3,569 matches
-
hotare, dotarea unor spitale și cămine, dezvoltarea unor programe educaționale, amenajări exterioare (parcuri pentru copii), înființarea de cantine sociale, colectare de fonduri pentru a interveni acolo unde este nevoie și este nevoie în foarte multe locuri, ajutorarea celor din mediul sătesc prin dezvoltarea unor ferme, încurajarea copiilor performanți dar și a performanței, ajutorarea persoanelor cu nevoi speciale, ... Mai trebuie menționat faptul că din acest an 2013, Districtul 2241 trece la o nouă etapă, Future Vision Plan. Acesta va funcționa pe șase
Ziua Rotary International. Pacea prin serviciu… [Corola-blog/BlogPost/94055_a_95347]
-
în surpare ale generațiilor, cu gropi noi săpate peste cele vechi. În ultimile opt versuri, imaginea se înalță din nou, la nivelul arborilor dar nu departe de florile mirositoare. O mărturie din afară este invocată pentru a dovedi frumusețea cimitirului sătesc, de care orășenii în trecere ,,se minunează ca în paradis”. Poemul meu favorit din creația lui Ioan Alexandru este Omul. Mai există altele, admirabile, dar pe care nu le găsesc în Imnele din 1973. Nu le aflu nici în antologia
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
capitala Danemarcei, că țara are mărimea cutare, cu atâția și atâția locuitori; ba mai cunoștea și orașul Viborg și putea da pe de-a-ntregul seama de Skagerak, Kattegat etc. Cu adevărat, surprinzătoare cunoștințe la un băiat român dintr-o școală sătească, când îmi amintesc de toți italienii și francezii „cultivați" pe care i-am întâlnit, și ale căror cunoștințe geografice referitoare la țările scandinave se mărgineau la cețoasa impresie că Norvegia va fi fiind, cu siguranță, capitala Suediei, iar Copenhaga o
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
număr considerabil de studii, cu o tematică diversă: despre unele basme, obiceiurile familiale, măștile de priveghi, metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv și variantă în lirica populară, formalizare în procesul transmiterii informației folclorice, caracterul exogamic al comunității sătești maramureșene, relația dintre gest, ritual și mesaj poetic. A fost coautor al volumelor Folclor din}ara Loviștei (1970) și Folclor coregrafic din Vrancea (1974). Cel puțin într-una din cărțile prozatorului, Periscop (Editura Eminescu, 2003), este foarte prezent și etnologul
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș, și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata ... ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții... Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor, și tata le
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
vestind spre toaca altei biserici vremelnicia omului dar și veșnicia credinței. Se auzea un inedit concert de toacă - simfonie ireală, din care, întotdeauna se deslușesc sunetele lemnului sfânt cu ritmicități misterioase...În respirația grăbită a Timpului creștinismul transformă fiecare biserică sătească în noaptea Învierii. ----------------------- Elisabeta IOSIF Basarabia aprilie, 2016 Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF - BASARABIA - DRUMURI DE LUMINĂ / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
la Timișoara. Dl. dr. Iosef Gabriel a fost numit noul consul al Austriei la Timișoara. Dl. Iosef Gabriel este un cunoscut avocat timișorean“. (Temesvári Hírlap din 8 mai 1929). 50 ani „Citesc în colectiv la locul de muncă... Colectivul bibliotecii sătești din Dumbrava a extins acum în campania agricolă de primăvară cititul în colectiv la locul de muncă. Astfel în pauzele de prânz, brigăzile se întrunesc pentru a citi broșuri“. (Drapelul Roșu din 4 mai 1954). „Expoziție de radio cu prilejul
Agenda2004-18-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282361_a_283690]
-
atunci am vorbit eu muncitorește. Ce cultură aveam eu? Eu habar n-aveam de Eminescu. În școală nu se învăța despre Eminescu? Ba da, dar mie îmi plăcea Coșbuc. Era mai apropiat de glie. Toate poeziile lui e un roman sătesc sau despre viața sătească. și Ion Horea este adeptul lui Coșbuc. Am toate volumele, care mi le-a trimis el. Ați participat la cenacluri literare în București? Nu. N-am avut timp. Cu Mișcarea sionistă ați avut vreo tangență? Nu
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
muncitorește. Ce cultură aveam eu? Eu habar n-aveam de Eminescu. În școală nu se învăța despre Eminescu? Ba da, dar mie îmi plăcea Coșbuc. Era mai apropiat de glie. Toate poeziile lui e un roman sătesc sau despre viața sătească. și Ion Horea este adeptul lui Coșbuc. Am toate volumele, care mi le-a trimis el. Ați participat la cenacluri literare în București? Nu. N-am avut timp. Cu Mișcarea sionistă ați avut vreo tangență? Nu. Am avut tangență, la
