617 matches
-
București, 2001, 200 p. Diminețile schimbării Cei doi muzicieni din romanul lui Pascal Quignard sînt, reprezentanții unor 'căi' de viață care aparent se exclud nu numai ca date de pornire, ci și ca miză. Domnul de Sainte Colombe este ultimul sacerdot al muzicii făcute în singurătate, al unei muzici elitiste numai pentru inițiați, compozitori și interpreți de clasă, care nu se supune regulilor spectacolului, fie el și de curte ' și mergînd toată viața pe această cale, el reușește să ajungă la
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
Hospital pentru un caz complicat. Cum pășește în sala de așteptare, toate spaimele se potolesc. Privește către tavan: - Ce-i cu peștele ăla acolo? Să fie dus la bucătărie imediat..." Se schițează astfel un cult parodic al Medicului, substitut al sacerdotului în societatea americană. Fantasticul livresc A treia povestire, O zi nefastă din viața lui Abraham van Beyeren, ne transportă în trecut, în 1600, evocându-i pe Wilhelm al II-lea de Orania și pe conspiratorii care vor să-l asasineze
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
de disperare, de vitalitate și de eșec, de construcție monumentală și de ruinare lentă a formei pînă în pragul disoluției. Un bun regizor al volumului gigantic și al suprafeței impresioniste, un contemplativ calm și un expresionist ultragiat și sangvin, un sacerdot al antropocentrismului și un iconoclast în plină criză de răzvrătire, toate aceste personaje se găsesc simultan și succesiv în sculptura lui Ion Vlad. Tocmai această dimensiune a sculpturii noastre, care sintetizează pe un spațiu relativ restrîns experiențe ale unei întregi
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
parcurs, în cei peste treizeci de ani de activitate prodigioasă, întregul traseu de la spectacol la ceremonial și de la retorică la semn. De la voluptățile reci ale unei peisagistici, care conținea deja în sine germenii viitoarelor disoluții, la autoportretele în chip de sacerdot sau de mag elenistico-bizantin, la acuplările în efigie și pînă la recuperarea virginității paradisiace a pînzei prin discretul contrast al unui desen abia enunțat, el și-a construit un itinerariu solitar prin hățișurile unei duble tentații. Din partea stîngă a picturii
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]
-
a lăsat posterității peste 70.000 de pagini scrise despre evenimentele de la îngemănarea celor două milenii cât și despre ceea ce a înfăptuit Biserica Universală sub Pontificatul său. Scriam, într-un eseu publicat cu ceva timp în urmă, că poetul și sacerdotul cracovian a ajuns de timpuriu la convingerea că doar „prin credință înțelegem că lumea a fost făcută prin cuvântul lui Dumnezeu” și că numai prin c u v â n t, ne apropiem de Atotputernicul. Cel care în 1938 a
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
mei. Omul nou la Rózewicz ne apărea ca un „ucenic vrăjitor”: Deschis tuturora/fără să știe a blestema - fără a se închide în el. Strigătul celui urmărit își găsește răspunsul în exist. Iubirea ca și la colegul său de generație, sacerdotul Wojtyla, trăiește și înnobilează pe om: sunt mai bun/ceva mai bun/credem în asta amândoi. Tristețe, multă tristețe a dominat în primele poeme din lirica lui Rózewicz, urmare a faptului că de înstrăinare nu se putea debarasa procesul de
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
ideea de a-i contura un profil martirologic în afara ortodoxiei sexuale, cu Seligman pe post de mistagog, filosof asexuat, trăind într-o pustnicie a unei senine abstinențe. Întâlnirea este revelatoare, una nietzscheană, a antipozilor, dionisiaca menadă în călduri și apolinicul sacerdot trăind aproape monastic în recluziunea artei și a științelor exacte. Întorcându-ne la discursul politic sforăitor al lui Joe ca un pocnet de dop în biserică, el lasă un gust amar pentru ieftinătatea procedeului și a ideologiei emancipării vaginale. În
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
Dacă n-ar fi fost preot, autorul cărții de față ar fi fost sacerdot în cuvânt, oficiind la altarele celeste fără tihnă liturghii de sunete. Dragostea pentru Dumnezeu nu cunoaște răgaz, pentru că și El ne iubește cu asupră de măsură, fără odihnă și fără limite. Și altfel, cum i-ar putea mulțumi cineva, pentru
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
Pleșu, Sorin Roșca Stănescu și semantarul acestor rânduri. Cine caută pe google - România stat mafiot - găsește 218.000 de documente. Statul de drept este produsul Revoluției, Renașterii papale, sec. XI-XIII, când s-au sacralizat dreptul, persoana, rațiunea, școala, etica, când sacerdoții et imperii, papa și împăratul și-au definit sferele de putere distincte, și s-au pus astfel bazele ... Citește mai mult Contribuția economistului Pavel Roman (AGERO Stuttgart) la tranziția de la puterea verticală, statul mafiot oriental la statul de drept occidental
