169 matches
-
OC, cu sediul în municipiul Satu Mare, bd. Mareșal I. Antonescu nr. 1/26, județul Satu Mare, cod unic de înregistrare 639587, număr de ordine în registrul comerțului J30/ 1.321/1992. Articolul 2 Prezenta hotărâre va fi transmisă Cooperativei de Credit "Sătmăreana" Satu Mare OC și CREDITCOOP Casă Centrală și va intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 3 Prezenta hotărâre poate fi contestată la Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, în termen de 15 zile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149782_a_151111]
-
din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată și modificată prin Legea nr. 200/2002 . Articolul 4 Direcția secretariat din cadrul Băncii Naționale a României va întreprinde demersurile necesare în vederea transmiterii prezenței hotărâri la Cooperativa de Credit "Sătmăreana" Satu Mare OC și la CREDITCOOP Casă Centrală și publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și în două publicații de circulație națională. p. GUVERNATORUL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI, CRISTIAN POPA București, 15 mai 2003. Nr. 9.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149782_a_151111]
-
in der Ladschaft” 1994, Hejce (H) 1975, Encs (H), Pinkafeld (AU) “Der Tisch” 1996, Nadudvar (H), Pinkafeld (AU) “Der Feuer” 1997 Monok (H) 2001, 2002, 2003 - Dorobanți (RO). Reviste și publicații despre autor: Arta, Cronica Satu Mare, Szatmary Hirlap, Artiști plastici sătmăreni (1975), “Arts of Today” Flacăra Roșie, Tribuna, Orizont, Adevărul, Contemporanul, Tribuna Școlii, Viața Arădeană, România Literară, Culoare și Formă (1990), Voros lobogo, Studioul Tv Arad, Intersat Arad, Studioul Tv Timișoara (1997), Rea Socialistă, familia, Elore, Dolgozo-No, Învățământul liceal, Jelen, Braseoilapok
Lucian Cociuba () [Corola-website/Science/315672_a_317001]
-
fie preluat într-un lexicon este gradul (frecvența) de utilizare. La recensământul populației din 2002 peste 60 de mii de locuitori ai României (0,3 % din totalul populației din țară) s-au declarat ca fiind de origine germană (sași, șvabi sătmăreni, șvabi bănățeni și țipțeri), majoritatea fiind vorbitori nativi de limbă germană. Germana este a treia limba străină în România, fiind predată la toate facultățile de limbi străine din țară. În Banat și Transilvania există și câteva licee cu predare în
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
cu doi ani mai târziu. Peluza Sud Satu Mare reprezintă peluza unde activează suporterii echipei Olimpia Satu Mare. Cea mai veche grupare este Sezione Ostile, care a fost fondată în anul 2005. Alte grupări sunt Old Boys Olimpia și Commando Oli. Suporterii sătmăreni au o relație de frăție cu Peluza Nord Oradea. Commando Bulldogs este cea mai veche grupare de suporteri ai echipei FCM Baia Mare, fondată în anul 1998. De-a lungul vremii, aceștia au avut pauze în care nu au mai susținut
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
emisiune, Tudor Chirilă, a dezaprobat, pe blogul personal, campania, criticând implicarea politică a CJ Satu Mare în emisiune și faptul că aceasta s-a făcut pe baza fondurilor publice și a imaginii artistului. Chirilă a mai afirmat și că gestul autorităților sătmărene a fost nedrept față de ceilalți participanți și a îndemnat publicul votant să nu țină cont de originea sau trecutul artistic al concurenților. Fernea a fost salvată de public de două ori: în și . Antrenorul a considerat că artista a avut
Vocea României (sezonul 5) () [Corola-website/Science/334498_a_335827]
-
Șvabii sătmăreni () sunt un grup etnic german care locuiește în județele și , respectiv în județul Szabolcs-Szatmár-Bereg din Ungaria, pe teritoriul fostului Comitat Sătmar. Aceștia fac parte din grupul mai mare al șvabilor dunăreni și sunt în principal agricultori germani veniți aici în
