126 matches
-
Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 704 din 04 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Errare humanum est, sed perseverare diabolicum Toți avem greșeala vieții Ca emblemă-a tinereții. Ferice-acel ce-a reușit Să nu repete ce-a greșit! "Săteancă ialomițeancă" Într-un sat îndepărtat Șoseaua s-a asfaltat. Din păcate trotuarul Are mărăcini cu carul. Căldură mare, măi frate! Și cum alergam de zor, Tot cu treburi astă vară, M-am bronzat la semafor Așteptând să treacă-o fiară
EPIGRAME de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351667_a_352996]
-
și de a face o mai bună cunoștință cu actualii localnici și membri ai protipendadei. Agronomul încerca să-i distragă atenția Ramonei prin aceste conversații de la interesul său față de Săndica, să nu-i surprindă insistența privirilor ațintite spre fată. Câteva sătence tinere s-au apucat grăbite să servească la masă, ele fiind considerate la muncă, iar a doua zi erau pontate la colectiv pentru activitatea prestată. Banchetul se desfășura în liniște. Doar speech-urile oficialilor au tulburat zăngănitul paharelor ciocnite și
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
poate interpreta greșit o relație. - Pe mine nu m-ar deranja chiar dacă ar fi adevărat. - Ce băiat bun ești, tovarășe profesor? Eu sunt fată de la țară, cunosc bine această lume și nu am chef să le dau „apă la moară” sătencelor. - De acord cu tine. Mai ales că am observat fără să vreau cum soțul șefei tale te privește întrebător. Poate era intrigat să nu fi plecat subit de la petrecere fără să-ți iei la revedere mai ales de la colegii tăi
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
mea, să te sperii, mi-a răspuns ea. Ia-mi și mie un coșuleț. Să plec și eu acasă, că s-a făcut noapte. Îi plătesc un coșuleț. Așa cum stă, indiferentă și importantă lângă o cruce, în straiele ei de săteancă, privind cu jind spre mâinile mele, în timp ce îi întind banii, femeia aceasta îmi pare un exemplar al celor ce supraviețuiseră cu stoicism, de la începuturile lumii, dezastrului și singurătății. Nu mă simt în stare să intru în vorbă cu ea, deși
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
decât cea de pe tabela de „Plecări”. Pe peron defilează trupe de soldați în uniforme gri-albastre. Un regizor le dirijează mișcările, în timp ce, din sala de așteptare a gării, oameni curioși se holbează la ei. Între aceștia, pe primul rând, se înființase săteanca de la care cumpărasem coșulețul cu flori, în cimitir. Unde și-o fi lăsat acum panerul? Mă urc în tren. Se dă semnalul și vagoanele se pun în mișcare. Prin fața ochilor mei se perindă pentru ultima dată, femeia cu florile, mulțimea
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
rafturile magazinelor,chiar dacă mereu se plâng că n-au bani, celor care au fost isteți și s-au orientat și adaptat repede noii schimbări...sociale. Am fost surprinsă să constat că nici pâinea n-o mai fac acasă democratizatele noastre sătence, nici ouă și păsări nu mai produc unii în gospodăria proprie...o letargie demnă de poveștile cu Păcală...” Nu știu ,fata, cum or putea să stea degeaba toată ziua...Le vezi stând la poarta pe scaun, leganandu-si picioarele, parcă
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
început au fost atât designeri, creatoare, cât și executante ale creațiilor lor sau ale comenzilor primite. După revoluție, pe la 24 de ani, cum afacerile nu le-au prea mers în sat din cauza unei atmosfere ostile create în jurul Anei de către o săteancă, și-au mutat atelierul pentru început la Câmpina unde exista mai multă clientelă. Ana, pe când își exercita profesia de croitor, întâlnise un tânăr mai vârstnic decât ea cu câțiva ani în atelierul Cooperativei „Munca”, care s-a priceput să îi
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
