3,563 matches
-
muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare a pedepselor (amenzi sau bătaie) în numele stăpânului. În Moldova, în satele boierești, în afara reprezentantului stăpânului, a existat și practica desemnării de către obștea sătească aservită a unui reprezentant propriu, numit vătăman, care lucra împreună cu dregătorul stăpânului. Ambii reprezentanți proveneau din rândul țăranilor dependenți, iar în schimbul activităților desfășurate în serviciul stăpânului, se bucurau de o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și a îndatoririlor militare. Regimul judecătoresc și administrativ al sloboziilor era foarte asemănător cu cel al obștilor sătești libere[2]. Totalitatea înțelesurilor arată o imagine mai complexă a ce era în trecut satul și anume o formă de organizare totală. George Baciu [1]Baciu, George, Hiru, Ion C., Domnești. Oameni de ieri și de azi., Ed. Rottarymond, Râmnicu
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine? și-l sărută afectuos luându-l de după gât, apoi i se cuibări
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
mai înstăriți de pe raza parohiei. Totodată, a constituit corul bisericii, din elevi de la școala primară, care a dat în mod constant răspunsurile armonice la Sfânta Liturghie, și a înființat un comitet cultural, împreună cu care a organizat serbări populare și șezători sătești. S-a remarcat și prin predicile duminicale, fiind apreciat ca un bun cuvântător bisericesc. Încât, consilierul referent eparhial care i-a făcut inspecția la parohie în anul 1933, pe bună dreptate scria în raportul său: "Plin de energie și cu
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
acum. Era într-adevăr o agricultură realizată mecanizat, pe suprafețe întinse, cu rezultate vizibile, chiar dacă nu în totalitate spre folosul imediat al cetățeanului de rând. Cel care are răbdarea de a urmării filmele artistice ale acelei epoci, legate de activitatea sătească, va descoperi, cu surprindere, animata viață a satului românesc din acea vreme. Regizorii au surprins pe peliculă, niște realități ale momentului: furnicarul de oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul acesta nu era o
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
grăului de paie și pleavă. Interesant și frumos, așa mi se pare astăzi... Am participat, copil fiind la toate muncile câmpului, dar și cele gospodărești ale casei, la păscutul vitelor, la tot ce trebăluia o familie din rândul unei comunități sătești, harnice, cinstite și deopotrivă cu sete de viață trăită frumos și omenește. Ard de nerăbdarea de a te identifica drept o cântăreață, frumoasă cum erai, fermecând și cu glasul. Să grăbim pasul într-acolo. Terminând clasa a VIII-a am
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
data de 13 septembrie a acestui an (o zi anatemizată de credința populară, dar exorcizată automat prin suprapunerea ei cu sfânta zi de Duminică și de însuși evenimentul atât de generos, absolut incompatibil cu semnificația fatidică a numărului 13), comunitatea sătească din sânul căreia a descins artista are de-acum un autentic (păstrând proporția) salon de artă plastică, în spațiul generos al unei noi clădiri în care acum funcționează (cu o grupă) învățământul preșcolar. Desigur, se impunea să inaugurăm cum se
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1443548703.html [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
colaborare, Vocabularul francezo-român, în două volume. Pe acest considerent, Petrache Poenaru este evocat și azi ca un susținător al francofoniei în România. În 1838, în calitate de director general al Școlilor din Țara Românească, funcție cu grad de demnitar, înființează școlile publice sătești din Muntenia. Numărul acestora ajunsese în preajma revoluției de la 1848 la 2236. De reținut că aceste școli au fost desființate de caimacamia reacționară instaurată după înfrângerea Revoluției de la 1848. Petrache Poenaru s-a implicat direct în dotarea școlilor Craiovei. Astfel, în
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor, care vor evoca istoria și geografia, precum și bucuria (re)întâlnirii - cu oamenii deosebiți și cu locurile acestea minunate, totodată cu trecutul și cu prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități sătești și parohiale - din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această întâlnire și sărbătoare, sau datorită acestora, ne vom aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