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
județele și , respectiv în județul Szabolcs-Szatmár-Bereg din Ungaria, pe teritoriul fostului Comitat Sătmar. Aceștia fac parte din grupul mai mare al șvabilor dunăreni și sunt în principal agricultori germani veniți aici în secolul XVIII din zona Șvabia, Germania. Așezările șvabilor sătmăreni sunt situate predominant la sud de râul Someș, pe tot teritoriul domeniilor grofilor Károlyi, respectiv în vecinătatea acestor teritorii. Cele mai importante așezări cu șvabi sătmăreni sunt (cu proporția germanilor conf. recens. 2002 între paranteze): Foieni "(Feinen)" (41,6%), Petrești
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
principal agricultori germani veniți aici în secolul XVIII din zona Șvabia, Germania. Așezările șvabilor sătmăreni sunt situate predominant la sud de râul Someș, pe tot teritoriul domeniilor grofilor Károlyi, respectiv în vecinătatea acestor teritorii. Cele mai importante așezări cu șvabi sătmăreni sunt (cu proporția germanilor conf. recens. 2002 între paranteze): Foieni "(Feinen)" (41,6%), Petrești "(Petrifeld)" (31,5%), Urziceni "(Schinal)" (22,5%), Beltiug "(Bildegg)" (15%), Tiream "(Wiesenfeld)" (14%), Căpleni "(Kaplau)" (9,6%), Ardud "(Erdeed)" (6,4%) precum și în orașele Carei "(Großkarol
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
paranteze): Foieni "(Feinen)" (41,6%), Petrești "(Petrifeld)" (31,5%), Urziceni "(Schinal)" (22,5%), Beltiug "(Bildegg)" (15%), Tiream "(Wiesenfeld)" (14%), Căpleni "(Kaplau)" (9,6%), Ardud "(Erdeed)" (6,4%) precum și în orașele Carei "(Großkarol)" (2,3% ; cel mai important oraș al șvabilor sătmăreni) și Satu Mare "(Sathmar)" (1,4%). Câteva sate de șvabi sătmăreni sunt situate în Ungaria, precum Vállaj "(Wallei)" (39%), Mérk (4%) sau Zajta "(Saiten)". Uneori sunt incluși și germanii bihoreni în acest grup. Majoritatea șvabilor sătmăreni sunt originari din Württemberg, strămoșii
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
Schinal)" (22,5%), Beltiug "(Bildegg)" (15%), Tiream "(Wiesenfeld)" (14%), Căpleni "(Kaplau)" (9,6%), Ardud "(Erdeed)" (6,4%) precum și în orașele Carei "(Großkarol)" (2,3% ; cel mai important oraș al șvabilor sătmăreni) și Satu Mare "(Sathmar)" (1,4%). Câteva sate de șvabi sătmăreni sunt situate în Ungaria, precum Vállaj "(Wallei)" (39%), Mérk (4%) sau Zajta "(Saiten)". Uneori sunt incluși și germanii bihoreni în acest grup. Majoritatea șvabilor sătmăreni sunt originari din Württemberg, strămoșii lor fiind aduși aici de pe teritoriul aflat între Lacul Boden
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
mai important oraș al șvabilor sătmăreni) și Satu Mare "(Sathmar)" (1,4%). Câteva sate de șvabi sătmăreni sunt situate în Ungaria, precum Vállaj "(Wallei)" (39%), Mérk (4%) sau Zajta "(Saiten)". Uneori sunt incluși și germanii bihoreni în acest grup. Majoritatea șvabilor sătmăreni sunt originari din Württemberg, strămoșii lor fiind aduși aici de pe teritoriul aflat între Lacul Boden și cursul Dunării, numit și Șvabia de sus (Oberschwaben). Conform cercetărilor lui István Vonház și Pál Teiszler, putem vorbi despre 30 de localități populate de
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
originari din Württemberg, strămoșii lor fiind aduși aici de pe teritoriul aflat între Lacul Boden și cursul Dunării, numit și Șvabia de sus (Oberschwaben). Conform cercetărilor lui István Vonház și Pál Teiszler, putem vorbi despre 30 de localități populate de șvabi sătmăreni, dintre care 9 sunt "omogene" din punctul de vedere a originii locuitorilor tradiționali (toți fiind de origine șvabă, indiferent de etnia declarată azi la recensăminte). În 8 sate trăiesc împreună descendenții unor grupuri de șvabi, maghiari și români, în 5
