1,925 matches
-
oameni care se temeau de el, îl adulau și i se întindeau la picioare ca niște rogojini. Îi disprețuia pe pupincuriști, pe fricoși și pe oricine demonstra orice fel de slăbiciune, fizică, mintală ori morală. Cînd dădu peste un băiat sărman, un simplu ucenic, care avea obrazul și șarmul de a-l lua peste picior, Aldaya hotărî că, într-adevăr, dăduse peste magazinul de pălării ideal și își dublă comanda. În săptămîna aceea veni în fiecare zi cu plăcere la întîlnire
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
dura/ se dă iubirea între noi. Mă opresc aici, ar fi nevoie să citez toate volumele! O altă poetă izbutește o monorimă excelentă în "înd", dar apoi, în strofa a doua, n-o mai țin puterile și ultimul vers rămîne sărman: Te-am cunoscut de mult... Dar când?/ Te văd mereu, te-aud râzând,/îți simt și lacrima căzând/ pe chipul meu de-al tău flămând.// Mă uit la teiul desfrunzit și ud/ încovoindu-se sub vântul crud/ și-mi spun
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
le pericliteze jilțurile, să le râvnească, să le jinduiască. Nebun trebuie să fie acela care îi oferă celuilalt mijloacele cu care acesta să se întoarcă împotrivă-i, să îl concureze în, nu-i așa, atât de (ig)nobila bătălie pentru sărmanele resurse ale planetului. Nu e oare mai simplu, mai firesc(?) să îi manipulezi superb, rafinat, din ce în ce mai diamantin, pe cei nealeși să participe la ospăț și să le oferi doar iluzia acestuia? Iar tu, superiorul, istețul, cel solid "mobilat interior" să
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
tîmplă pot să uit că e zi sau s-a făcut demult seară cu patria la tîmplă pot citi mai departe pot visa, pot amîna oricît - cu patria la tîmplă poate sunt mort demult. Vorbească-se despre cei mulți și sărmani Despre văduve și bătrîni și copii și am să lăcrimez, oprimat - La fiecare cuvînt o lacrimă la fiecare Obidă un hohot și un nod în gît, amar - Așa-mi duc viața la finele Acestui mileniu cumplit, la sfîrșitul acestei Lumi
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
Vechi: Dacia. În lamura duhului redactorului total de la ziarul Timpul (unul și același cu zămislitorul capodoperelor lirice Luceafărul, Odă (În metru antic), Povestea magului călător în stele, Glossa, Floare albastră, Revedere, Rugăciunea unui dac, Pe lângă plopii fără soț, al nuvelei Sărmanul Dionis, toate gemene întru spirit românesc, de valoare europeană și universală, cu Avatarii faraonului Tlà, Arheus și Umbra) vibra spiritul nemuritor al lui Zamolxe și Deceneu, Burebista și Decebal, Gelu, Glad, Menumorut, Seneslau și Litovoi. În sufletul lui EMINESCU, își
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
de pe aici. Dintr-un motiv sau altul, casa noastră li s-a părut cea mai suspectă. Erau siguri că noi îl ascundem pe amărîtul ăla... Oricum, au căutat minuțios, din pod pînă-n pivniță, uitîndu-se peste tot după urme de sînge. Sărmanii bătrînei înspăimîntați de la etaj n-au înțeles nimic din ce se petrece. Au fost scoși din pat și tîrîți la parter, desculți, în cămăși de noapte, livizi de frig, ca și noi toți. Tipii își îndreptau pistoalele spre noi, în timp ce
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
nu-i putea da pământ îndestulător, nici unelte ieftine, nici prețuri bune pentru puținele lui produse. A adresat plugarilor de pretutindeni șase scrisori prin gazetele timpului, socotind că și-a făcut astfel datoria. Acest personagiu ridicol știa însă că poporul sărman e lipsit de instrucție elementară și că țărănimea nu citește gazetele. Nu știa însă că, dacă plugărimea i-ar fi cetit scrisorile, și-ar fi făcut cea mai proastă impresie despre cunoștințele în materie agricolă ale fostului învățător."7 Lunga
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
rânduielii, apelul la lege pentru a istoriciza un fel de onoare a datoriei (...), opțiune datată și așezată într-o normă personală: voința de ne-putere. De unde și graba cu care refuz acea parte "publică" a "biografiei" mele care e un sărman accident de destin. "Povestea" exilului n-o știu pe de rost. Și asta pentru că rosturile s-au stratificat anapoda, conjugând o subiectivitate răvășită cu momente istorice "obiective", un paradox al așteptării cu urgența angajamentului neocolit, o trecere de la nimicnicia împietrită
