126 matches
-
se află la o distanță se siguranță în care a încăput chiar drumul rural asfaltat de ambele părți ale canalului. Nu se făcea pe atunci prin 1500 „economie” la „autostrăzi” ca în zilele noastre. Verișoara mea Roza, una din puținele sătence de origine germană rămasă în localitate, avea casa fortificată (cu tradiționalele porți înalte la stradă să nu poți vedea capra vecinului) cam la capătul din spre vale a satului. De la ea începea cartierul Vlah unde locuiau „proletarii” care-și câștigau
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399024075.html [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
emanciparea civilă și politică a femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Și-a concentrate atenția asupra femeilor de la sate, inițiind cercuri culturale și fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-și organizeze gospodăria șI cum să-și educe copiii. După instaurarea fascismului în Germania, Ella Negruzzi s-a manifestat ca o luptătoare împotriva războiului, făcând parte din organizația “Grupul avocaților democrați”, înființată în 1935. De asemenea, a înființat
Ella Negruzzi, prima femeie avocat din Estul Europei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102190_a_103482]
-
42, 44, 45, 46, 48, 50, 71 și 95 Str. Putnei Str. Războieni Bl. D. Republicii de la nr. 15 la nr. 27 Bl. D. Republicii de la nr. 28 la nr. 52 Str. Retezat Str. Rîmnic Str. Rodnei Fdt. Rovine Str. Sătencei Str. Siret Str. Slavici Ion Str. Soarelui Str. Solidarității Fdt. Someș Str. Someș Str. Spicului Str. Sporturilor Str. Stînjenelului Str. Strămutați Str. Sucevei Str. Șoimului Str. Ștefan cel Mare de la nr. 49 la 67 și de la nr. 42 la 118
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a reprezentat metoda de bază prin care s-au transmis, din generație în generație, meșteșugurile, cântecele populare, strigăturile și chiar bocetele. Previziuni meteo populare În popor se
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
avem nici un contraargument convingător împotriva acestor obiecțiuni ale țăranilor"). BPD s-a preocupat de mobilizarea femeilor de la sate pentru vot, în special a celor știutoare de carte. Un document sovietic amintea că au fost organizate mai multe campanii propagandistice printre sătence, în timpul cărora activiștii comuniști puneau accentul pe aspectele pozitive ale acțiunilor guvernului Groza. Pauker afirma: "foarte multe lucruri vor depinde de felul în care președinții birourilor electorale tratează alegătorii-femei, de vreme ce femeile nu votaseră niciodată până atunci, nu văzuseră niciodată legile
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
s-a urcat pe un coș de fum, încercând să se ascundă, însă cazacii l-au găsit și l-au omorât oricum. Un episod mai amuzant a avut loc între câțiva soldați francezi care căutau nutreț pentru cai și o săteancă locală. Aceștia strigau, "Babo, ovsa" ("Doamnă, dați-ne ovăz") însă femeia, care era bătrână și probabil avea dificultăți în a auzi, a crezut că spuneau "Hopsa" ("sari"), așa că a sărit de mai multe ori spre marea frustrare a soldaților francezi
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
se refugiaseră fiind omorîți. cu o parte din pée avec toute sa population à l'intérieur, parmi lesquels; des gardes nationaux locaux. La 30 ianuarie, generalul Grignon se duce la castel să-și bea cafeaua, petrecând cu un grup de sătence care sunt împușcate după ce au fost violate. Vitraliul a fost executat în 1950 de Roger Degas. Vitraliul "Execuțiile de la Carrefour-des-Chats" din biserica Saint Martin din La-Salle-de-Vihiers prezintă scena împușcării a 30 de localnici de soldații republicani în timpul represiunii din Vendée
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
gen. Cernat), Constantin Orologea (gen. Todtleben), Tudor Popescu (adjutantul țarului), Gheorghe Ciprian (moșul), Alexandru Mihalescu, Achile Popescu (doctori), Aristizza Romanescu, Agepsina Macri, Maria Ciucurescu, Sonia Cluceru, Maria Filotti, Elvira Popescu, Ecaterina Zimniceanu, Olimpia Bârsan, Nelly Santa, Angela Luncescu, Lulu Cruceanu (sătence sau surori de caritate). Însă, din cele aproximativ 50 de scene ale filmului, cele de prim-plan și joc sunt mai puțin de 20, restul fiind secvențe de bătălie, realizate cu figurație. Astfel, de cele mai multe ori, marii actori apăreau în
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