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
Maramureș în 1712 în urma unei solicitări a contelui Alexander Károlyi care dorea repopularea zonei, devastată de războaie. Inițial aceștia trăiau în circa 40 de așezări, unele exclusiv germane, altele mixte. În comparație cu alte grupuri de germani colonizați în sud-estul Europei, șvabii sătmăreni nu au primit pământ, deoarece s-au stabilit pe domenii nobiliare. Astfel, ei au fost încă de la început constrânși la iobăgie. Al doilea val de germani veniți în Maramureș a fost cel al țipțerilor, tot în secolul XVIII. Aceștia erau
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
contribuție important la dezvoltarea economică a regiunii. Până la sfârșitul secolului, aici au mai venit și alte grupuri de coloniști germani, originari din Europa centrală și de vest. Procesele de maghiarizare din secolele XIX-XX au avut un mare impact asupra șvabilor sătmăreni, fiind catolici și în biserica catolică folosindu-se limba maghiară. După 1945 foarte mulți s-au refugiat de regimul comunist, emigrând în Germania. Totuși, comparativ cu alte grupuri de germani din România, emigrarea către Germania a fost mult mai redusă
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
în Germania. Totuși, comparativ cu alte grupuri de germani din România, emigrarea către Germania a fost mult mai redusă, această comunitate germană fiind singura din România despre care se poate vorbi că nu este amenințată cu dispariția. În prezent, șvabii sătmăreni, împreună cu celelalte grupuri de etnie germană din România, sunt reprezentați politic de FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din România). În limba germană:
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
Vulturescu. Studiază la Liceul Mihai Eminescu din municipiul Satu Mare. Într-o discreție totală termină o facultate de ziaristică la București În cea mai pare parte autodidact. După 1989 activează în domeniul ziaristicii 1990 - 1993 fondează și conduce primul ziar particular sătmărean: bilunarul "Solstițiu"; 1993 - 2001 fondează și conduce împreună cu Ilie Sălceanu cotidianul sătmărean "Informația zilei"; 2001 - 2010 fondează și conduce trustul de presă cu tipografie proprie "Solpress", editor al cotidienelor "Informația zilei" și "Informația zilei de Maramureș" cu distribuție pe județele
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
totală termină o facultate de ziaristică la București În cea mai pare parte autodidact. După 1989 activează în domeniul ziaristicii 1990 - 1993 fondează și conduce primul ziar particular sătmărean: bilunarul "Solstițiu"; 1993 - 2001 fondează și conduce împreună cu Ilie Sălceanu cotidianul sătmărean "Informația zilei"; 2001 - 2010 fondează și conduce trustul de presă cu tipografie proprie "Solpress", editor al cotidienelor "Informația zilei" și "Informația zilei de Maramureș" cu distribuție pe județele Satu Mare, respectiv Maramureș. După ce în 1990 s-a axat pe activitatea jurnalistică
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
scriitorul și analistul politic român Ion Cristoiu au transformat, în august 1993, bilunarul "Solstițiu" (denumire născută din Revoluția din decembrie 1989) într-un cotidian ce avea să devină în scurt timp, mai precis din 1997, lider de piață în presa sătmăreană. După retragerea lui Ion Cristoiu (1997), preia în totalitate frâiele administrației cotidianului "Informația zilei" (SC Solpress s.r.l.) în calitate de director general și avându-l permanent alături pe Ilie Sălceanu în calitate de director de redacție, au făcut din "Informația zilei" un
