183 matches
-
adevărate apocalipse care decimau populația, evenimente descrise cu mult talent de către autor, care derulează secvențe cinematografice uluitoare,cu mulțimi panicate de circuitul zvonurilor, deplasări din zonele afectate de ciumă în coloane de disperați, sau scenele de eliberarea nebunilor din mânăstirea Sărindar, flashuri fabuloase care ar aduce succesul unei eventuale ecranizări după acest roman. Cu condiția să fie citit de un producător sau regizor. Pe alte planuri narative sunt zugrăvite scene horror cu mazilirea domnilor fanarioți căzuți în dizgrația Înaltei Porți, sau
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Nr. 5. Cioară Leonida, drogherie, București, str. Speranței Nr. 37. S.A.R., Comercială Farmaceutică, București, str. General Berthelot Nr. 39. S.A.R., Codez, București, str. Șerban - Vodă Nr. 41. Ș.A., Coloranil, București, str. Romulus Nr. 6. Balcanică, depozit și import, București, str. Sărindar Nr. 12. S.A.R., Comerțul Tehnico - Chimic, depozit repr. și import, București, str. Bursei Nr. 1, et. VI. Cohn Iacob, farmacist, Farcomed, București, b - dul Filantropiei Nr. 66. S.A.R., Carbon, București, str. Poliției Nr. 1. Depomed, București, str. Sf. Apostoli Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
str. Episcop Chesarie Nr. 5. Depozit și reprez., Dr. Charlotte Hoffman, București, str. Porumbacu Nr. 18 S.A.R., Hygeia, București, str. Botenu Nr. 5 et. I. S.A.R., si reprezentanta, Hanserex, București, str. Boteanu Nr. 3. Herescu Dora, droghista, Pharmadrog, București, str. Sărindar Nr. 14, et. I. S.A.R., Herbadrog, București, str. Armeneasca Nr. 27. Ing. Ionescu Nicolae, Ionescu George, fărm., București, str. Brâncoveanu Nr. 11. Fărm. Ionescu Mircea, Farmarom, București, str. Horațiu Nr. 8. Fărm. Kaufman Iosub, Minerva, București, str. Dionisie Lupu Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
care de obicei îl aprind. Potrivit tradiției, se crede că schimba gândurile dușmanilor. SFANȚUL MINĂ. Fetele urmează și ele același ritual cu lumânările în speranța că inimile celor doriți se vor întoarce spre ele. Tot în această zi se plătesc sărindare și acatiste pentru măritiș, pentru împlinirea blestemelor și aflarea unor taine. Începând din anul 1874, biserica Sfanțul Mucenic Mina-Vergu din București păstrează fragmente din moaștele Sfanțului Mină. Ele au fost aduse de la Muntele Athos și de la Mănăstirea "Sfanțul Mină" din
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciune adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104287_a_105579]
-
și aflarea unor taine. Începând din anul 1874, biserica Sfanțul Mucenic Mina-Vergu din București păstrează fragmente din moaștele Sfanțului Mină. Ele au fost aduse de la Muntele Athos și de la Mănăstirea "Sfanțul Mină" din Egipt. Tot în această zi se plătesc sărindare și acatiste pentru măritiș, pentru împlinirea blestemelor și aflarea unor taine. Rugăciune către Sfanțul Mare Mucenic Mină SFANȚUL MINĂ. O, Preasfinte și intru tot lăudate, Mare Mucenice Mină, si de minuni făcătorule; primește această rugăciune de la mine nevrednicul robul tău
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciune adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104287_a_105579]
-
str. Ion Frimu 36 Sinaia, str. Molotov 5 București, Bd. Ana Ipătescu 10-24 scară B. 412. Andreescu Gh., 3 apartamente, Vaslui, str. Ștefan cel Mare 31; str. Lazăr Grumberg 1 Mamaia, Bd. Elisabeta. 413. Arteza Tănase, 2 apartamente, București, str. Sărindar 15. 414. Alden Petre, 8 apartamente, București, str. Fabr. de Chibrituri 56. 415. Andreescu Mircea Paul, 2 apartamente, București, str. Patriarhiei 7; calea Plevnei 1 B. 416. Asoc. Cult. I. C. Brătianu, 2 apartamente, București, str. G-ral Manu 7; str. C.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