Ședința semestrială a Comitetului Director, desfășurată la Ateneul sătesc din Prundeni/Zăvideni - Vâlcea, a debutat cu un cuvânt de bun venit, rostit de primarul Ion Horia Horăscu, cel care are la activ mulți ani de presă, în urmă cu câteva decenii, dar și în prezent un apropiat om față de
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante by http://uzp.org.ro/comitetul-director-al-uzpr-a-adoptat-documente-importante/ [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
cu “Logodna”, “Cântec din fluier”, “Câteva halbe cu rom”, “Trepte”, “Cadoul”, “Urme pe zăpadă”, “Iancu la Hălmagiu”, “Autograful”, “Dulapul”) ( sau „Vizită la Malu”, piesă cu care echipa de teatru a Căminului Cultural Domnești a luat locul II la Festivalul Teatrului Sătesc, participând apoi, cu mare succes la Festivalul Everac, organizat de Teatrul „Al. Davila” din Pitești, n. a. ), piese din care unele sunt reluate și în teatre profesioniste. E tradus în limbi străine, jucat în Anglia, Polonia, fostul R.D.G., Ungaria. E autor
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
aducea bliduște, lingurițe, șervețele și nelipsitele pahare cu apă rece. Îmi era foarte dragă și vizita la ea, o mare bucurie. Cu gândul încă salivând de poftă la dulceața preotesei, plec mai departe, trecând prin fața magazinului unde, cândva, era cooperativa sătească și de unde, cu un leu, îmi cumpăram unsprezece biscuiți obișnuiți; oare acum câți mai primești tot cu un leu? Tot aici veneam să-i cumpăr mamei mele cadou de opt martie sau de ziua ei, din economiile mele strânse la
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș, din materiale cumpărate. Femeile purtau în mod special fuste plisate cu șorț, zise sucne cu bete, cum le numeau localnicii. La cămășile naționale se purtau șorțuri din mătase
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine? și-l sărută afectuos luându-l de după gât, apoi i se cuibări
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393416294.html [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
unice pentru fiecare artist unit în aproape toate cazurile cu particularitățile locale ale așezării natale, Traian Ilea? Sunt născut pe 8 octombrie 1959, la poalele munților Apuseni, mai precis în satul Hășdate, comuna Săvădisla, județul Cluj. Provin dintr-o familie sătească de oameni simpli cu cinci copii, eu fiind al treilea născut al ei. Sub ce sorți vi s-au țesut anii copilăriei, prefăcuți cu timpul în fir de aur și de mătase, depănat de pe mosorul amintirilor? Am avut o copilărie
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
un plus evident de avantaje și priorități pentru școlile din mediul oășenesc. Nu a fost respectat îm mare nici principiul unității. De exemplu, școala de la oraș avea mai mult un caracter teoretic, pregătind elevi pentru a urma cursurile secundare. Cea sătească, avea un caracter mai mult practic, absolvenții acesteia reușind anevoios să pătrundă în școlile secundare. Abia Legea din 1883 a lui Take Ionescu avea un caracter evident mai practic. Ea introduce în programa de învățământ, lucrul manual și practica agricolă
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
o nedisimulată atitudine critică. Ștefan Michăescu, fost organ de control al învățământului arăta, că în 1884, mortalitatea infantilă atinsese în lumea satului procentul de 29,7%, că în ceea ce privește pregătirea învățătorului aceasta este tot cea din 1838. Menționează totodată că școlile sătești sunt frecventate doar de fata arendașului, a preotului, a crâșmarului și a câtorva bogătani. El critică de asemeni sistemul lancasterian, monitorial, care tot se mai întâlnea în școala sătească, învățarea mecanică. După cum se știe, sistemul monitorial a fost supus unei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
învățătorului aceasta este tot cea din 1838. Menționează totodată că școlile sătești sunt frecventate doar de fata arendașului, a preotului, a crâșmarului și a câtorva bogătani. El critică de asemeni sistemul lancasterian, monitorial, care tot se mai întâlnea în școala sătească, învățarea mecanică. După cum se știe, sistemul monitorial a fost supus unei severe critici de către Barbu Ștefănescu Delavrancea, în celebra schiță "Domnul Vucea". În aceste condiții, s-a dezvoltat și școala din Rucăr în acest răstimp. Datorită unor vrednici învățători și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
