1,771 matches
-
pătrunde nici rază de Soare și nici pală de Vânt. - Aici să-ți putrezească oasele, îi strigase Colț-Împărat, să te usuci fără hrană și apă, așa cum s-a uscat inima în mine când mi-ai furat fericirea! Ce putea face sărmanul Pană-Împărat? Dacă se mișca prea mult, cușca atârnată în funii deasupra lacului se putea prăvăli în apă, iar el ar fi sfârșit înecat. Trecură așa clipe fără număr pentru împăratul păsărilor până când i se păru că aude un ciripit. Deschise
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
de front”, Editura Virgil Montaureanu, Tel Aviv 1968 - „Florile nisipului”, Proză și versuri, Editura Virgil Montaureanu, Tel Aviv 1970 - „Răspântii”, Proză și versuri, Editura Menora, Ierusalim 1977 - „Cu mâna pe inimă”, Colecția Asociației Scriitorilor, Editura Izvoare, Tel Aviv 1981 - „Războiul sărmanilor”, Proză și versuri, Colecția A.S., Editura Izvoare, Tel Aviv 1984 - „Târziu”, Colecția Asociației Scriitorilor, Editura Izvoare, Tel Aviv 1989 - „Poezii de nerostit”, Colecția Asociației Scriitorilor, Editura Izvoare, Tel Aviv 1990 - „Din coastă de vis”, Volum apărut în limba ebraică, (traducerea
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Shaul_carmel_fericitul_care_pleaca_.html [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
și ce mi s-a dat mie. E tare frig! Sunt minus zece grade, Mai că nu-ți vine ca să ieși din casă, Dar ca un om creștin și cumsecade, Pornesc la drum pentru că mie-mi pasă! Îmi pasă de sărmani, de toți aceia Ce-și plâng amarul, văduve, orfani, De cei ce nu mai au în ochi scânteia, Căci au pierdut-o prin troieni de ani. Îmi pasă de bolnavii din spitale, Bătrâni uitați în case de chirpici, De cei
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1484688711.html [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]
-
sa în poezie. Proza este elaborată concomitent cu poezia și reflectă aceleași probleme. Poeziile din perioada 1870, din „Convorbiri literare“, merg în paralel cu proze precum Geniu pustiuși Făt-Frumos din lacrimă; marile poeme fi losofi ce, sociale și politice, cu Sărmanul Dionis, proză filosofică și fantastică în care se regăsesc aceleași teme romantice cu cele din lirica sa. Dramaturgia - rămasă în manuscris în stadii diverse de elaborare, scrisă de regulă în versuri, avea în prim plan fi guri istorice precum Decebal
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
atunci când murim, Ne naștem pentru viața eternă. Sau poate Sfântul Francisc de Assisi se gândea la cei de mai târziu? Ce numim Adevăr, deoarece cuvântul este în slujba adevărului? Pilat îl întreabă pe Domnul Isus Cristos: “Ce este adevărul?”, dar, sărmanul de el, rămâne fără răspuns pentru că întrebarea era greșită și fără rost, deoarece ADEVĂRUL stătea chiar în fața lui. ADEVĂRUL este CINEVA, NU ceva. ?n schimb, ucenicilor Lui, Isus Cristos le spune: “Veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face liberi
POC, POC, POC SAU CE MAI FACI, IOANE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Poc_poc_poc_sau_ce_mai_faci_ioane_ioan_ciobota_1330669550.html [Corola-blog/BlogPost/356586_a_357915]
-
Acasă > Poeme > Meditație > DOUĂ CLIPE... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016 Toate Articolele Autorului La-nceput a fost cuvântul, Spun în versul lor poeții, Căutând deznodământul Marelui secret al vieții. Nu-ncerca zădărnicia, Tu, sărmanule poet, N-ai să afli niciodată Altfel n-ar mai fi secret. Ieri ți-ai pus pe suflet lutul Că o haină de-mprumut, Mâine iar vei fi pământul Care-ai fost de la-nceput. Vor calcă pe tine pașii Altor
DOUĂ CLIPE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1466828719.html [Corola-blog/BlogPost/375825_a_377154]
-
lumină, Pe valea mândrului Siret, Copilăria ta senină Urzit-a visuri de poet. Dar soarta te-a gonit departe Din raiul tă de pe pământ, Și valul astei lumi deșarte Te-a năpădit și te-a înfrânt. În chinuri trupul tău, sărmanul, S’ a mistuit pân’ ce s-a stins, Dar ca Iisus Nazariteanul Prin moarte moartea ai învins! Și iată astăzi Dumbrăvenii Te-au regăsit, cum te-au pierdut. O! geniu falnic între genii De-a pururi falnic renăscut!” (Revista „Luceafărul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
DRAGOSTE DE OM! Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lacrimi de... albastru picură din cer Stele-ndoliate se sting pe pământ Lângă o fereastră e-un bătrân ce plânge Singur e sărmanul și de frig se frânge. Privește cu sfială la trecători grăbiți Rușinea nu-i dă voie, s-arate că-i flămând. Nimeni n-are timp, bătrânul, să observe Dacă e flămând sau de-i frig, să-ntrebe. Il văd plin
MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1422636009.html [Corola-blog/BlogPost/374268_a_375597]
-