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
Pleșu, Sorin Roșca Stănescu și semantarul acestor rânduri. Cine caută pe google - România stat mafiot - găsește 218.000 de documente.Statul de drept este produsul Revoluției, Renașterii papale, sec. XI-XIII, când s-au sacralizat dreptul, persoana, rațiunea, școala, etica, când sacerdoții et imperii, papa și împăratul și-au definit sferele de putere distincte, și s-au pus astfel bazele ... VI. VIOREL ROMAN - GRECO-ORTODOCȘII LA PERIFERIE, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017. Ăsta e cuvântul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
mari simt o anumită răceală și un anumit dispreț, pe care le înțeleg și nu le judec. Sînt oameni care au crescut într-o paradigmă clasică, conform căreia literatura e ceva sacru, iar scrisul e o vocație, ca aceea a sacerdotului. Eu mă situez într-o paradigmă care pune accent pe comunicare și pe forța mesajului. Cartea pentru mine nu e un obiect sacru, o biblie; ci un obiect birocratic, un suport de stocare a informației. Eu îi înțeleg pe ei
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
Inorog și tărie de Zimbru Carpatin, Zimbru întemeietor, heraldic, pentru ca, sub luminile rampei, să-și poată împlini impecabil, cu inspirație, profesionalism și vocație UNICE Pasiunea domniei sale de o viață: Teatrul, în care a investit, permanent, devoțiunea definitorie numai pentru un sacerdot adevărat. Într-o permanentă, inepuizabilă luptă cu Timpul, învestită, pare-se, cu valențe fizice de Titan, dar și cu virtuți metafizice de Luceafăr, mistuită mereu, neîncetat, zi de zi, clipă de clipă pe rugul Iubirii - rug căruia nu i-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
bucovinenii lui, Chibici-Râvneanu, frații Ioniță și Vasile Bumbac etc. nu numai că se dezic, ca Petru de Hristos, de Crezul Ardealului, precum și de Apostolul Credinței - AMINUL-EMINESCU - ci nu știu cum să trădeze mai cu zel, ca Iuda, atât Crezul, cât și pe Sacerdotul Credinței: „Intimidați de aceste măsuri, o parte din militanții pentru Ardeal se dezic de ideile lor și își trădează confrații, pentru a-și salva propria piele. Printre ei se află Simțion și Chibici, președinții Societății Carpații, Ocășeanu și Siderescu, membri
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
și București. Au conferențiat: Prof. univ. dr. MIHAIL DIACONESCU, a cărui prezentare a facut-o Constantin Simion Prof.ing.drd. Universitatea Politehnica București, rostind un Laudatio sollemnis: Romancier, istoric literar, estetician, critic de artă, teoretician literar, muzicolog, universitar, ziarist, strălucitor orator, sacerdot al culturii române și apologet al ortodoxiei, cel mai important scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului nostru viitor, cum îl numea în 1989, Preot. Acad. Dumitru Stăniloaie sau un titan al culturii, cum spunea Acad. Prof. Univ. Dr. Irineu
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
de disperare, de vitalitate și de eșec, de construcție monumentală și de ruinare lentă a formei pînă în pragul disoluției. Un bun regizor al volumului gigantic și al suprafeței impresioniste, un contemplativ calm și un expresionist ultragiat și sangvin, un sacerdot al antropocentrismului și un iconoclast în plină criză de răzvrătire, toate aceste personaje se găsesc simultan și succesiv în sculptura lui Ion Vlad. Tocmai această dimensiune a sculpturii noastre, care sintetizează pe un spațiu relativ restrîns experiențe ale unei întregi
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
perfect acrobat" i-a asigurat o rară longevitate politică. Jurînd credință Kremlinului, a rămas, în pofida oportunismelor spectaculoase la care a recurs, un fidel al totalei lipse de scrupule și a cruzimii ce definesc bolșevismul: "Răutu apărea drept un guru suprem, sacerdotul unei religii seculare (...), emanînd o formidabilă încredere în sine, un fel de gravitate cvasidivină. La care se adaugă faptul că lexicul său era capabil de înțepături și loviri sub centură, dialectic camuflate. Ca și Stalin, ca și Dej, Răutu avea
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