nr. 16 - 44 Cal. Giulești - nr. 46 - 62 Cal. Giulești - nr. 131 - 133 Cal. Giulești - nr. 64 - 258 și 135 - 339; Cal. Giulești - nr. 260 - 396 și 341 - 507; Cal. Giulești - nr. 398 - 554; 509 - 663 Int. Giulești Int. Giulești Sărindar Int. Godeni Str. G-ral. Petre Popovăț Str. Granitului Str. Grigore H. Grandea Șos. Grozăvești Int. Guliver Int. Gurbănești*(D) Str. Ilovăț Spl. Independenței - nr. 200 - 210B; 193 - 239 Spl. Independenței - nr. 290 - 332; 241 - 329 Str. Ing. B. Giulini Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sfânta Vineri din București s-a făcut un azil pentru bătrâni și alienați. Un punct de atracție era incoana făcătoare de minuni a Cuvioasei Paraschiva. În timp ce la Sfânta Vineri erau duse doar cazurile ușoare, bolnavii agresivi erau trimiși la Mănăstirea Sărindar. La Craiova, bolnavii mintal erau adăpostiți în curtea Bisericii Madona Dudu, fiind duși în biserică în fața icoanei Ferioarei Maria. Bolnavii agresivi erau legați de copaci sau ținuți într-un beci. La 6 noiembrie 1784, domnul Mihai Șuțu al Moldovei a
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
al Moldovei a dispus printr-un act legislativ strângerea și adăpostirea tuturor nebunilor. Mănăstiri care au adăpostit bolnavii au fost și Golia, Adam (pentru femei) și Neamț. Între 1825 și 1838, bolnavii mintal de la mănăstirile Sfânta Vineri, Sf. Gheorghe și Sărindar din București au fost mutați la Mănăstirea Negoiești, de unde în 1838 au fost duși la Mănăstirea Balamuci. Până în 1846, bolnavii mintal aflați în schitul Malamuci au fost mutați la Mărcuța, care era situată mai aproape de orașul București. A fost folosită
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
se puteau face proiecții cu caracter permanent și unde au rulat primele filme românești. "Prima sală de cinematograf construită" este sala "„Volta”" din București, strada Doamnei și este inaugurată în mai 1909. Urmează în ianuarie 1909, cinema "„Bleriot”" în str. Sărindar, urmat de cinematografele " „Bristol”, „Apollo”, „Venus”". În Transilvania, lucrurile s-au mișcat mai rapid, astfel că la Brașov prima sală de cinematograf datează din 1901. Programele erau formate din documentare și mici "filmulețe cu artiști". Ultimele se vor mări mereu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Filipescu din New York, unde primesc - printre alți ascultători din lumea artistică americană - ovațiile entuziaste ale Marlenei Dietrich. Revin în țară o dată cu declanșarea celui de al Doilea Război Mondial în luna septembrie a aceluiași an. Se angajează la restaurantul „Modern” din Sărindar, unde îl asculta cu regularitate Ionel Perlea și, uneori, George Enescu. În timpul unui turneu din 1943 la Ankara și Istanbul, suferă un accident vascular cerebral, în urma căruia mișcările cu mâna stângă devin dificile. În 1946, vine să-l revadă Yehudi
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
în guvernul Manolache Costache Epureanu de la Iași . În 1874 se retrage din activitate dedicânduși timpul vânărorii, picturii și studierii tehnicilor militare. În 1885 publică tratatul „Cele Trei arme întrunite sau tactica divisionară”. Se căsătorește pe 24 februarie 1872 la Biserica Sărindar din București cu Helena Albulescu (născută în 1853), din familia Aristiței Romanescu, descendentă a Craioveștilor, cu care are trei copii: Ecaterina, Maria și Mihail. Moare la București în 1890 și este înhumat la Mănăstirea Dealu. Costache C. Cornescu, născut c
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
Conservator, compozitor și specializat în organizarea corurilor bisericești. Este cel dintâi compozitor preocupat de asigurarea repertoriului necesar cântării corale concretizăndu-și strădaniile în tipărirea colecției „Repertoriul coral religios...” (1886). Ioan Bunescu s-a atașat mai mult de activitatea dirijorală la Biserica Sărindar, prezența la corul Mitropolitan fiind foarte scurtă (1884?-1885). Dintr-o cerere adresată Mitropolitului reiese că starea de sănătate și solicitările multiple de la Mitropolie l-au determinat să revină la Biserica Sărindar. Până la venirea lui Gheorghe Cucu în 1912 - când