26 de ani era deputat, iar la 36 de ani ocupă fotoliul ministerial. Timp de 3 ani ca ministru a avut o activitate practică fecundă completând reorganizarea instrucțiunii publice românești. A asigurat sistemul inspectoratelor, a început seria clădirilor de școli sătești, a susținut dezvoltarea învățământului universitar. Apoi legea monumentelor istorice dar și cea de organizare a bisericii pentru care a fost acuzat că fiind ateu legiferează biserica. La care a răspuns: "Nimeni n-are dreptul să-mi scruteze conștiința și să
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
pășunatul vitelor, impusă ca o servitute asupra proprietăților particulare. Conservatorii s-au opus considerând-o ca un atac la ideea de proprietate garantată prin Constituție. S-a convenit până la urmă ideea de vânzare-cumpărare de bună voie între proprietari și obștile sătești dar realizarea practică a fost greoaie împotmolindu-se la stabilirea prețurilor. S-a înființat apoi Casa Rurală cu scopul de a cumpăra moșii și a le revinde în loturi de câte 5 hectare la țărani. În 1913, când Brătianu anunța
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
îndrume și să-și organizeze bine consătenii. “Lui Ioan Manduc nu-i era rușine să spună că a învățat gospodărie de la sași"- spune domnul Marius Traian Dumitru din Sibiu, nepotul lui Manduc, astăzi în vârstă de 56 de ani. Obștea sătească era organizată cu pricepere și oamenii își știau fiecare îndatoririle de cetățeni. Trăiau în bună înțelegere și cultivau pământul, chiar dacă zona nu era avantajată din punct de vedere climateric, căci satul era la poalele munților. Creșteau animale, dar erau și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Bucurie! Nu știu dacă se studiază în manulale. Dar a încercat specii literare precum schițe umoristice nuvele romane Doi vulpoi Schițe vesele Un scos din pepene Alte schițe vesele A fost remarcat de Lovinescu pentru spațiile iscodite în operă cazonul sătescul mahalagescul eliberându-se de un sărac iz sămănătorism,iar de sub mantia scriitoricească reies pasiuni absurde și false principii.Producțiile literare care îl consacră sunt satirele , schițele cu umor . Referință Bibliografică: GHEORGHE BRĂESCU-DE LA SĂMĂNĂTORISM LA SBURĂTORUL LOVINESCIAN / Florica Ranta Cândea
GHEORGHE BRĂESCU-DE LA SĂMĂNĂTORISM LA SBURĂTORUL LOVINESCIAN de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1489552908.html [Corola-blog/BlogPost/340574_a_341903]
-
secretă toți anii aceia și pe care-l mâncasem uneori ferită de ochii lumii, căci mă rușinam teribil să-l scot la vedere, în condițiile în care, ceilalți colegi aveau sandwich-uri adevărate din pâine sau dulciuri felurite cumpărate de la magazinul sătesc de lângă școală, în care eu nu intrasem niciodată. Astfel, m-am pricopsit cu porecla de Tarzan, de care nu am mai scăpat până la sfârșitul școlii generale, mai ales că ideea fusese preluată cu entuziasm de satrapul acela încornorat de frate
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490914131.html [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
biserici vremelnicia omului dar și veșnicia credinței. Se auzea ”un inedit concert de toacă - simfonie ireală, din care, întotdeauna se deslușesc sunetele lemnului sfânt cu ritmicități misterioase”... În respirația veșnică a Timpului,creștinismul transformă,în prag de Paște,fiecare biserică sătească în noaptea Învierii. Elisabeta IOSIF 21 aprilie, 2016 Referință Bibliografică: BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1462368966.html [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Prin afișul caimacamului Alexandru Dimitrie Ghica, din 11 ianuarie 1857, se hotărâse deschiderea școlior sătești. Pentru ocuparea posturilor de învățători, Eforia Instrucțirei Publice instituise concurs. Dorind a-și continua activitatea în școala rucăreană, Ion D. Petrescu se prezintă la concurs. Deși a obținut calificativul "prea bine", dovednd o pregătire superioară, postul de la Rucăr a fost
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]