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
preia în totalitate frâiele administrației cotidianului "Informația zilei" (SC Solpress s.r.l.) în calitate de director general și avându-l permanent alături pe Ilie Sălceanu în calitate de director de redacție, au făcut din "Informația zilei" un lider detașat de piață în presa sătmăreană (includem aici atât presa scrisă de limbă română și maghiară, cât și presa audio-vizuală). Începând cu anul 1997 se implică din ce în ce mai mult în dezvoltarea presei locale din România, fiind unul dintre primii care s-a raliat inițiatorului fondării BRAT (Biroul
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
reușit să își înceapă activitatea în 1953 la Baia Mare, unde, de-a lungul câtorva stagiuni, funcționa și această secție maghiară. În această perioadă a trupei, directorul general (a teatrului din Baia Mare) a fost Erdős I. Pál, artist plastic și scenograf sătmărean. Trupa maghiară a teatrului și-a început activitatea ca secția maghiară a Teatrului de Stat din Baia Mare. Această instituție s-a arătat a fi potrivită în privința începerii activității artistice a proaspăt absolvenților căci, în cadrul instituției, existase deja trupa secției române
Trupa Harag György () [Corola-website/Science/329569_a_330898]
-
teatru amenajat într-un fost cinematograf, spațiu mic în comună folosință cu secția română, au făcut imposibile calea dezvoltării profesionale și i-a determinat să facă demersuri în obținerea permisiunii de a se muta la Satu Mare. Tradiția artei teatrale profenioniste sătmărene înregistra o vechime de mai bine de două secole care fusese însă întreruptă de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Frumoasa clădire de patrimoniu a teatrului (recondiționată deja în urma ravagiilor războiului) stătea părăsită într-un oraș care oferea mai
Trupa Harag György () [Corola-website/Science/329569_a_330898]
-
autoritățile au aprobat cererea, trupa a fost mutată la Satu Mare. Până pe 1 aprilie 1957 trupa funcționa sub denumirea de Secția Maghiară din Satu Mare a Teatrului de Stat din Baia Mare. Reușitele trupei au început după o grea perioadă de pornire, publicul sătmărean fiind dezobișnuit de această formă de delectare. În studiul lui Harag György " Bilanțul a patru stagiuni" se menționează că spectatorii au avut o oarecare reținere față de trupă, numărul spectatorilor era foarte redus, 60-70 de persoane, însă mult cunoscutul spectacol "„Nem
Trupa Harag György () [Corola-website/Science/329569_a_330898]
-
este teatrul municipiului Satu Mare (finanțat, mai înainte, de Consiliul Județean Satu Mare). În cadrul lui funcționează atât secție română, cât și secție maghiară, cel din urmă purtând numele celebrului regizor Harag György. Se numără printre cele mai recunoscute teatre din Transilvania. Teatrul sătmărean are o tradiție veche de 220 de ani. Primele spectacole au fost susținute în 1790 de către trupe ambulante, după care, până la finalizarea lucrărilor de construire a clădirii teatrului, spectacolele fuseseră găzduite de Breasla Cismarilor (dar și de hambarul familiei Jeney
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
cauzate de dimensiunea și starea clădirii teatrului în comună folosință cu secția română), i-a determinat, în 1956, să facă demersuri în obținerea permisiunii de a se muta la Satu Mare, oraș care deținea o clădire renovată, dar nefolosită. Clădirea teatrului sătmărean oferea mai multe oportunități trupei, numărul spectatorilor maghiari era mult mai mare și nu în ultimul rând, existase deja în acest oraș, o veche tradiție teatrală. Pe 15 septembrie 1956 autoritățile au aprobat cererea, trupa a fost mutată la Satu Mare
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]