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
atașat mai mult de activitatea dirijorală la Biserica Sărindar, prezența la corul Mitropolitan fiind foarte scurtă (1884?-1885). Dintr-o cerere adresată Mitropolitului reiese că starea de sănătate și solicitările multiple de la Mitropolie l-au determinat să revină la Biserica Sărindar. Până la venirea lui Gheorghe Cucu în 1912 - când postul de dirijor la Mitropolie rămăsese vacant prin decesul lui N. Bănulescu - nu mai cunoaștem alți dirijori afară de Arhim. Visarion (1836-1865), Atanasie Verzeanu (1865-1876), Ioan Bunescu (1884-1885) și Nicolae Bănulescu (1876-1912). Este
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
special asupra lui I.G. Duca. Răspunsul nu a întârziat să apară, din partea tuturor forțelor politice. Constantin Argetoianu numește articolul "pledoarie de clănțău, minte de la început până la sfârșit, cu nerușinare", și nu numai el, toate ziarele, inclusiv cele de stânga din Sărindar, sunt revoltate de afirmațiile sale. În fine, fratele lui I.G. Duca, într-o scrisoare publicată în majoritatea ziarelor (Universul, Viitorul, Dimineața, ș.a.) a doua zi, îl acuză pe Nicolae Titulescu drept principalul responsabil de moartea fratelui său, subliniind că declarațiile
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
cu fulgeri pline,/ tot feliu de artelerie cerească", la toate acestea adăugându-se redutabile obiecte de cult, într-o înșiruire demnă de măiestria surâzătoare a lui Leonid Dimov: Era de viață dătătoare Cruci acolo și-evanghelii sfinte, Moaște, metanii cu sărindare, Posturi cu rugăciune fierbinte, Miruri, paraclise, liturghii, Canoane, aghiazme și tămâi. Loviturile plouă asupra ordiei diavolești, apa sfințită abătându-se ca "focul grecesc" ( le feu gregeois) peste dușmanii Bizanțului: Atuncia și din artelerie Începură-a-împroșca sărindare, Sfeștanii, paraclise, tămâe, Moaște sfinte
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
evanghelii sfinte, Moaște, metanii cu sărindare, Posturi cu rugăciune fierbinte, Miruri, paraclise, liturghii, Canoane, aghiazme și tămâi. Loviturile plouă asupra ordiei diavolești, apa sfințită abătându-se ca "focul grecesc" ( le feu gregeois) peste dușmanii Bizanțului: Atuncia și din artelerie Începură-a-împroșca sărindare, Sfeștanii, paraclise, tămâe, Moaște sfinte ș-altele de care Fug diavolii; iar apa sfințită Ca povoiu mergea pe dânșii stropită. Printre muritori, țiganii pe care Vlad Vodă îi armase "cu sila" au o bună ocazie de a-și dovedi vitejia
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
ținea prelegeri de dogmatică, precum făceau iezuiții. Prin cuvinte scurte, dar spăimântătoare... știu să bage în fiori pe miriadele de oameni. Vai de capul vostru, ați vândut sufletele voastre; dezlegarea morților voștri nu e dezlegare, ci osândă; parastase, pomeni și sărindare le-ați plătit cu totul în deșert la popi nelegiuți, la popi nepopi; baptismul (botezul) pruncilor voștri, nelegiuit; de aceștia îl doare pe el mai mult”. Autoritățile imperiale austriece l-au arestat pe ieromonahul Visarion, din ordinul generalului Czernin, în
Visarion Sarai () [Corola-website/Science/302601_a_303930]
-
în perioada interbelică la București. A fost înființat în toamna anului 1930 de către Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu și Ion Vasilescu, cu toții foști angajați ai teatrului condus de actorul Constantin Tănase, „Cărăbuș”. Sediul „Alhambrei” s-a aflat mai întâi în strada Sărindar (azi, Constantin Mille), pe locul unde în zilele noastre se găsește Teatrul Mic din București, apoi, din 1936, în clădirea actualului Teatru de Comedie. În lunile estivale, reprezentațiile de la „Alhambra” erau găzduite de grădina Colos din calea Victoriei. Teatrul și-
