunci, în octombrie 1956 sute de
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri îmbogățea imaginația vreunui creator rătăcit de ziua de azi. Câte forme, câte nuanțe, câtă risipă, câtă căldură, câtă frământare! Pe-aici, la o palmă distanță de lanul cu grâu, șerpuia pârâul vechi de când știm noi. Au
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
mai dă primăria încă un hectar, tot la câmp, în apropiere, ce zici? --Nu se poate, domnu’ primar! Ofertele sunt tentante, dar eu am nevoie de terenul meu acolo, pe izlaz, unde avem titlul de proprietate. --Cum, mă? De ce vrei sărătura aia pe care nu crește nimic? La ce-ți trebuie, mă? --Secretul meu, nu vi-l spun! --Ascultă, Mărăștene, interveni vicele, trebuie să știi că numai solul îți aparține, nu și subsolul. Așa că...ia-ți gândul de la el, dacă tu
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
ministeriabili unși cu toate „conturile” vor fi controlați (spălați !?) de onor Corpul de control al guvernului. Îmi imaginez un scenariu, deloc apocaliptic, cu intruziuni de dramoletă la hotar cu „inchizitorialul” de ochii lumii : celor chemați să suporte cu „stoicism” „spălarea” sărăturii și purificarea, pielea le va fi argăsită și apoi tăbăcită de rafalele șfichiuitoare și fără perdea, impregnate musai de câteva „sufle-uri” de stropșituri salivare cu nuanțe gălbui, totul pentru a părea o execuție în stil thermidorian, însoțită neapărat de
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
nu ești... -Nu sînt ,tataie, nu sînt, de ce să fiu? -Asa ziceam și eu, că nu ești!Da să te ții drept și fălos! -Sărut-mîna ,tataie,..rămîi cu bine și cu sănătate... Se aplecă să-i sărute mîna și simți sărătura lacrimii pe care Moș Petru nu o mai putu ține în colțul ochiului. -Du-te cu bine, Antoane taica,....Dar nu uita să faci semnul crucii pe fiecare pîine pe care o muncești.Așa îl ai cu tine pe Dumnezeu, pe
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
și rolul apei freatice, fără aportul acesteia nefiind posibile procesele de salinizare ale profilului solului. Factorul antropic în geneza sărăturilor Un aspect important în cercetarea de teren este legat de necesitatea de a se face distincția între caracterul arealului de sărătura: primar, respectiv natural, și secundar sau antropogen. Sărăturile secundare apar în urma folosirii unor agrotehnici deficitare (îndiguiri și irigații), în special greșit dozate. Din punct de vedere agrotehnic, salinizarea secundară este un tip major de degradare a terenurilor arabile în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
să mă grăbesc. De la florărese până la grătarul cu mititeii care, dacă începuseră de la o vreme să fie din ce în ce mai mititei, deveneau în schimb din ce în ce mai scumpi. De la dugheana cu artizanat în lemn, până la pescăria unde puteai să găsești dacă erai norocos, afumătură, sărătură, nelipsitul pește oceanic de care erai sfătuit să nu faci abstracție la nici o masă și conserve de pește. De la bieții particulari, atâția câți mai supraviețuiseră, până la aprozarul unde cartodfii, fasolea, morcovii îi plăteai cu pământ cu tot și de unde după
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
tăieri ilegale de arbori sunt în județul Argeș (peste 6000)...” -Nea Vasile....nu mai pot face nimic.... nimic....Eu, Moș Toader Baci, nu mai pot face NIMIC... Pentru fiecare copac retezat este o lacrima în adîncul meu! Am sufletul inundat! Sărătura lacrimilor mă arde ! Neputința și bătrînețea mă dor ! Strig după ajutor! Mai este cineva prin jur ?!!!! Mai trăiește cineva pe aici? Mai simte cineva ca mine? Mai se roaga cineva? -Oamnei buni ! Acum, când eu, Moș Toader Baci din Domnești
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
lacuri de retenție, lucrări și măsuri de combatere a eroziunii solului în bazinul Dunării) are un efect eroziv asupra litoralului românesc, cu o evidentă periclitare a plajelor turistice. Iar marele grind litoral deltaic de la nord de gura Sf. Gheorghe, Grindul Sărăturile, este în curs de erodare și dispariție. Schimbări de amploare geologică au avut loc și în nord-estul Câmpiei Române, într-un proces ce a determinat abaterea către est și nord a unor cursuri de apă, pe urma scufundării seismice a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
că n-are să-i meargă bine“, își zicea Nicula, întorcându-se la fiară, ca s-o cerceteze din nou. Atuncea când a furat și a mâncat șuncile, va fi stat pe lângă pârău zece zile în șir, ca să poată birui atâta sărătură. Frumos animal; n-are nimic deosebit, decât blana asta întunecată. Încolo, ochiul i-i rotund ca la orice urs și fruntea boltită. Ghiarele parc-ar fi de fildeș. Trebuie să fie un baci bătrân. Și-a adus aminte de locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