activitatea Uniunii Tineretului Comunist și a organizațiilor aflate sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Devine ziarist la organele de presă ale partidului, fiind redactor la cotidianul "Zori noi" din Suceava (1948-1953) și lucrând apoi la revistele "Săteanca", "Femeia", "Luceafărul", "Apărarea patriei", "Viața militară" și la redacția publicațiilor pentru străinătate. În calitate de ziarist de partid și activist cultural, s-a străduit să-i salveze pe poeții „iconari” precum Teofil Lianu. Dar în același timp el a contribuit în toamna
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
1916, orele 9.30 dimineața, a luat parte din proprie inițiativă (venea din recunoaștere) la celebra Șarjă de la Prunaru a Regimentului 2 Roșiori sub comanda colonelului Naumescu Gheorghe. Aici își lasă un camarad grav rănit (plutonierul Chițan)în grija unei sătence, ca mai târziu, acesta, după multe peripeții (printre care și o evadare spectaculoasă din prizonieratul german) ajunge la regimentul său, dincolo de linia de demarcație, spre bucuria tuturor, dar mai ales a prietenului său bun, lt. Hristea. În anul 1917 a
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
Europene. Biserică de lemn din Aruncuta - 1714 Potrivit șematismului din 1900, Macovei Gherman a renovat biserică de lemn din Aruncuta în anul 1714. Se presupune că renovarea a coincis de fapt cu o reconstrucție. Biserică de lemn, conform spuselor unei sătence în vârstă , era formată dintr-o încăpere mică cu un târnaț în față, asemănătoare cu Biserică de lemn din Crișeni și Biserica de lemn din Berchieșu, biserici din județul Cluj care se mai păstrează, fiind folosite și astăzi în cadrul serviciilor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
slav, perg, pecete atârnata căzută. Locația descrisă în documentul de atestare este situată în satul Bala de Sus, unde există locul numit Prislop. Un alt vechi document ce atestă localitatea Bala, din 15 februarie 1692 este în original la o săteanca din Bala de Sus, Sibinescu Maria, care prin bunăvoință ei a dat voie domnului Petre Scurtu, creatorul muzeului din localitate și autorul mai multor cărți (printre care și monografia "Satul meu natal - Bala de Sus"), să publice conținutul lui în
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
odinioară bunicuțele ascundeau borcanele cu dulceață, în cel de oraș vor putea să asculte la patefon o romanță veche. În ultima sală de la etaj, se găsesc costumele populare tradiționale, care vădesc cu prisosință măiestria, înclinațiile artistice și inventivitatea inegalabilă a sătencelor noastre și confirmă faptul că: "Unul din cele mai frumoase costume naționale e al poporului țăran din Moldo-România. Dimpreună cu persoana ce-l îmbracă, este încântător în ochii privitorului". Expoziția de la Casa Dobrescu este un punct de referință pentru cunoașterea
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
de un călugăr, la Mănăstirea Cozia, unde intrase la bătrânețe, sau a fiicei lui Petru Șchiopu, dau seamă de faptele acestor femei, de a înzestra ori a ridica mănăstiri, făcute pentru pomenirea lor și a strămoșilor lor. În schimb, o săteancă din Moldova se desparte, epistolar, de bărbatul care a plecat în Țara Ungurească, dezlegându-l de căsătorie. În epoca dintre 1500 și 1700 femeia scrie doar dacă e doamnă, ori văduvă, neajutorată, neavând pe cine se sprijini în rezolvarea unei
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
severe măsuri pentru a se asigura un randament maxim . - Se vor lua măsuri pentru cazarea separată a evreilor (nu în aceleași case cu locuitorii) și se va organiza o severă supraveghere pentru a se evita orice relații între evrei și sătence. (Evreii care vor comite astfel de delicte vor fi trimeși în Transnistria). D.O. ȘEFUL CABINETULUI MILITAR COLONEL, R. Davidescu *Adnotări: - 21 APRILIE 1942. Secția 1 - va raporta și Ministerul Apărării Naționale să înainteze propunerile noastre. General, Șteflea. - Biroul 1
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
trimiși în Transnistria la muncă grea sau în ghetto împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Pe lângă cazarea separată a evreilor se va organiza și o severă supraveghere pentru a se evita orice relații între evrei și sătence. Evreii, care vor comite astfel de delicte, vor fi deasemenea trimiși în Transnistria. b/. Întreaga organizare și concentrare a detașamentelor cât și controlul executării și bunului mers al serviciului să cadă în sarcina Comandamentelor Teritoriale și Cercurilor de Recrutare respective
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