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
din țară. Pentru aceasta a fost convocat tânărul compozitor Vasilescu, fost colaborator al cuplului Constantinescu-Vlădoianu la teatrul „Cărăbuș”, care până la venirea în „Alhambra” nu avusese ocazia să se remarce ca autor de cântece. Totuși, primele stagiuni ale teatrului din strada Sărindar s-au sprijinit numai în parte pe creații originale românești. Abia în noiembrie 1933, odată cu lansarea spectacolului "Inimi de ciocolată", teatrul oferă publicului un repertoriu în întregime original, compus de Ion Vasilescu. Tot în această stagiune teatrul începe să colaboreze
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
Național din Craiova:" "Teatrul Lucia Sturdza Bulandra din București:" "Teatrul de Comedie: 1961 - 1968" "Teatrul Tineretului:" "Teatrul Alhambra: 1943 - 1949" "Compania Radu Beligan: 1947 - 1948" "Teatrul Comedia: 1945 - 1947" "Teatrul Nostru: 1946 - 1947" "Teatrul Municipal: 1944 - 1945" "Teatrul Maria Filotti (Sărindar): 1942 - 1943" "Teatrul Majestic: 1940 - 1941" "Teatrul Tudor Mușatescu (Roxy): 1940 - 1941" "Grădina C.A. Rosetti: 1940" "Teatrul din Sărindar: 1939 - 1940" "Teatrul Uranus - Comedia: 1938 - 1939" "Liedertafel - Alhambra - Regina Maria: 1937 - 1938" Există în lectura lui Radu Beligan o
Radu Beligan () [Corola-website/Science/297537_a_298866]
-
Compania Radu Beligan: 1947 - 1948" "Teatrul Comedia: 1945 - 1947" "Teatrul Nostru: 1946 - 1947" "Teatrul Municipal: 1944 - 1945" "Teatrul Maria Filotti (Sărindar): 1942 - 1943" "Teatrul Majestic: 1940 - 1941" "Teatrul Tudor Mușatescu (Roxy): 1940 - 1941" "Grădina C.A. Rosetti: 1940" "Teatrul din Sărindar: 1939 - 1940" "Teatrul Uranus - Comedia: 1938 - 1939" "Liedertafel - Alhambra - Regina Maria: 1937 - 1938" Există în lectura lui Radu Beligan o serie de audiobookuri, două dintre acestea apărând la editura Humanitas ("Contrabasul" și "Bartleby"). "Mari actori romani - Radu Beligan" - vol. II
Radu Beligan () [Corola-website/Science/297537_a_298866]
-
și puține lucruri din București mai aminteau de perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Tirajele ziarelor crescuseră și noile ziare aveau nevoie de tipografii mai mari și de redacții cu personal mai numeros. Treptat redacțiile ziarelor s-au mutat pe Strada Sărindar sau Strada Brezoianu. De asemenea tipografia lui Carol Göbl s-a extins și s-a mutat pe Strada Doamnei. Librăria Müller nu mai era una dintre cele mai importante din București, fiind depășită de librăriile Socec, Cartea Românească și Cioflec
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
pentru alte ipoteze, menționând că „cercetările ce vom face mai departe poate că vor arăta că ne-am înșelat”. Ipoteza "(Ion) Fănuță" În 1889 Tocilescu a reluat problema, mergând la Ștefan D. Grecianu - un tânăr preot ce slujea la biserica Sărindar, specialist în genealogii. Acesta a precizat că într-o zi a auzit-o pe mama lui George Cantacuzino vorbind despre un anume serdar Fănuță sau Ștefănică, ce locuia în mahalaua Negustori. Cu aceste informații, Tocilescu a plecat la preotul Dimitrie
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
garnizoana București", organizație a ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876. Fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile. a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos. • 17 mai 1912. Din cauza solului umed, mlăștinos și nisipos, la recomandarea inginerilor Anghel Saligny și Elie Radu se adoptă soluția unei fundații pe piloni de stejar, înfipți în terenul ferm de sub mlaștină. • 1914. La declanșarea Primului Război Mondial
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]