prea marele zgomot Îndurat pe drum, urechile Îi sângeraseră. Îndreptă palmele Înroșite către cerul plumburiu și, pentru că știa că nu vede nimeni ce face el acolo, nu-i fu rușine să dea drumul lacrimilor și să Întrebe Înlăuntrul lui: „De ce?“. Sărătura ochilor se uscase demult pe față când ajunse În sat. „Nu e nici dracu’ pe Dunăre”, suflă el către ceilalți. Nimeni nu Îndrăznea să-l rostească, dar cu toții aveau În minte același lucru. Venea Sfârșitul cel Mare și era nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iarbă, pe burtă, ca să pălăvrăgească, cuprinși de lenea mistuirii. Tăvăliseră totul prin sarea grunjoasă: ouăle, roșiile, carnea, cepele, mămăliga. Brânza fusese și-așa sărată de bășica limba și cerul gurii. Lică era cam prea tăcut și părea că așteaptă ceva. Sărătura Înghițită Începu să le ardă gurile. „Mi-e sete!” auzi Lică În sfârșit și răsuflă ușurat, rostogolindu-se pe spate, ca și cum Își pierduse demult răbdarea. „Beți și voi din Gropan. Apă curată, de Dunăre: ne-a spus Foiște, care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a explodat În creieri. Oricât m-am străduit să le opresc, din ochi au țâșnit lacrimi. Norocul meu că nu se vedeau din pricina șepcii. Am scos-o de pe cap și am rotit-o În așa fel Încât am șters și sărătura dintre gene. Am auzit, ca din depărtare, vorbele dobitocului: „Cu pălăria pe cap să intri la tac-tu acasă, nu În locuri civilizate, băi, țărane!”. Atunci mi-am dat seama, cu neînchipuită limpezime, că În cariera de muncitor cinstit ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
n-au auzit de popcorns de la o tipă din Hanovra, căreia a trebuit acum vreo câțiva ani să-i servesc de ghid prin București. Am încheiat târziu seara de preumblare în Parcul Tineretului, cu un cornet de floricele amare de sărătură. Was ist das? întreabă ea, strâmbându-se delicios. Das ist Mais, porumb, explic eu doct, excitat de silueta unei fetițe care se juca, lovind-călărind un balon de plastic. Normal că nemții nu știu, râde din dinții ei mărunți mama, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să Îngâne un fel de cânt moale, de parcă ar fi obosit să-și tot strige copiii pe care nu-i mai găsea. Mai mult mormăia, Încât n-am Înțeles decât câteva cuvinte dintre cele pe care le rostea: apa verde, sărătura, valurile moi kelib, și gheața. Ori de câte ori punea o Întrebare cu glas mai puternic, doi dintre oamenii lui Dyas Îi răspundeau. - Valuri moi kelib și apa verde peste gheață? Vreau Tokeba! - Vrei Tokeba, pui la păr! La un moment dat, Vishu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
îi arătă și alte produse ale industriei sale, dulapuri, cufere. Sohațchi cultiva mai mult artele practice decât cele plastice. Susținea că nu poate mânca jumările de ouă decât făcute de el însuși și că numai el putea potrivi murăturile din sărătură. Titi plecă amețit de băutură și încîntat de Ana Sohațchi (acesta era numele fetei), care-l invitase insistent, punîndu-i G. Călinescu familiar mâna pe umăr, să vie cât mai des. Ceea ce Titi și făcu, fără ca Aglae să suspecteze cumva întîrzierile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dar suportă mai greu căldurile înăbușitoare. Au rezistență mijlocie față de ger, fiind afectați de înghețurile târzii de primăvară, în timpul înfloritului. Dintre soiurile de vișini amintim „Timpuriu de mai’’. Vișinul crește destul de bine pe solurile ușoare și uscate, dar nu suportă sărăturile. Soiuri de cireș întâlnite în zonă sunt „Pietroasa de Cotnari”, „Armonia’’, „Negre de Bistrița’’, „Pietroase galbene’’ și „Roman Oliva’’. Fructele de cireș și de vișin se folosesc în scopuri de consum și industrial în gospodăriile personale (la prepararea gemurilor și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Zăpodia - ce desemnează un platou situat pe o colină, Movila - o ridicătură proeminentă de pământ, Podiș, Costești, La Șes, La Vale, Pe Izlaz, Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La Tărăbuț, La Gălbigea, La Plop etc. Locurile de prin salcâmerii, unde vulpile și- au săpat galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acoperiți cu furnir, în care intarsii de un gust îndoielnic închipuiau cupe, struguri trandafiri și linii frânte bizar încolăcite, curgea o melodie veche, învăluind mesele unde oamenii ieșiți de la lucru , cu cămășile descheiate până sub coșul pieptului, cu urme de sărătură uscată pe sub omoplați, goleau pahar după pahar din vinul ieftin, dubios, vorbind pe apucate, înjurând cu glas ferm, fără perdea, șefii, vremea aceasta prea secetoasă, femeile pe care le-au avut sau nu, înnodând sau deznodând prietenii, îmbâcsind aerul cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]