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Domnule, mi-a zis, eu vă cunosc de mult timp, vă urmăresc... Firesc ar fi fost să mă lovească apoplexia, să cad jos și să-mi dau obștescul sfârșit. Nu a fost... Salvarea de la pieire mi-a adus-o tot sărmana mediocritate, mai clar și mai corect spus, acea curiozitate specifică oamenilor al căror intelect este numit în termeni populari prostie. Dar nu vreau să cad în vreo confuzie, așa că să limpezim lucrurile: eu nu sunt un prost permanent, ci am
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
negru, privirea ascunsă profesoral în spatele ochelarilor s-au clătinat a ignoranță. Iar eu m-am simțit - nu mai mult de o clipă, totuși, cu acel semeț drept al scriitorului de a fi orice - învelit în blana neagră și lucioasă a sărmanei pantere. Care se ascunde, evită omul - dușman ancestral, dar și aflat în irealitatea imediată -, se strecoară la limita zonelor locuite, traversează autostrăzile și drumurile de țară, lipăie - încordată ca un arc de oțel - apa lacurilor, noaptea, întotdeauna noaptea, noaptea din
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
de măsură, pentru marea ei suferință, pantera trebuie să fi trecut anotimpul friguros ca umbra unei umbre. Dar primăvara, o, primăvara ca izbucnire, ca explozie, ca forță! Ce nu te ucide te întărește, spunea cândva un filozof german pe care sărmana panteră nu-l citise și n-avea să-l citească niciodată, dar ale cărui adevăruri devin și mai pure tocmai pentru că se potrivesc și ființelor cu blană, hăituite, declasate, umilite asemeni oamenilor, distilând suferința ca muritorii. Primăvara ca sânge, ca
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
este acela de a-și păstra rangul, spița, sângele? Și panterele oglindindu-se în apa aceluiași lac, descoperindu-se în bezna catifelată a aceleiași nopți, cu fiorul subtil al afinităților elective, pereche, pentru totdeauna pereche. Ce-ar mai putea face sărmanul mascul de panteră decât să uite și de frig, și de Scoția, cucerit, fascinat, topit în raza verde a ochilor-pereche? Ar mai exista alegere, ar mai exista fugă? Altă fugă decât aceea, umăr la umăr, într-un ritual nesfârșit, prin
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
de tarantulă tărcată, cu un pântec enorm de cleștar, și, rostogolindu-și talgerele, a început să țipe, iar țipetele reverberau în cascade de ecouri care îmi atingeau timpanele și, după ce șerpuiau prin trompa lui Eustache, îmi explodau în creier, în sărmanul meu creier, din care se prelingeau apoi picături delicate de sudoare însângerată. Urletele lui Liiceanu, absorbite de picăturile acestea, se preschimbau într-un clipocit, dulce și bălos deopotrivă: "Ai să vorbești la lansare,lansare, lansare... " - "Nu vreau, o să fie cald
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
lui pentru opera sa i se concentrează abia undeva în zona șezutului. În carte nu se uită, astfel, a ni se preciza toată peripeția la care a luat parte textul înainte de publicarea lui: cum acest text a fost găsit orfan, sărman și abandonat de către autor, undeva pe Internet, iar de acolo salvat, tipărit și publicat din grija unui alt om de bine. Dar toată situația asta nu face decât să sporească ipocrizia actorilor. Îmi amintesc cum actorul principal al filmului Pianistul
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
ce ne-o dă Luna, nu este ea. Vă voi spune și mai multu: Ea are munți foarte mari, dară sterpi; câmpie, fără verdeață, mări fără apă, matcă fără râuri, un firmament fără nori, și fără atmosferă, fără ceru albastru! Sărmana Lună!" Urmează date tehnice dintre cele mai precise, cu cifre și neologisme, cu rotațiune și translațiune sau revoluțiune: , Această planetă (sic!) este un corpu mai sfericu (rotundu) care se întoarce asupra ei însăși și și-n giurul Pământului în aceeași
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
a cărei lipsă în primul rând suferim. Iată de ce au-toarea se aruncă în luptă trup și suflet, de-acum imună în contra conspirației stihiilor ce se reunesc mereu să întunece și să frângă bucuria inimii și pa-văza perenei tinereți a poetei: „Sărmane vânturi ce nu știu/că inima mea, niciodată/nu va ajunge/ în-deajuns de bătrână,/ îndeajuns de uscată.../să nu mai poată simți/ bucuria,/ durerea și jalea”. (Nicio-dată). Geo Vasile INSEGNAMI! come fermare questo tempo che caotico scorre? poter insinuare tra
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