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
unui muzeu etnografic în aer liber a fost formulată pentru prima oară de către Ioachim Miloia, fost director al Muzeului Bănățean între anii 1928-1940(...) în 1928(...) el a cerut municipalității acordul de a înființa în curtea castelului Huniade un mic muzeu sătesc cuprinzând biserici de lemn, cruci, case țărănești“, se precizează în pagina de istoric a site-ului dedicat instituției ce funcționează la Pădurea Verde din 20 august 1971. Pagina de web mai cuprinde date despre structura muzeului, o listă a manifestărilor
Agenda2003-44-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281654_a_282983]
-
ființă Societatea Universitară Română, condusă de A. D. Xenopol, rectorul universității locale. Obiectivul societății a fost „asigurarea mersului neîntrerupt al dezvoltării noastre naționale“. S-au ținut conferințe la sate, au fost elaborate „cărți de citire“ pentru țărani, au fost înființate biblioteci sătești, cantine școlare, societăți de lectură etc. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 13 decembrie - Sf. Mare Mc. Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest; Sf. Mc. Lucia fecioara (Dezlegare la pește); 14 decembrie - Duminica a XXVIII-a după Rusalii (a Sfinților Strămoși
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
negru“, pe primul loc se situează abuzul fizic, cu 42%. MONICA DIANA PAVEL Fântână și cruce luminoasă l Sfințire în localitatea Utvin Fundația „Sfânta Maria“ din Timișoara, împreună cu Primăria comunei Sânmihaiu Român, realizează în localitatea periurbană Utvin obiectivul „Complex fântână sătească forată și cruce luminoasă“, cu termen de punere în funcțiune în 15 august a.c. Sfințirea va avea loc la ora 11,30, în locul denumit Islaz, Utvin nr. 235; în ziua de Sfânta Maria, și va oficiată de către preotul paroh Silvian
Agenda2003-31-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281309_a_282638]
-
zonă este caracterizată, în principal, de creșterea oilor, păstoritul fiind o tradiție păstrată de secole; tot aici, obiceiurile legate de Sărbătorile de iarnă sunt foarte apreciate atât de locuitori, cât și de turiști. Printre obiectivele turistice ale zonei amintim: Muzeul sătesc din Rășinari, localitate unde se află și casele memoriale Octavian Goga și Emil Cioran, Muzeul de la Sibiel, Cetatea scurtă din Orlat, Cetatea dacică de lângă Tilișca, Biserica cetate din Cristian etc. De o frumusețe aparte este și Biserica din Cisnădioara, așezată
Agenda2003-45-03-45-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281698_a_283027]
-
lucrări de reabilitare, se recomandă conducătorilor auto ca, pe aceste tronsoane, să conducă preventiv, cu viteză adaptată condițiilor meteorologice și de trafic. ( O. N.) Vechime în muncă Persoanele care doresc să-și valorifice - în vederea recalculării pensiei - perioada lucrată în cadrul cooperativelor sătești sau meșteșugărești aflate în acea vreme sub umbrela „Centrocoop“, se pot adresa unităților „Federalcoop“ din Timișoara, Sânnicolau Mare sau Lugoj, unde vor depune cereri. Unitatea timișoreană se află pe str. Barbu Iscovescu nr. 2 și este deschisă de lunea până
Agenda2004-49-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283135_a_284464]
-
apoi per pedes până la Ierusalim, pe malul Iordanului și la țărmul Mării Moarte cu „apă amară și sărată ca ocna“. A fost un împătimit de istorie și cărți, pe care le căra de pretutindeni cu desagii „acasă“, în Ardeal. Muzeul sătesc din Cârțișoara a rezervat personalității sale un spațiu amplu, iar în Timișoara o piață îi poartă numele - Piața „Badea Cârțan“. O. Nica Pe Dealul Concești La sfârșitul săptămânii viitoare, Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
învățarea notelor și educația muzicală a tinerilor, precum și cursuri instrumentale de flaut. Anual se vor organiza examene, în care coriștii trebuiau să prezinte cunoștințele teoretice și vocale în fața unei comisii. Astfel, spune profesorul Stan, s-au pus bazele unui „Conservator“ sătesc sui generis, fundamentându-se premisele unui amplu proces de formare a instructorilor de cor la Chizătău, care vor iniția o rodnică activitate în numeroase sate din Banat, Ardeal, Banatul Sârbesc (Coștei), Gyula (Ungaria). În 1880, Corul din Chizătău va susține
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