a arcului dispărut. Întruchipa fidelitatea și superba intransigență a frumuseții care nu admite alături de sine decât o singură posibilitate: neființa. Cât de adâncă și de străveche este neîncrederea tuturor "oamenilor faptei" față de fantezie și de tot ce vine de la ea! Sacerdoți, militari, negustori, politicieni, savanți - toți sunt inamicii ei și toți profită de pe urma ei. Numai tinerețea are curajul și puterea de a iubi frumosul - în chip total, sincer, necondiționat și necumpănit. Numai tinerețea e atât de "zănatică" și - atât de magnifică
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
sublimul pînă la a-l reduce la forma contorsionată a frumosului, că face din geniu exponentul suprem al omenirii, sau că degradează estetica pînă la rolul de subretă a teoriei cunoașterii. Mai mult, estetica devine o soteriologie în care locul sacerdotului e luat de artist și mîntuirea e pusă pe picior de egalitate cu catharsisul de care ai parte în cursul degustării artelor. Potrivit acestei logici, ca să te eliberezi de suferință e îndeajuns să te ridici la înțelegerea artistică a lumii
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
rămâne până la urmă un joc deschis, neterminat. Nu s-a găsit formula de echilibru între individ și societate care să n-aibă nici un rest. LIBERTATE Unde e omul, în imanență, absolut liber? Într-o bisericuță de lemn din Maramureș, unde sacerdotul creștin vorbește de mistere, de taine, și se lasă învăluit de ele ca și credincioșii. Omul e liber și eliberat numai în templul creștin, acolo, în ritual, când se comunică tainele care îi învăluiesc deopotrivă și pe sacerdot, și pe
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Maramureș, unde sacerdotul creștin vorbește de mistere, de taine, și se lasă învăluit de ele ca și credincioșii. Omul e liber și eliberat numai în templul creștin, acolo, în ritual, când se comunică tainele care îi învăluiesc deopotrivă și pe sacerdot, și pe credincioși. Ca să fii cu adevărat liber, trebuie să înlocuiești infinitul și autonomia gândirii cu credința în Dumnezeul creștin: „Robește-mă, Doamne, ca să fiu liber“ (Imitatio Christi). Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cunoașterii ar dispărea și omul ar deveni mineral. Funcția pozitivă a misterului este incitația spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect și mister se datorește nu numai intelectului, vocațional, ci și misterului. Trebuie să recunoaștem că suntem tâmpiți... Sacerdotul creștin nu e mistagog, el nu interpretează misterele. Mistagog e păgânul, care interpretează falsa lectură a vieții și universului — și asta se cheamă mitologie. Preotul creștin nu tălmăcește misterele, ci le comunică, fiind învăluit ritualic de ele, ca și credincioșii
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mai înalte satisfacții! Magazia sa era curată... pahar! Toate articolele sportive erau frumos rânduite pe rafturi. În toate pauzele (minus una, în care fugea după țigări) era de găsit numai în cămăruța de la subsolul școlii. Acolo oficia, ca un ciudat sacerdot, printre tricouri și ghete cu crampoane, chiloți și jambiere, rachete, mingi de tot felul. Oricine știa unde-l găsește. Chiar și absențele de la câte o oră și le motiva cu importantele și apăsătoarele sarcini de responsabil cu muncile cultural-sportive. Așa că
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Barbara, Tigre Juan..., simbolism nominal din care Unamuno făcea participii, ironizând astfel personajele sale: Avito (bătrân, vetust, în spaniolă viejo, vetusto), Apolodoro (cel mai frumos, lo más bello) etc. 11 Volapük a fost un limbaj artificial creat în 1879 de sacerdotul german J.M.Schleger cu intenția de a servi ca limbă universală. Provine din cuvintele: world și speak. În scurt timp a adunat aproape un milion de adepți, dar a eșuat, apărând un alt proiect lingvistic, esperanto. 12 Hado este patern
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Pavel Șușară Dedicație: închin aceste rînduri sacerdoților de la Curtea Constituțională, spre desfătare Comunismul ca mistică (I) ep|Șind cu mult simpla acțiune politică, socială și economică, sistemul comunist a încercat să devină și să se impună ca o religie fără Dumnezeu. Deliberat, într-o mare măsură, dar
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
eu - prin fireasca apariție, în timp, a unui plan exegetic mediator. La care studiul de față contribuie substanțial. Specia nobilă a celor fascinați de "scriptura lui Mateiu" și-a pierdut ireversibil aerul genuin. Între Craii de Curtea-Veche și eventualii noi sacerdoți există, acum, decriptări ca acelea operate sintagmatic de Albala sau Paleologu, intertexte din Montagne revelate de Șerban Cioculescu, matrice stilistice puse în evidență de Ov. S. Crohmălniceanu. Și - nu în cele din urmă - relecturi inteligente puse în pagină de Matei
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]