169 matches
-
China, Joel Conte din Franța, Afif Shlewet din Israel, Pop Aurel, Pop Felician, Cornel Udrea, Vasile Muste, Laszlo Robert, Weimer Adrana, Menuț Maximinian, Miloș Alexandru Cristian, Mizgan Gheorghe, Vidican Alexandru și Nicolae Vrășmaș. Au foat lansate revistele “Citadela ,”Confluențe “ , “Muzeul Sătmărean“ și ”Marmația Literară “ Seara la Sinagogă a avut loc concertul orchestrei de suflători din Voiron-Franța, după care a urmat piesa de teatru “ Amor în farmacie“ adaptare după Eugene Labiche, în iterpretarea artiștilor de la Teatru Național București: Anca Țurcașiu, Andrei Duban
SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383216_a_384545]
-
către Țara Crișurilor. În cochetul oraș Oradea nu trebuie pierdută ocazia de a vizita Muzeul Țara Crișurilor. Doritorii de o escapadă în țara vecină, Ungaria, pot trece granița prin punctul de vamă de la Carei sau se pot îndrepta spre ținuturile sătmărene și de acolo spre țara dacilor liberi... (Din ciclul ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAȚI) Referință Bibliografică: Țara Moților - ținutul înălțimilor / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
Yang Zhaoyu (China), Joel Conte(Franța), Afif Shlewet (Israel), Aurel Pop, Felician Pop, Cornel Udrea, Vasile Muste, Laszlo Robert, Adrana Weimer, Menuț Maximinian, Alexandru Cristian Miloș, Gheorghe Mizgan, Alexandru Vidican și Nicolae Vrășmaș. Au foat prezentate revistele „Citadela”, „Confluențe”, „Muzeul Sătmărean“ și „Marmația Literară”. Seara la Sinagogă a avut loc concertul orchestrei de suflători din Voiron-Franța, după care a urmat piesa de teatru „Amor în farmacie“, adaptare după Eugene Labiche, în iterpretarea artiștilor de la Teatru Național București: Anca Țurcașiu, Andrei Duban
SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE TEATRU ŞI LITERATURĂ „LIVIU REBREANU” EDIŢIA XI-A BISTRIŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369070_a_370399]
-
de mai sus trimit la a treia carte de versuri a Anei Podaru, nu la „volumul colectiv-liciuan“, care încă urmează să vadă lumina tiparului prin grija editorului Trandafir Sîmpetru, la Liric Graph, din Buzău - după cum arată de lângă cea „a cărții sătmărene“, v. supra, și coperta de făurar-2017, „postată pe Internet“, a respectivei antologii). Textele lirice din Iubiri înrourate, semnate de un interesant grup de 24 de poeți, mai mult ca sigur, aparținători în mai mică / mare măsură de „grupul de acțiune
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
Acasă > Eveniment > Anunțuri > LIGA SCRIITORILOR, FILIALA MARAMUREȘ S-A REÎNTÂLNIT DE VALENTINE’S DAY Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Doamna Carmena Băințan deschide lucrările dând cuvântul musafirilor sătmăreni, care dau curs citirii operelor personale cu tematică "dragoste". La această invitație a "răspuns "doamna Ana Silagdy, Completează recitalul doamna epigramista Aurelia Velea, care citește poezia "Dragoste la vârsta a III-a”. Tot dansa citește unele epigrame despre dragoste. Domnii
LIGA SCRIITORILOR, FILIALA MARAMUREŞ S-A REÎNTÂLNIT DE VALENTINE’S DAY de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362716_a_364045]
-
recunoști că la greu, de cele mai multe ori, rămâi singur. - Ce publicații naționale și internaționale au preluat creațiile și traducerile dvs.? Câte poezii ați scris până în prezent? - Naționale: „Poesis”, „Semne-Emia”, „Nord Literar”, „Citadela”, „Informația zilei”, „Bulevardul știrilor”, „Echipa”, „Universul școlii”, „Școala sătmăreană”, „Agora literară”, „Mesagerul expres”, „Sud”. Internaționale: „Tribuna noastră”, „Phoenix Mission” Textele nu le-am numărat, să fie câteva sute. Îmi este drag să scriu, dar nu fac prea mult caz din ceea ce s-ar putea numi opera mea. Numai că
CREIONUL CORNELIEI BALAN POP A LUAT PREMIUL INTAI LA FESTIVALUL LUCIAN BLAGA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342548_a_343877]
