KorAP: Find »[drukola/base=sărbătoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...1237 >

30,910 matches

Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284

de la minunații prieteni din țară pe care și i-au făcut în aceste zile, gândindu-se deja la Ediția a IV-a a Festivalului Național de Poezie „I. Budai-Deleanu“, care va avea loc în august 2014. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: Sărbătoarea Poeziei la Geoagiu, reportaj de Voichița Pălăcean Vereș / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 969, Anul III, 26 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului

SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293

JALE... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare, Cum se-adunau în vremea lui Mihai străbunii, Spre Alba să pornim în strai de sărbătoare Ca s-alungăm de lângă noi pe veci păganii! E mandră țara noastră și-i bogată încă Dar sângerează-n sărăcie tot poporul Și se întreabă cu ochi stinși de jale-adancă, Unde-ați plecat haiduci?..Vă ducem dorul! Întâi decembrie e

BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1480432454.html [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
țara noastră și-i bogată încă Dar sângerează-n sărăcie tot poporul Și se întreabă cu ochi stinși de jale-adancă, Unde-ați plecat haiduci?..Vă ducem dorul! Întâi decembrie e ziua noastră sfântă ; Bat clopote dar nu mai bat a sărbătoare. Eroii plâng sub cruce, sânge se-nfierbântă, Dar nu mai pot stârpi balaurul cel mare! Și plânge un Mihai sub vatra strămoșească, Si dintr-o roată Horia își înalță pumnii Pentru o flamură, roș, galbenă, albastră, Și pentru țara-n

BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1480432454.html [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
înalță pumnii Pentru o flamură, roș, galbenă, albastră, Și pentru țara-n care azi conduc străinii! Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare, Cum se-adunau în vremea lui Mihai străbunii, Spre Alba să pornim în strai de sărbătoare Ca s-alungăm de langă noi pe veci păgânii! Dorina Omota 30.11.2015 Referință Bibliografică: Bat clopote dar bat a jale... / Dorina Omota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright

BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1480432454.html [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419

ființe, animale și plante. Amintindu-ne, în treacăt parcă, de „Povestea anotimpurilor”, din cartea anterior publicată - „Prințesa Florilor”, autoarea va explica de ce este prețios anotimpul în care „Strălucirea Zăpezii” aduce bucurie copiilor, când și cum a apărut și se desfășoară sărbătoarea mărțișorului, precum și care este semnificația culorilor purtate pe piept de „viteazul” Mărțișor și multe, altele, la fel de importante. Grafica simplă, clară, sugestivă, existentă în fiecare pagină și în atentă asociere cu textul, fie el în proză ori în versuri, îi va

DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394

cum te plânge. Îți duce lipsa, mamă! Toți îți ducem lipsa, chiar și nepoțeii tăi care au apucat să te cunoască. Sperăm cu toții, că răii care au năvălit peste noi, nu vor reuși să-ți desființeze această UNICĂ ZI DE SĂRBĂTOARE închinată femeilor, în care noi te sărbătorim, te pomenim și îți cinstim memoria! Sărut mâna, MAMĂ SCUMPĂ! Semnează, fata ta cea mare: Maricuța MANCIUC-TOMA Madrid, Spania 8 Martie 2011 Referință Bibliografică: SCRISOARE PENTRU MAMA / Alexandru și Maricuța Manciuc Toma : Confluențe

SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335

in Moldova a zilei limbii române este o măsura necesară și oportună pentru identitatea națională a noastră Solicităm parlamentelor și guvernelor, academiilor naționale și organizațiilor culturale identitare ale românilor de pretutindeni: 1. Statornicirea permanentă, pentru eternitate, a unei astfel de sărbători, astfel încît cel puțin o dată pe an, să reflectăm împreună la creșterea limbii române în cultura noastră, iar a doua zi - pe 1 septembrie - să fie statornicită Ziua Identitații și Unității naționale a românilor de pretutindeni. 2. consacrarea unei obligații

MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853

acest scop - corida - ar fi o eroare de neiertat și o nedreptate făcută tradițiilor și culturii națiunii spaniole. Cine pornește de la premisa că fenomenul corida (span. corrida) ar fi baza confruntării dintre taur și om uită să ia în calcul sărbătorile populare, care se desfășoară pe tot parcursul verii în toate zonele Spaniei, evenimente care atrag mult mai mult public decât dansul toreadorilor din ring. Nu degeaba spaniolilor le place să-și privească țara ca pe o „piele de taur întinsă