chiar pe o reflecție metafizică proprie. Poetul este conștient de limitele filosofice care sunt chiar limitele intelectualului uman, înțelegerea cât mai riguroasă a apriorismului kantian devine pretext de vis și, efectiv, se prelungește în visul fantastic al lui Dionis-Dan din "Sărmanul Dionis", scoțând posibilitatea desprinderii complete de schemele intuiției spațiului și timpului din chiar faptul transcedentalității lor. În extremis, iată și întrebarea fundamentală pe care și-o pune Eminescu: "Care este criteriul realității?... Poate că noi nu facem alta decât să
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
viitor, dezbracă pe om în arheu". La ideea acestui arheu ca spirit al Universului ajunsese - într-o viziune și versiune originală - și Eminescu în proza filosofică "Archeus", rămasă în manuscrisul 2269. E mai sigur, însă, că Macedonski să fi cunoscut "Sărmanul Dionis" (publicat în "Convorbiri Literare", la 1 decembrie 1872 - I - ianuarie 1873) și să fi fost impresionat e turnura problematică, estetică a nuvelei, privind ideea filosofică a "lumii ca teatru" între "epilogul" nuvelei eminesciene și ideea arheului diferența e, doar
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
altceva decât o înșiruire a descătușărilor de astfel de energii, benefice sau malefice, care se succed unele după altele, se repetă la infinit într-un șir asemănător samsarei din religia hindusă, folosindu-se de noi și apoi lăsându-ne goliți, sărmani muritori, prizonieri pe o planetă a blestemelor, suferinzi de o boală a cărei origine nu o cunoaștem, incapabili să înțelegem tainele magiei ai cărei simpli purtători am fost preț de doar câteva minute, vidați de suflu și de energie vitală
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1451313495.html [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
Astfel, am pus chiar într-un poem această realitate care ține de actul meu de creație: „Ecouri ale propriei mele dăltuiri, îmi sunt dăltuirile, Sărmane întruchipări, galbene, albe. Eu nu sculptez, eu reverberez, Șoaptele iubirii se împiedică și în mine, sărmanul. Ți dacă astfel e dat, ce alta pot face sub soare, A face mai bun decât marelui flutur și alb, Cutie de rezonanta, eu sunt.” Dacă actul de creație ar fi o expresie a lumii mele - așa cum cei mai mulți artiști încearcă
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan.html [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
mărinimia nu trebuie să se prefacă în acea jalnică și absurdă slăbiciune care să îngăduie ne-oamenilor să calce în picioare cele sfinte și mărgăritarele. (24) Îl slăvim pe Domnul poftind la cină pe cei desconsiderați, nu numai pe cei sărmani ci în general pe cei care nu se bucură de atenția semenilor, cei uitați sau părăsiți. Acestora să le dovedim gentilețe, cuviință, solicitudine. (25) Note bibliografice: 1. N. Steindardt, Jurnalul Fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, pag. 19. 2. Ibidem, pag
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
au tocit, se pare, Căci mușcând, nu dăm fiori. Mergeți creștini și vă rugați, Aprindeți, vă rog, o lumânare, Pentru cei ce vă sunt frați Și pun pe masa vorbe goale. Suntem copii nu știu cui, În jurul nostru nu-i dreptate, Suntem sărmani și-ai ninănui, Lăsați flămânzi în zi de Paște. Referință Bibliografică: Flămânzi și goi / Mihail Coandă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2295, Anul VII, 13 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihail Coandă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FLĂMÂNZI ȘI GOI de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihail_coanda_1492066279.html [Corola-blog/BlogPost/362622_a_363951]
-
Mă-ngroapă ochiul tău fără sclipire Întors spre altă frunză ruginită Din altă toamnă mult mai veștejită În colțul tău cu galben și uimire... Împrăștii și pictezi în galben răni Ce galben sângerează în vitralii Și sfinții s-au îngălbenit sărmanii De-atâta apă galbenă din căni... Un trandafir prea auriu mă doare Că mi l-ai smuls din inimă, dușman Stă aruncat pe dale, la răcoare Până la moartea lui peste un an... În fiecare zi mă-ngropi în moarte Cu
GALBEN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Galben.html [Corola-blog/BlogPost/356130_a_357459]
-
scăldat în licori venețiene frunzele sunau pe cale a nocturne de chopin într-o dulce voluptate tu te-ai arătat în vis coborai din nalte ceruri în armuri de chihlimbar precum îngerii-nserării ce zburau prin paradis și de care eu sărmanul nu aveam atunci habar o femeie zână dulce din închipuiri celeste lasă-mă să dorm pe vise în crivaturi de argint te vedeam așa departe ca o stampă bizantină pe-o bazilică creștină printre ruine din egipt și deodată vii
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_romantica_ion_ionescu_bucovu_1380099560.html [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
Poate ți-aș ieși în drum. Știu că daruri pui în ghete. Te-aș ruga bătrâne Moș, Să ne pui a tale daruri Lângă sobă, într-un coș. Pentru că mă duc la școală Eu sunt singura cu ghete. Frățiorii mei sărmanii, Stau desculți ori cu șosete. Ghetele îmi sunt cam mici, Greu picioarele-mi încap, Au la vârfuri găuri mici Uite-așa le-am căpătat. Cuță, zis și Niculiță, Frățiorul meu cel mic Tare-ar vrea o căciulită, Și ghetuțe, și