-
pentru spectacole. O anumită aură de superioritate (literară) mi-ar limita apropierea de elevii mei. Și nu acesta este idealul meu profesional. Dincolo de porțile liceului, ne întâlnim la Cenaclu, sau la Recitatio, un însemnat concurs de recitări din lirica poeților sătmăreni, un adevărat spectacol de lumină, sunet, culoare și mișcare. - În ce măsură v-a schimbat cariera didactică percepția asupra vieții? Cum s-a reflectat acest lucru în ceea ce scrieți? - Am fost educată în spiritul disciplinei, în spiritul respectului și al corectitudinii față de
CREIONUL CORNELIEI BALAN POP A LUAT PREMIUL INTAI LA FESTIVALUL LUCIAN BLAGA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342548_a_343877]
-
regiunea amintită și din multe alte părți ale lumii. Toate aceste texte au fost publicate în revista « Poesis », condusă de scriitorul George Vulturescu. Am mai publicat traduceri în « Nord Literar » (Baia Mare), « Citadela » (Satu Mare), « Agora literară » (Cluj Napoca), « Informația Zilei » (Satu Mare), « Școala sătmăreană » (Satu Mare), « Echipa » (Satu Mare), « Universul școlii » (Alba Iulia), etc. Am mai tradus texte ale unor autori din Canada, Ungaria și România. În volum, am publicat: ”Scrisori către Onia Snaider scrise de Paulina Popa”, „Lettres à Onia Snaider écrites par Paulina Popa
CREIONUL CORNELIEI BALAN POP A LUAT PREMIUL INTAI LA FESTIVALUL LUCIAN BLAGA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342548_a_343877]
-
Philippe Jaccotet, Gérard Bayo, André Voissard și foarte mulți alții. Am tradus din Andrea Moorhead, Canada, Gaal Aron, Ungaria și mulți poeți români: Lucian Blaga, George Bacovia, Nichita Stănescu, Paulina Popa. Am mai transpus în limba franceză creații din literatura sătmăreană: Felician Pop, Aurel Pop, Ion Ghiur, Ion Bala. Așa cum este firesc, am început să traduc texte poetice numai după ce am acumulat suficiente cunoștințe de limba franceză: eram prin clasa a IX-a sau a X-a când am tradus pentru
CREIONUL CORNELIEI BALAN POP A LUAT PREMIUL INTAI LA FESTIVALUL LUCIAN BLAGA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342548_a_343877]
-
al meu sau poate invers, eu am fost considerată un colaborator serios. Și nu a fost ușor să dovedesc acest lucru. Am publicat în « Poesis » (Satu Mare), «Nord Literar» (Baia Mare), « Citadela » (Satu Mare), „Echipa”, (Satu Mare), „Agora literară” (Cluj Napoca), „Informația Zilei” (Satu Mare), „Școala sătmăreană” (Satu Mare), „Universul Școlii” (Alba Iulia). Ca traducător, o vreme am avut probleme legate de găsirea unui dicționar mai performant. Realitatea este că un dicționar nu te poate învăța să traduci. El îți poate oferi limitat, câteva variante, din care tu
CREIONUL CORNELIEI BALAN POP A LUAT PREMIUL INTAI LA FESTIVALUL LUCIAN BLAGA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342548_a_343877]
-
de suflet, este o culegere de texte din cântecele de mai demult, acelea pe care le cântau părinții mei, familia mea. Cartea este deja la o editură și aștept verdictul editorului. Un proiect mai recent este o antologie de poezie sătmăreană contemporană tradusă de mine în limba franceză. Se scrie frumos, se scrie bine la Satu Mare și poate vor fi oameni care să creadă ceea ce spun, după ce vor citi o ediție într-o limbă de circulație înternațională. Și nu aș vrea
CREIONUL CORNELIEI BALAN POP A LUAT PREMIUL INTAI LA FESTIVALUL LUCIAN BLAGA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342548_a_343877]
-
de cultură în format tipărit și electronic din Londra, Târgoviște, Bistrița, Zalău și Satu Mare. O problemă majoră: difuzarea După scurte introduceri rostite de Lucian Perța și primarul Vasile Ciolpan, cel care a spart gheața dezbaterilor a fost George Vulturescu, poetul sătmărean care conduce revista de tradiție “Poesis”: “Cred că prin astfel de întâlniri nu rezolvăm mare lucru, nu rezolvăm probleme ale literaturii, poate doar ne văicărim puțin și schimbăm multe gânduri și multe cărți”, a început el, într-o notă mai