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
de festejos taurinos care se înregistrează anual în Spania, doar cincisprezece la sută au loc în arene, cu intrare pe bază de bilet. Majoritatea manifestărilor de acest gen se rostogolește zgomotos direct pe străzile localităților aranjate fotogenic, în straie de sărbătoare. De când s-a inventat corida au existat și encierros - denumirea dată curselor ocazionate de mânarea vitelor către sau dinspre arena destinată luptei „oficiale”. Ele s-au cristalizat ca alternativă binevenită poporului de rând. „Pe acoperișuri, pe stâlpii felinarelor, prin cele

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
taie calea câte-un un torero rătăcit, mai mult sau mai puțin improvizat. Aleluia! Tauri de foc, cu spatele și coarnele îmbibate în substanțe inflamabile - toros ardiendo, au existat încă din Antichitate; în Spania Evului Mediu erau prezenți atât la sărbătorile regale, cât și în ocazii cu semnificație religioasă. Dar fantezia omenească nu cunoaște limite: tot în antichitate își are originea și obiceiul de a momi taurii spre o rampă amenajată în apropierea unei ape, cu scopul de a-i „convinge

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
prinde a clocoti în vene. „Duminică după-amiază, 6. iulie, fiesta explodează. Descriere mai potrivită nu există”, așa descrie Hemingway în anul 1926, prin glasul lui Jake Barnes, personajul principal al romanului Fiesta, acea atmosferă incandescentă. Opera sa a adus celebritate sărbătorii Feria de San Fermin din Pamplona, cunoscută și sub numele de Feria del Toro, pe scurt sanfermines. Chiar dacă punctele culminante ale sărbătorii sunt vestitele encierros - mânarea alertă a vitelor, activitate de cel mult opt minute cu care se începe și

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
prin glasul lui Jake Barnes, personajul principal al romanului Fiesta, acea atmosferă incandescentă. Opera sa a adus celebritate sărbătorii Feria de San Fermin din Pamplona, cunoscută și sub numele de Feria del Toro, pe scurt sanfermines. Chiar dacă punctele culminante ale sărbătorii sunt vestitele encierros - mânarea alertă a vitelor, activitate de cel mult opt minute cu care se începe și se încheie ziua - caracteristica principală a nebuniei generale rămâne sărbătoarea neîntreruptă, plăcerea de a petrece dezlănțuit pe străzi, timp de opt zile

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
numele de Feria del Toro, pe scurt sanfermines. Chiar dacă punctele culminante ale sărbătorii sunt vestitele encierros - mânarea alertă a vitelor, activitate de cel mult opt minute cu care se începe și se încheie ziua - caracteristica principală a nebuniei generale rămâne sărbătoarea neîntreruptă, plăcerea de a petrece dezlănțuit pe străzi, timp de opt zile și nopți, fără întrerupere, cântând, dansând, bând și mâncând cot la cot cu oameni veseli, ca-ntr-o transă generalizată, o magică fiesta total. Singurul moment solemn al

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
dansează și petrece pe străzi, făcând din noapte zi. Turiștii prezenți au citit de bună seamă romanul Fiesta al lui Hemingway sau au vizionat măcar ecranizarea sa, cu Ava Gardner în rolul principal. E fapt incontestabil că Sanfermin este o sărbătoare a bărbăției, chiar dacă nu e o noutate să vezi și femei alergând printre tauri. Tumultul interior este enorm, inima bate să sară din piept, corpul își mobilizează toate rezervele, părul se face măciucă, pielea de găină. Alergați de tauri, sub

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
atribuindu-i origini neclare, păgâne. În anul 1567, Papa Pius al V-lea a interzis tradiționalele curse taurine duminicale, dar ingenioșii săi contemporani au găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele lunea și „inventând” astfel o nouă zi de sărbătoare. „Pe tot parcursul istoriei noastre, puține sunt lucrurile care au reușit să entuziasmeze și să fericească națiunea noastră în măsura în care a făcut-o această sărbătoare”, nota scriitorul José Ortega y Gasset, referindu-se la euforia trezită de apariția primilor toreadori, la

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele lunea și „inventând” astfel o nouă zi de sărbătoare. „Pe tot parcursul istoriei noastre, puține sunt lucrurile care au reușit să entuziasmeze și să fericească națiunea noastră în măsura în care a făcut-o această sărbătoare”, nota scriitorul José Ortega y Gasset, referindu-se la euforia trezită de apariția primilor toreadori, la granița dintre secolul al XVII-lea și al XVIII-lea. Nici în secolelele următoare, liderii națiunii nu au reușit să cadă la pace: în timp ce

