34 matches
-
suprafețelor agricole în sezonul de vară, când secetele sunt frecvente; - eliminarea apei care abundă în unele terenuri din luncile marilor râuri (Dunăre, Siret, Prut) sau din câmpiile de subsidență; - acțiuni de îmbunătățire a calității terenurilor degradate sau a celor nisipoase, sărăturoase; - construirea digurilor care să protejeze așezările, terenurile agricole, căile de comunicație, de revărsările și inundațiile produse de apa râurilor la ploile bogate. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MEDIULUI 141 Mediu natural modificat în lungul litoralului Faleză pe litoralul sudic al Mării Negre Amenajări
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
înclinat spre sud, situat între Dealul țiganului și Iazul Calu Alb. Parțial se folosește pentru pășunatul vitelor. Aici a fost o crescătorie de cai a moșierilor din familia Boldur-Lățescu. Iezăr-lac natural mic, situat lângă locul numit La Pâșcov. Datorită terenului sărăturos și mlăștinos multe vite s-au înecat și s-au împotmolit în acest lac. Unii oameni mai numesc acest loc La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele. Pâșcov-loc sărăturos puțin productiv, cu multe povârnișuri, situat între Ciritei și Dealul Gicol. în timpul verii din cauza căldurii și a sărurilor, terenul capătă un aspect albicios, de mucegai. Cuvântul pâșcov poate avea înțelesul de alterat, mucegăit. Nu departe se află și locul numit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba scită însemna trecătoare (B.P. Hașdeu). Suntem de părere că toponimul este de origine traco-dacă. Puturoasa-teren cu solul sărăturos folosit parțial pentru pășunatul vitelor. Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă și a cărui apă miroase urât. Punte (La Punte)-loc situat în satul Vatra, unde se află
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în orice sezon. Vegetația cuprinde îndeosebi specii de graminee și ciperacee: firuța bulboasă (Poa bulbosa), rogozurile de deșert (Carex pachystilis, C.physodes, C.hostii), alături de care sunt și alte specii ierboase: Lepidium perfoliatum, Draba verna, Holosteum umbellatum, Sclerochloa dura. Deșerturile sărăturoase au o serie de specii adaptate solurilor: Salicornia herbacea, Halocnemum strobilaceum, Artemisia maritima, Kochia prostrata, Haloxylon aphyllum. Deșerturile au reputația unor locuri cu faună săracă, însă în realitate sunt numeroase speciile de animale mai ales în perioadele ploioase sau în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA PROXIMĂ. Ca și în cea mai mare parte a teritoriului României, bazinul Lohanului, împreună cu aria limitrofă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare a versanților s-a redus considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori. Solurile din zona Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]