FESTIVALUL ARMONII DE PRIMĂVARĂ 2011 DE LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343001_a_344330]
-
intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a ... XXIX. LIGA SCRIITORILOR, FILIALA MARAMUREȘ S-A REÎNTÂLNIT DE VALENTINE’S DAY, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. Doamna Carmena Băințan deschide lucrările dând cuvântul musafirilor sătmăreni, care dau curs citirii operelor personale cu tematică "dragoste". La această invitație a "răspuns "doamna Ana Silagdy, Completează recitalul doamna epigramista Aurelia Velea, care citește poezia "Dragoste la vârsta a III-a”. Tot dansa citește unele epigrame despre dragoste. Domnii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
unei sentimentale" este proza doamnei președinta Băințan. Domnul Milian Oros da citire câtevor relatări despre un profesor al Domniei sale care scria și epigrame dar și proza, care au stâtnit ... Citește mai mult Doamna Carmena Băințan deschide lucrările dând cuvântul musafirilor sătmăreni, care dau curs citirii operelor personale cu tematică "dragoste". La această invitație a "răspuns "doamna Ana Silagdy, Completează recitalul doamna epigramista Aurelia Velea, care citește poezia "Dragoste la vârsta a III-a”. Tot dansa citește unele epigrame despre dragoste. Domnii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
părea că vine expresia cu care am început capitolul pentru Vegas, că tot ce se face în Las Vegas rămâne tot în Las Vegas dar ... înregistrat! Un român de-al nostru din Blaj, ardelean venit aici prin “loteria vizelor”, Marcel Sătmărean, pe care l-am întâlnit în avionul de întoarcere în Frisco, aflat în spatele meu în avion, mi-a replicat printre altele, când i-am spus că n-am văzut nici un om beat cât am stat, în hotel, cazinouri sau pe
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000 (2000); Cronicar pe Frontiera Poesis (2007), Cronicar pe Frontiera Poesis, II (2012); Satu Mare/ Szatmárnémeti/ SathmarPoezie și arhitectură, postfață, antologie realizată de George Vulturescu, Ed. Solstițiu, Satu Mare, 2014; Mihai Eminescu și scriitorii sătmăreni. Documente de istorie literară Studii critice, Editura Școala Ardeleană, 2015, Cluj-Napoca (Coordonator ediție) interviuri: Poesis. Conturul secret al literei (2009); ediții bilingve: Augenlieder, gedichte, (trad. de Christian W. Schenk și Simone Reicherts-Schenk), Germania (1996); Traite sur l'Oeil Aveugle (trad
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
simboluri inconfundabile, semn al puterii de creație a celor doi autori. Iată cum, într-o carte "transinfinită", ca și la Borges, în care sunt cuprinse toate cărțile, este la loc sigur, și cartea adevărurilor eterne a lui Eminescu. 3. Scriitorii sătmăreni și Mihai Eminescu Prezența aproape constantă a toponimicului Sătmar (cu variantele Satmaru, Satmar) în publicistica eminesciană dar și în poezia Doina ne obligă să ne întrebăm asupra provenienței informațiilor și a legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu din presa vremii (din "Lepturariul românesc" al lui Arune Pumnul, Diorile Bihorului, Aurora, Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură, Familia); întâlniri posibile cu sătmăreni; reacții "antieminesciene" pe urmele canonicului blăjan