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
fruntea generației de aur din anul 1927 s-au situat Federico García Lorca și Rafael Alberti, adepți înflăcărați ai luptelor cu taurii. A urmat epoca franchistă, care a stilizat corida ca pe un spectacol de fiesta național, dar a restrâns sărbătorile populare locale. Abia după moartea dictatorului Franco a revenit situația la normal. În 1862, autorului de basme Hans Christian Andersen i se face rău odată cu răpunerea primului taur în arena din Málaga; scriitorul este nevoit să părăsească tribuna după sacrificarea

FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872

cu brațe tari și voință de oțel. De toți cei ce au dat piept cu dușmanii pentru apărarea patriei, acei bărbați care s-au jertfit pentru țară, pentru libertate, pentru o viață mai bună. Ziua Eroilor neamului românesc coincide cu sărbătoarea de Înălțare a Domnului, în calendarul creștin-ortodox, astfel că, locuitorii movileni și-au cinstit eroii, rugându-ne pentru ei și înălțând glasuri de slavă. La Monumentul Eroilor situat pe strada Târgului din Movila Miresii, într-un cadru ceremonial, astăzi s-

CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025

Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Cu toate că sunt sărbătoriți și în mod separat, viața și opera lor teologica sunt foarte importante, motiv pentru care se cinstesc și împreună, ca o icoană a Sfintei Treimi. Sărbătoarea acestor Sfinți Ierarhi a fost instituită în anul 1081 (1084 după alte surse) de către Patriarhul Ioan al Constantinopolului, ca urmare a unei minuni. Prin urmare, Sfinții Trei Ierarhi sunt pomii cei mai roditori ai creștinismului practic, cu fructe de dreptate

DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131

Acasa > Eveniment > Actualitate > ELENA BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În șirul lansărilor de carte, și în vara acestui an, 2016, s-au desfășurat două lansări ale volumului „Pe

SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
mare, înfruntând vremea nefavorabilă, fie cei cu sănătatea încă nerestabilită, iar unii renunțând la alt punct din programul lor. Când distanța a fost prea mare, mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-au străduit ca totul să fie ca la „sărbătoare”. La Roșiorii de Vede lansarea a început cu surpriza pe care mi-a făcut-o părintele Ieromonah Prodromos Bele, starețul și ctitorul Mănăstirii din comună Țigănești, Teleorman care a venit la prezidiu și mi-a dat binecuvântarea. În final, altă

SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
cu emoție pe toți cei prezenți fizic, dar și pe cei prezenți fie chiar numai cu gândul și inima... Tuturor le mulțumesc călduros purtându-i în adâncul ființei mele. ---------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada octombrie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul VI, 28 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343

și de iubire Înălțat înspre Dumnezeire. Piatră din piatră crește un munte, Doinind peste veacuri din suflete multe. Piatră și os naște o apă Unde urmașii de om se adapă. Piatră și soare se face culoare, Când lumea renaște o sărbătoare. Piatră și piatră, piatră și om Se face o floare, se face pom. Pomul și omul țărână se fac, Pietre-n țărână scut se prefac... Pietre-n țărână scut se prefac... Pomul și omul țărână se fac. Se face o

LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1441390800.html [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
și omul țărână se fac, Pietre-n țărână scut se prefac... Pietre-n țărână scut se prefac... Pomul și omul țărână se fac. Se face o floare, se face pom, Piatră și piatră, piatră și om. Când lumea renaște o sărbătoare, Piatră și soare se face culoare. Unde urmașii de om se adapă Piatră și os naște o apă. Doinind peste veacuri din suflete multe, Piatră din piatră crește un munte Înălțat înspre Dumnezeire; Scut plin de viață și de iubire

LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1441390800.html [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
Corola-blog/BlogPost/370206_a_371535

omului și se conturează pasiunile și aptitudinile fiecăruia. Niciodată nu are pregnanță metodica în atingerea scopului educativ, într-o așa măsură și cu un efect mai sigur și stabil, ca în momentele ce se imprimă în memorie în conexiune cu sărbătoarea, cu un eveniment ce aparține de trăirea sufletească a copiilor, când lecția devine sfat, asimilându-se pe ruta afectivă, nu sub obligația studiului pe teme fixate în orarul riguros. Ce altă zi marchează un moment mai potrivit în acest sens

AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU POLIŢIŞTII BUHUŞENI, EXEMPLUL COPIILOR COMUNITĂŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402057399.html [Corola-blog/BlogPost/370206_a_371535]