încărcat de curățenia apartamentului după constructori, ștergerea geamurilor, lustruirea parchetului și celelalte activități legate de aceasta. Încă mai locuiau la gazda plătită de gospodăria colectivă până terminau toate îmbunătățirile aduse locuinței. Când au reușit să le finalizeze, ajutați de două sătence tocmite cu ziua, erau mulțumiți de cum arăta noul lor apartament. Erau acum stăpâni nu numai asupra propriului lor destin, ci și asupra unei locuințe mobilate elegant și destul de confortabilă, chiar dacă nu le aparținea lor ca proprietate, ci gospodăriei colective locale
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
încărcat de curățenia apartamentului după constructori, ștergerea geamurilor, lustruirea parchetului și celelalte activități legate de aceasta. Încă mai locuiau la gazda plătită de gospodăria colectivă până terminau toate îmbunătățirile aduse locuinței. Când au reușit să le finalizeze, ajutați de două sătence tocmite cu ziua, erau mulțumiți de cum arăta noul lor apartament. Erau acum stăpâni nu numai asupra propriului lor destin, ci și asupra unei locuințe mobilate elegant și destul de confortabilă, chiar dacă nu le aparținea lor ca proprietate, ci gospodăriei colective locale
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374373_a_375702]
-
murit în brațele lui Mizzi Locker. La 26 mai 1943 soții Mizzi și Bernhard Locker evadează din lagărul de la Mihailovka, asumându-și orice risc. După circa 4 kilometri de mers pe jos, au intrat în satul Rahniuka (Ucraina) unde o săteancă, pe nume Darka Taraniuk, le-au salvat viața, ascunzându-i în podul casei, acoperindu-i cu paie. Au stat acolo 11 zile, fără să iasă afară deloc. Darka Taraniuk era o femeie săracă, singură, cu doi copii, și totuși, din
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
treburi ce țin de necesități fiziologice. La 26 mai 1943 soții Mizzi și Bernhard Locker evadează din lagărul de la Mihailovka, asumându-și orice risc. După circa 4 kilometri de mers pe jos, au intrat în satul Rahniuka (Ucraina) unde o săteancă, pe nume Darka Taraniuk, le-au salvat viața, ascunzându-i în podul casei, acoperindu-i cu paie. Au stat acolo 11 zile, fără să iasă afară deloc. Darka Taraniuk era o femeie săracă, singură, cu doi copii, și totuși, din
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
Podeni, țin sărbătoarea de Cârstov, (Cârstovul viilor) , iar pronosticul recoltei de struguri cu ajutorul florii de Rodul pământului era firesc în preajma începutul noului an agricol . În acest context planta din rândul fitototemurilor de origine fantastică Arum Alpinum putea stimula imaginația a sătencei din Podeni, care prin stilizare a transformat Rodul pământului într-un element decorativ nemai întâlnit, ea demonstrându-și astfel măiestria și meșteșugul în arta cusutului. Rodul Pământului brodat ca motiv decorativ pe ciupagul identificat în colecțiile muzeului, apare în trei
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
sărată, numai să fie împreună, doar ei și pruncii lor, la adăpost de urgia părinților lui. De dimineață venise în vizită mama ei, luptându-se cu viscolul și ninsoarea, căci auzise de durerile îngrijorătoare ce o apucau adesea, de la o săteancă ce se ocupa de curățenia bisericii. Petrecură împreună ziua, Maria pregătind masa de seară din fasolea ce i-o dăruise mama ei împreună cu o pâine dolofană coaptă pe vatră, așa cum numai ea știa să facă, iar bunica alintându-și nepoțica
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
la numeroși compuși: neadevăr, nebun, necopt, negreșit, necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi, a răzvrăti, război, răzmeriță; prea(lat. prae): preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tehnician până în 1991. Debutează cu versuri la „Flacăra”, în 1950, an în care câștigă un premiu la concursul de poezie organizat de Editura Tineretului, dar prima carte, Baladă pe rug, îi apare abia în 1971. A mai fost prezent în „Săteanca”, „Femeia”, „Scânteia tineretului”, „Iașul literar”, „Columna” ș.a. Directivele Școlii de Literatură din Șoseaua Kiseleff, unde a fost coleg cu Nicolae Labiș, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Victor Felea ș.a., și-au pus amprenta și asupra versurilor de început ale lui S.