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu sătmăreni; reacții "antieminesciene" pe urmele canonicului blăjan Al. Grama ale preoților greco-catolici din Sătmar; apoi se adaugă traducători ai poeziei sale (în lb. maghiară și engleză), lingviști și cercetători ai operei eminesciene. O "repede ochire" cronicărească, pe harta locurilor sătmărene, ne dezvăluie nu întâmplător că obârșia autorilor este în zona "Careii Mari" (Careiul de azi), unde și frecventează liceul din localitate (Dimitrie Sfura, Ioan Silviu Sălăgeanu, George Marchișiu protopop de Carei, Vasile Patcașiu, Fényi István prof. de limba maghiară, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Patcașiu, Fényi István prof. de limba maghiară, Gheorghe Bulgăr, Gheorghe Glodeanu). Spuneam că nu ni se pare întâmplător pentru că această zonă etnolingvistică este mai apropiată de Bihor, de "Oradea Mare", iar revista Familia avea frecvent însemnări cu titlul "Din părțile sătmărene". Conștiința românească în satele din jurul Careiului are aceste două influențe: Bihorul și apartenența la fostul județ Soloncul de mijloc, cu capitala în Sălaj. Un liant între Sătmar și M. Eminescu: Ioan Slavici În 1869 Ioan Slavici își susține examenul de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
17 Sau: "...În adevăr trebuințele economice ale poporului nostru sunt unele și aceleași pretutindenea: același port la Sătmar ca și-n Moldova.18 Toate aceste consemnări, de geografie și istorie, conduc spre imaginea unitară a teritoriului românesc în care promontoriul sătmărean este borna "mult periclitatei granițe" de la răsărit: "De la Nistru pân'la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s'a / .../ Din Satmar pân'în Săcele / Numai vaduri ca acele..." (Doina). Astfel că M. Eminescu putea nota în articolul său din 1882 aceaste rânduri ca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pân'la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s'a / .../ Din Satmar pân'în Săcele / Numai vaduri ca acele..." (Doina). Astfel că M. Eminescu putea nota în articolul său din 1882 aceaste rânduri ca o cunună de laur peste limba românească din ținutul sătmărean: "Încă în a suta a șaptesprezecea Miron Costin scria regelui Poloniei că cel mai frumos și mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbește în Sătmar, unde, cu toată emigrarea lui Dragoș, românii rămași acolo sub
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
graiul italic se vorbește în Sătmar, unde, cu toată emigrarea lui Dragoș, românii rămași acolo sub fratele lui, Voievodul Balc, sunt atât de numeroși ca și când n-ar fi ieșit nimeni din țară..." ("Memorialul" Comitetului..., în Timpul, 4 nov. 1882). A. Scriitori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu 1. SFURA, Dimitrie Născut la Vezendiu, jud. Satu Mare, în anul 1833. Data nașterii este menționată 1835 (V. Vartolomei) și în Dicționarul din 1979 (Florin Faifer), dar registrul stării civile indică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ardelene. Până în 1861 lucrează ca profesor în Beiuș. Din 1862 va funcționa la parohiile din Sarcău (jud. Bihor), Resighea și Homorodul de Mijloc din județul Satu Mare. Ajunge paroh și protopop greco-catolic la Carei unde și moare, ca arhidiacon al părților sătmărene, la 28 aprilie 1884. Va avea doi fii străluciți: pe Romul George Marchiș (1865, Homorodu de Mijloc m. în 1925, Carei) și pe Otilia-Cosmutza / Bölöni, (n. 1873, Homorod m. 1951, Budapesta). Activitatea culturală și literară. În peri oada studiilor la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
experiență literară, fără să se fi fixat statornic pe poziția unui înaintaș ori contemporan." (în vol. M. Eminescu, Literatura populară, prefață, Eminescu și literatura populară, Ed. Minerva, Buc., 1977). Iar profe sorul Petru Ollade poate încheia medalionul nostru: "...Despre poetul sătmărean George Marchiș va trebui să vorbim altfel, adică prin raportare la Eminescu. Vreau să spun că poeziile lui George Marchiș ne oferă câteva posibile "locuri eminesciene", anterioare... lui Eminescu... Poezia lui George Marchiș ca eventual model pentru tânărul Eminescu. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]