etc., vor fi trimiși în Transnistria la munca grea sau în ghetouri, împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Deasemenea vor fi trimiși în ghetourile din Transnistria fără alt ordin, evreii cari vor avea relații intime cu sătencele. Pentru acest motiv Comandanții de detașamente rămân răspunzători de asigurarea unei severe supravegheri a evreilor ce au sub ordine la lucru. Pentru celelalte abateri sunt supuși sancțiunilor prevăzute în legile și regulamentele militare. Deasemenea vor fi trimiși în Transnistria și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
făcut, că-și provocase avortul, asistenta care ține instrumentarul este soție de căpitan de Miliție, sarcina ei este să anunțe Miliția și Procuratura imediat ce vine una cu provocare de avort. Coca mea ar fi făcut închisoare, dar scăpa cu viață... Săteanca nu era doar de gardă, dar s-au trezit cu ea în spital; n-o fi avut ce face acasă. A venit, i-a împrăștiat pe ăia de gardă, ea a rămas la urgențe... Îți mulțumesc pentru bani! Nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acum... Lazăre! îi dă Mihai un pumn în spate abține-te naibii, ești într-o stare de nervi... Hai înăuntru să cerem un calmant. Calmant! Eu îs de calmant... Să te văd eu pe tine... Uite-o pe încrezuta de Săteanca, mă cunoaște, i-am meditat-o pe Doina... Maria se apropie de ei, parcă nici nu-l vede pe Mihai deși l-a secerat cu privirea și se oprește în fața lui Lazăr, măsurîndu-l un timp, savurîndu-i neliniștea, pentru ca imediat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
am putut abține; ăsta-i costumul meu, nu-ți stă rău. Ai fiert, deh!, dacă n-ai fost băiat cuminte, da' merită. Eu sînt obraznic de opt ani cu frumușica mea și nimic... Pe cînd tu..., fericitule! Auzi, noroc de Săteanca, tocmai era pe sală, Dumnezeu a oprit-o după program, altfel băgam cuțitul în nevastă-ta, mă chemaseră de la chirurgie pentru cezariană... Doar ce și-a aruncat Săteanca haina de blană și a venit la masă; "dați-vă deoparte!", ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu frumușica mea și nimic... Pe cînd tu..., fericitule! Auzi, noroc de Săteanca, tocmai era pe sală, Dumnezeu a oprit-o după program, altfel băgam cuțitul în nevastă-ta, mă chemaseră de la chirurgie pentru cezariană... Doar ce și-a aruncat Săteanca haina de blană și a venit la masă; "dați-vă deoparte!", ne-a strigat. Niciodată n-am văzut-o ca astăzi: parcă voia să-i mănînce din ochi; nu se mai sătura să le asculte țipetele... Ea, care-i pasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-ți confirme și scriitorul arată doctorul Runca înspre Mihai -, cel mai greu îi este să descrie o femeie care... Crezi că le lucesc ochii pentru orice fleac?... Astea-s povești: cu haine... genți... mașini.... fericiri efemere... Ceea ce era în ochii Sătencei venea din adîncuri, de-acolo unde... Ascultă-mă; doar știi că Psihologia e-a doua pasiune a mea... Nimic nu se compară cu... Poate doar plăcere de-a ține rodul lucrului bine făcut în brațe... Încă o dată, felicitări! M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cazul experimentului social-pedagogic care a fost Universitatea Populară de la Ungureni, s-au remarcat preferințele bărbaților pentru activități legate de lumea satului, dar puțin frecventate în zonă (pomicultură, legumicultură, sericicultură) și a femeilor pentru lărgirea orizontului de cunoaștere prin lectură. Multe sătence cu numai patru clase citeau și rezumau cu conștiinciozitate, în fișe de lectură, cărțile primite de la biblioteca universității. Similarități reconfortante! Trăsătura cea mai evidentă a învățării la adulți - rezultă din cele spuse până aici - este responsabilitatea cu care ei caută
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fiecare lector are în bibliotecă dosarul său, în care se păstrează foile de lectură). Unii cititori au rezumat peste 40 de lucrări, numărul celor ce au rezumat măcar 5 cărți este de 26. Iată, de pildă, o parte din lecturile sătencei Marghioala Gh. Buchir, de 26 de ani, căsătorită, cu un copil, absolventă a trei clase primare, care a citit în iarna lui 1928 un număr de 47 cărți: Beția de Virgil Arifeanu, Flăcări năbușite de I. Neagu, Nuvele de N.
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
buni cunoscători ai domeniului lor, ci sunt și atașați afectiv de pământul lor de baștină, de preajma care le oferă identitate, o Înțelegere aparte a lumii. Și-i ajută să-și Însușească o logică specifică, normativitatea comunității. În logica bătrânei sătence, descrisă de Vasile Pavelcu, cocoșul său are o valoare inestimabilă. Pentru ecologiști și cei cu un nivel ridicat al conștiinței civice, proiectul conservării rezervației Roșia Montana trece dincolo de argumentele științifice, mobilizează, implică participare, dovedește că merită să lupți pentru această
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]