ar fi trăsătură fundamentală a românului. El n-ar reacționa niciodată luptător în fața năpastei, ci s-ar supune înțelept și fatalist. În Spațiul mioritic (1936), componența a Trilogiei culturii, Blaga a stabilit că de vreme ce românul era adăpostit în așezări uneori sătești, mai adesea însă în cătune de munte sau în stînile ciobănești a determinat "o ăretragereă din istorie, și din toate posibilitățile ei ritmice și dialectice, într-o viață nu lipsită de cultură, nu despoiata de forme, dar anistorica". Iar "viața
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
scenă doar ca sa faca gesturile alegorice pe care toată lumea se așteaptă să le facă și cum sînt 5 acte în maniera aceasta e plictisitor de moarte". Că și, hélas: "La Băneasa am ascultat jalnicele creații ale lui Enescu. Suita să săteasca este nociva datorită lipsei de forță. Și atît de ovreiasca, încît mi-a amintit prin transpunere de Marcel Iancu! Cum se mai răzbuna elementele bastarde ale unei rase pentru că nu au fost luate în seamă". Această "Walkyrie excepțională" (astfel aprecia
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
în cvasitotalitatea lor în coloanele Tribunei sibiene, scrieri literare, în primă secțiune, si scrieri pedagogice (în cea de-a doua). Scrieri literare "sunt propriuvorbind două: Un sărac avut și O seară în Brustureni. Cu ele se ilustrează genul de "povestire săteasca", în mare cinste la "prozatorii ardeleni și bănățeni până la Unire". Povestirile, chiar dacă nu au puterea unui realism slavician, înfățișează tipuri de țărani, pe care le vom întâlni, mai târziu în proza lui Agârbiceanu și Pavel Dan. Așa este Niculita Breazu
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
dramaturg este omul secolului douăzeci, incapabil, cu toată măreția lui de cuceritor al planetei și, în ultima vreme, și al cosmosului să-și găsească liniștea sufletească, măcar așa cum și-o găsea pe vremuri un țăran, integrat armonios în colectivitatea lui săteasca. În era telecomunicațiilor, ființa omenească nu mai reușește să comunice aproape deloc cu semenii săi: "Dacă vreau să fiu singur mă opresc, scot cretă neagră din buzunar și trag un cerc în jurul meu. În interiorul cercului sunt la adăpost. Cand sunt
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
regresiunea spre primordialitatea informă și agresivă din care a purces. O retractilitate maladivă, corespunzătoare epuizării unui sistem politic abuziv, și-a pus pecetea și pe o parte din producția literară a "epocii de aur", ce se înfățișa aidoma unui magazin sătesc, umplut cu articole vetuste, oglindind izolarea noastră de lume și interesînd prea puțin publicul de peste hotare. E grăitoare lipsa de ecou pînă și a traducerii franceze a unui roman foarte apreciat în țară, precum Moromeții. Nu e nevoie, credem, a
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
de 350 lei din partea S.S.R. Ajutorul n-a venit prea multă vreme, urmînd infernul. Cînd își revine, în 1948, se retrage la țară, în satul natal din județul Argeș. În 1950, refamiliarizat cu lumea satului, devine profesor la școli generale sătești (a fost și profesor la liceul din Topoloveni), predînd franceza, latina, engleza, germana. În 1950 s-a recăsătorit, soția sa fiind, și ea, profesoară. O duce așa, cu grija gospodăriei sale încropite, pînă în 1968. Atunci se produce revirimentul. La
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
din sat, O viață pierdută, Gura satului în 1879, Budulea Taichii în 1880 etc.), junimiștii, deși sesizează evoluția artei scriitorului, consideră că opinia lor inițială se verifică deplin. Mediul recreat și modalitatea continuă să fie ale unui creator de povești sătești, ale acelor Dorfgeschichte mult cultivate de literatura germană. Iar conducătorii Junimii considerau că pînă a ajunge la etapa literaturii artistice culte (la care, totuși, Slavici ajunsese deplin) e necesară punerea temeliilor. Și ce altă temelie mai solidă putea fi în
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
comunității vine tîrziu și dificil, după mult zbucium și chin), după cum depărtarea de îndeletnicirile îndătinate și angrenarea în sistemul relațiilor bănești atrage după sine aspre sancțiuni pedepsitoare. Ghiță din Moara cu noroc și-a părăsit coliba și îndeletnicirile de pantofar sătesc, lăcomindu-se după rostuiri rapide, arendînd crîșma de la răscrucea drumurilor de pustă. Negoțul, nepotrivit firii țărănești (pentru că cizmarul Ghiță e, în fond, un țăran), i-a alienat conștiința, i-a pervertit morala, aruncîndu-l într-o lume străină, cupidă și dezumanizată
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]