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
ei se leagă înființarea unor cooperative pentru femei la sate. A elaborat, se pare, și un roman inspirat de viața de la țară - care nu se găsește în marile biblioteci -, O comoară de fată (Scrisori cu întâmplări adevărate către prietenele mele sătence). „De profesie casnică”, după cum o încondeiază, răutăcios cum îi era felul, Mircea Damian, are timp să publice articole în care își dezvăluie aptitudini de temperamentoasă militantă. Fondatoare și directoare a săptămânalului „Tribuna femeii” (1930), care se ocupă, după cum ricanează același
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
gospodărie rurală. Una din consecințele cele mai grave ale stării culturale înapoiate a femeilor de la țară era natalitatea excesivă, depășind-o pe aceea a țărilor industriale dezvoltate, dar însoțită de o mortalitate infantilă dintre cele mai ridicate în Europa.3 „Săteanca suportă sarcina cu curaj. Ea naște aproape în fiecare an, fără gândul să-și păzească corpul de greutățile aduse de un nou copil”, observa dr. Eugenia Mateescu într-unul din articolele sale publicate în Cuvântul liber. „Sarcina pentru fata tânără
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Uniunea Femeilor Muncitoare din România este mai necesară și mai puternică decât oricând, dovedindu-se a fi cel mai potrivit instrument de luptă pentru afirmarea drepturilor și năzuințelor femeilor muncitoare din această țară. Fie că sunt muncitoare de fabrică, intelectuale, sătence sau gospodine, toate femeile, găsesc în cadrele organizațiilor U.F.M. - exprimarea dreptelor lor revendicări. Conștiente că rezolvarea tuturor problemelor feminine se încadrează în rezolvarea problemelor sociale, femeile muncitoare din această țară se încadrează pe zi ce trece, tot mai multe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și-a exprimat bucuria că poate procura ore de înălțare și destindere oamenilor din popor cu arta ei și, în sfârșit, Maria Crețu din Păltinești, Tecuci, care în graiul moldovenesc colorat și cu mintea-i sănătoasă povestește ceea ce au făcut sătencele ca să pună pe roate cooperativa și să meargă bine recensământul. ș...ț Nici una din problemele noastre de stat n-au fost scăpate cu vederea de către femeile adunate în Conferință. Spre prânz a avut loc alegerea Comitetului Central în aclamațiile nesfârșite
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de dorit, cu cât ne dă prilejul să mobilizăm femeile de la țară, al căror număr este covârșitor și care nu au fost antrenate până acum suficient, în mișcarea democrată feminină. Experiența ne arată că sufletul mult încercat de dureri al sătencei noastre, s-a trezit și, lămurită asupra drepturilor și îndatoririlor ei, în noua democrație populară, muncitoarea de la țară va fi gata, împreună cu sora ei de la oraș, să lupte pentru consolidarea drepturilor ei, pentru îmbunătățirea și ridicarea standardului ei de viață
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din Brașov, B. - pe atunci directoare a Școlii industriale - nu-și cruță eforturile pentru crearea Uniunii Femeilor Române din Ardeal, a cărei lideră este până în 1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției feminine a Astrei, B. vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
invadat și prădat. Domeniul castelului din Vaucouleurs era o insulă deopotrivă incomodă și ispititoare în mijlocul zonei ocupate de englezi și de ducele de Bourgogne, ostil regelui Franței. Opt ani mai târziu, au fost incendiate biserica satului și recoltele țăranilor. Mica săteancă nu pricepea nimic din toate aceste nenorociri. îi erau de nepătruns mai ales cauzele pentru care năvălitorii se abăteau asupra unor oameni pașnici, ucigându-i și risipindule avutul. Pe măsură ce anii se adăugau, Jeanne devenea tot mai credincioasă. Mai apropiată de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
avea acolo un conac spațios moștenit de la părinți, ne oferea o largă ospitalitate. Invitații bucureșteni, veniți ceva mai înainte cu un autobuz, ne așteptau. În fruntea lor se afla Coleșiu, ca un comandant de companie. O mulțime de săteni și sătence se adunaseră în curtea bisericii ca să vadă nunta de la București. Alexa se minuna de ideea mea care nu era deloc năstrușnică. (În orice caz renunțasem la avion și la vapor.) ― Nu m-așteptam la o surpriză ca asta... Și Mihaela
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Dușman al pop orul ui”, în articolul „Primarul comunei Priponești „, sem nat „Un țăran din Priponești”, adică un anonim, se vorbea despre un anume sătean Petre Scumpu, care a crezut că și azi își poate îngădui să terorizeze sătenii și sătencele prin apucătur i antonesciene.” Se relata cum au venit oamenii din Priponești, la târg, s-au plâns prefectului, s-au plâns la „Frontul Plugarilor”, la poliție, - și cum peste tot sunt oameni care lucrează pentru popor, s-a făcut dreptate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mamă și fiică". Aceasta din urmă cu un gest de încuviințare și o voce caldă, îndulcită intenționat, întări invitația. Dacă nu-l ocupați acum, vin alții de pe coridor! În realitate, pe coridor aproape că nu mai existau "alții". Doar o săteancă cu un băiețel de vreo zece anișori și vreo trei-patru fumători. Bidaru ezită o clipă, apoi se așeză pe canapeaua de lemn și nu mai știa ce să facă. Ar fi trebuit să o salute încă din primul moment. S-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]