SCRISOARE LUI MOȘ NICOLAE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1479051681.html [Corola-blog/BlogPost/376880_a_378209]
-
calde, Ducând în drumul vostru, lumini necreate, Desăvârșiți-vă menirea cu inimile date, Chiar și când veți merge neînfricați, pe valuri încercate. Iar al vostru suflet de copil să-l păstrați, Cu dragoste de mamă, de tată și de cei sărmani, Să luminați prin fapte bune, durerile celor orfani, Năvalnic suferința să o eliberați. Zburați copii, nu vă lăsați! TRAGEM LINII PRIN VIAȚĂ Când ai obosit în colajul vieții, Tragi linii nedefinite, Numai tu poți face asta! Linii orizontale pentru a
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1472890868.html [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
-mbrățișându-și pruncii, I-a hrănit pe fiecare și au adormit tăcuți, A oftat pe la icoane tot făcându-și semnul crucii... Sus pe vatră stau să cadă trei perechi de ghete mici, Rupte sunt și peticite cum le-au căpătat sărmanii, Mama zi de zi oftează căci ar vrea să îi încalțe Cu mai bune și mai groase, însă nu-i ajunge banii... Tremură ușor copilul și din nou focul ațâță, Murmurând o rugăciune învățată de la buna, E târziu și-afară
MINUNEA LUI MOȘ NICOLAE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1480452884.html [Corola-blog/BlogPost/372949_a_374278]
-
voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și cu Păstoru-n gând, Sunteți o turmă de Iisuși Pe cruce răstigniți plângând. Crăciunul fi-vă tuturor, Sărmani români, azi și mereu, Cât mai ușor și dor cu dor Sperați în voi și-n Dumnezeu! Referință Bibliografică: Fi-vă Crăciunul fericit / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 724, Anul II, 24 decembrie 2012. Drepturi de Autor
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Fi_va_craciunul_fericit_romeo_tarhon_1356366257.html [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
dorința mea un pic să te surprindă, Dar du-mă, Moș Crăciun, la suflete uitate Ce-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate. Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubire Pentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere, Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire, ... Citește mai mult Privesc vrăjită cum mii de fulgi sfioșiDansează menuet pe necuprisul zării,Pe drum se-aud copiii fugind gălăgioși,Doar ei alungă ceața și griul
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
neguri detașată.Poate dorința mea un pic să te surprindă,Dar du-mă, Moș Crăciun, la suflete uitateCe-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate.Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubirePentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere,Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire,... XIX. DECEMBRIE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Este decembrie și iarna tristă-mi pare O, de-aș avea pe palme
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
condică, n-ai ședințe, n-ai șef, nu tu învățământ politic, nu te scoate la muncă voluntară, nu te scoate când vin... cucii ăia mari în limuzine negre și cu sirenă. Domnești, nu alta. (Către public): Ăsta da, cuc fericit Sărmanul de el! Nu eu Cucu. Cu-cu! Eu cu-cu! Se aude soneria. CUCU: Da, mamăă!... A venit tovarășa noastră de la serviciu (deschide ușa soției). DOAMNA CUCU: (Îmbrăcată tinerește, fustă nu pantaloni, se apleacă și-și sărută soțul pe frunte
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1.html [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
singurul scăpat, stă să mi se roage să-i mai las fecioare măcar pentr-o noapte că le vrea pe toate. Apare Luna, mândră cununa, lacul când privește apa strălucește. Chip de fecioară oglindește, bietul păcat mi-l amețește. Lacom, sărmanul, nu mai gândește. Păcat nespălat Sare, despuiat, în apă de lac, unde a crăpat. Lumea a scăpat de acel păcat ce-i mult criticat și cu greu iertat. Păcat de iubire, profundă trăire, ce vine în tine, om drag, cu
PĂCAT BLESTEMAT de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1421793564.html [Corola-blog/BlogPost/373049_a_374378]
-
constructor, ctitorul unor instituții de cultură și spiritualitate românească, sprijinitorul și finanțatorul instituțiilor și proiectelor economice, culturale, școlare și sociale, mijlocitorul relațiilor cu reprezentanții administrației centrale la cel mai înalt nivel, inițiatorul unor parteneriate cu instituțiile administrației publice locale, ocrotitorul sărmanilor ș.a.. Dacă este să facem o (altă) paranteză și să ne referim puțin, în continuare, la un scurt excurs istoric precum și dispunerea geografică și demografică a celor două județe - Harghita și Covasna - care alcătuiesc teritoriul canonic, pastoral și misionar al
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]