directorul de la Bălăceanca. No comment!, vorba lu' B1 Tv, via Columbeanu... - Noa, și ? a întrebat calm Haralampy. Televizorul l-am luat, fin'că la ,Philips"-ul lui brazilienii joacă mai bine decât la MegaVijănu' tău... Poate că avea dreptate, pentru că, sărmanii brazilieni, în frunte cu Ronaldo și Ronaldinho cu tot, se chinuiau să țină pasul cu comentariul lui Emil Grădinescu, comentatorul TVR1 (18.06), care, țipa entuziasmat la fiecare atingere a mingiei de către unul dintre cei care formau grămada starurilor sud-americane
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
Tesalonicului, referindu-se la pocăința și mai ales la canonul ce trebuie îndeplinit de o persoană care se face vinovată de avort, este de părere că, femeii ce a lepădat pruncul, să i se dea canon să crească un copil sărman, dacă, evident, dispune de mijloacele necesare; dacă nu, să dea pomeni, să facă milostenii și să roage pe Dumnezeu din tot sufletul să o ierte, ca prin aceasta să facă să înceteze strigătul pe care-l înalță cel ucis și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
care cu nevoință dobândesc nerăutatea pe care pruncii o au din fire; căci pruncul nici nu pizmuiește, nici nu ține minte răul, nici, bătut fiind de maica sa, nu se depărtează de ea; și chiar de ar fi maica sa sărmană de tot, o cinstește ca pe o împărăteasă. Tot așa și cel ce viețuiește întru fapta cea bună, nimic nu cinstește mai mult decât pe maica sa, Biserica, lepădând dulceața care domnește peste cei mulți. De aceea Domnul îi și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Instalat pentru cîteva zile în cel mai luxos hotel din Trieste (unde închiriase un întreg apartament, deși - cum o să arăt la sfîrșit - în adîncul lui era umil și milos), într-o bună zi, ne-a făcut o vizită. Dar ambianța sărmanei mele case era tristă, cenușie; în plus, mă neliniștea întrucîtva insistența lui în a-mi cere să scriu pentru „Prospettive” un articol îndreptat împotriva păturii mercantile din Trieste, ce-l dezgustase în mod deosebit (nu știu bine din ce pricină
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
adevărat, de circ, purtând încă în el strigătul dresorului de lei, zborul acrobatei la trapez însoțit de suspinul privitorului, râsul clovnului și toate amintirile care aduc, înfiorate, copilăria înapoi. O droaie de copii ai străzii, dar și micuți din familii sărmane, care-și petrec vremea mai mult pe străzi; puzderie de mingi multicolore, un trapez adevărat, ciorapi de spiriduși și peruci; o voioșie sinceră, simplă, ca-ntr-un cerc magic în care lumea reală încape doar cu părțile ei bune: cam
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
Pagină realizată de VIORICA RUBANSCHI În numele fiului ei, o tânără a botezat până acum 40 de copii sărmani Pentru a nu-l mai visa pe pruncul ei dispărut, Minodora face acte caritabile sperând să poată uita tristul ei destin Vom descrie în această pagină tragedia unei timișorence care, la nici 30 de ani, a cunoscut suișul vieții mai
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
oameni într-o viață întreagă. Minodora D. , căci despre ea este vorba, a ales o cale mai puțin obișnuită pentru a-și plăti niște polițe (pe care ea le consideră păcate) către Cer, și anume, botează de câțiva ani copii sărmani. O fericire distrusă Minodora D. va împlini, în 12 decembrie a.c., 30 de ani. Supărarea a lăsat urme evidente pe chipul ei, dar nu a reușit să-i alunge gândurile bune și nici lumina din ochii ei calzi. Stăm de
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
treia oară, tot la interval de 3-4 zile. Atunci m-am dus la un preot cunoscut de la Catedrala Mitropolitană din Timișoara și i-am spus ce visez și cum mă chinuie aceste vise. M-a sfătuit să botez câțiva copii sărmani în numele lui Paul și să văd dacă-l mai visez. Așa am și făcut“. Primul fin, ultimul vis Minodora s-a conformat îndemnului preoțesc și a început să se intereseze de familii nevoiașe cu copii mici, sub un an. A
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
Biserici. Iar nașul de botez devine părintele spiritual al pruncului pe care-l încreștinează, așa cum nașii de cununie devin părinții spirituali ai mirilor. De aceea, este de apreciat faptul că o persoană, de bună voie, se oferă să boteze copii sărmani, mai ales în cazurile când micuții sunt neglijați tocmai de cei care le-au dat viață. Dorința de a încreștina un copil este o calitate rară, de lăudat. Biserica Ortodoxă are șapte taine care se administrează credincioșilor, din care botezul
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]