928 matches
-
sau postmodernist?, se întreabă criticul literar în Postfață. Ion Bogdan Lefter comentează încercarea nereușită de a-l situa pe Nichita Danilov fie de-o parte, fie de cealaltă. Dilemă tipologică datorată tematicii mai degrabă vechi și infuziilor de gravitate, de sacralitate, de patetism, care nu sunt prea frecvente în manierele literare actuale. Dacă lipsesc elementele de recuzită contemporană, de civilizație a sfârșitului și începutului de secole 20-21, înseamnă că pragul spre postmodernism nu e trecut?" Se pot trasa afinități neomoderniste și
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
imaginea crucii pe care acesta o avea pe încălțăminte. Ceremonialul se limita la o simplă înclinare lîngă picior, fiindcă era mai importantă intenția și nu realizarea ei literală. Yannick Carré a arătat foarte bine că mîna, chiar dacă avea o mare sacralitate în Evul Mediu, era totuși, în această privință, inferioară gurii. Cel care săruta mîna se angaja în act, cel care primirea sărutul avea un anumit recul. Sărutul mîinii marchează astfel o relație de la superior la inferior. În Rusia, unde altădată
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
concepția lui Brâncuși, tot unul cu sursă bizantină, și anume Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil în același timp. Și, în fine, ultima ipostază a resurecției nonfigurativului în
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
se lovesc de neincredere: „acolo unde nu te-ajută nimeni, acolo toată viața mea am stat”. Acuzat pentru „senzualitate excesivă”, izvodind „o poezie dezordonată” (scria M. Popa), aglutinînd motive, autorul Rod ului este, Înainte de orice, un inovator de limbaj, cîntînd sacralitatea ființei. Cu o ritmica proprie, repetiții, vocabule rare și durități de limbaj, cu semnul exclamației „plasat iberic”, minat de un impuls melodic și vizînd sincretismul antic, acest poet vocalic (În sens aedic, preciza P. Ursache) Își dorea reprezentarea scenica, cîntîndu-si
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
uiți niciodată că până și ziua oricât ar fi de Împlinită va sfârși prin apus. 857. Acceptă-ți Destinul pentru ca Între tine și Dumnezeu să existe Înțelegere. 858. Sexul nu poate fi niciodată iubire fiindcă iubirea este forma supremă a sacralității, este sfințenia acesteia iar sexul sfințenia profanului. 859. Petalele profunzimii ce izvorăsc din lumina destinului tău mă Îndeamnă să Înțeleg până și necunoscutul iubirii de până acum. 860. Singurătatea ta este unica monedă care odată dăruită va alunga singurătatea celuilalt
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Încerca să te sinucizi evadând din propria ta lume. 878. Ce minunată poate fi oglinda lacului gândurilor tale care se reflectă În nuferii luminii de un alb imaculat al iubirii. 879. Vântul potrivnic al Destinului, aduce valurile care șterg Întreaga sacralitate a imaginii sentimentelor noastre. 880. Frumusețea speranțelor lumii este spulberată de timpul unor Întâmplări care sunt cel mai adesea nedorite. 881. Imaginea Destinului acestei lumi ne pare mereu una ciudată și nelalocul ei. 882. Lumea este un stindard al absurdului
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
contopesc indecelabil, la infinit. Manifestarea conștiinței autorului are un caracter integrator, grație unei percepții contemplativ creatoare (principiu activ). Autorul și opera nediferențiază la nesfârșit, deconturându-se armonic în substanța unei subtil-iluminânde străluciri sonore, ca stare de clar-auzire lăuntrică. De aici și sacralitatea acestei relații, nemărginit eliberate de orizontul incidențialității (determinărilor/condiționărilor) spațiu-timp (ca de oricând și de oriunde), a cărei relevanță (concretețe) nu alterează. Este, totodată, stadiul unei cuprinderi inund-pluriversale, de ordinul esenței, care, prin concilierea contrariilor, devine stare pur spirituală. Aceasta
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
a științelor naturii era o cucerire relativ recentă a spiritului omenesc; a doua greșeală - o consecință a primeia - este neînțelegerea incongruenței dintre unele tehnici pragmatice (argumente pentru teza alchimiei ca prechimie) și universul mental puternic augmentat de magic și criteriul sacralității. Spre exemplu, nu poți vedea unele „descoperiri” empirice ale babilonienilor ca pe o dovadă de inteligență a acestui popor și, în același timp, să arunci în rândul superstițiilor sau al absurdităților magice concepțiile lor asupra naturii. Ca dovadă a faptului
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
în aceste pagini ale revistei, din moment ce introducerea mă avertiza că e vorba de o carte de specialitate arhitecturală. Si totuși am avut surpriza de a descoperi faptul că analiza de strictă specialitate trece într-un discurs apropiat de teorii ale sacralității spațiului. Ipoteza pe care o propune autoarea e inedită, tentantă poate, dar nu știu cît de convingătoare. În organizarea spațială a Bucureștiului, Dana Harhoiu descoperă un model prestabilit, legat de amplasamentul celor mai vechi biserici ale orașului, dispuse radial-concentric față de
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
explică și titlul cărții: supralicitând o tradiție vag numită, Nichifor Crainic și Nae Ionescu nu exclud, ba chiar presupun o "modernitate diortosită", adică ajustată de percepția românească a ortodoxiei. Dacă e adevărat că gânditorii în chestiune sunt profetici, prin declararea sacralității ca fundament necesar al existenței, e, tot astfel, sesizabil eșecul lor în a formula o strategie de implementare a sacrului în viața socială. Demersul lui Viorel Marineasa prezintă, în esență, doi oameni cu o gândire curajoasă și cu ambiții extreme
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
și spectaculoasă schizoidie filosofică, estetică și stilistică. Pentru sala de expoziții el lucrează la fel de liber, de imprevizibil și, la rigoare, mînat de aceleași elanuri insurgente ca și cel occidental, dar o dată pus în fața unui program eclezial, în fața unei provocări a sacralității, el rememorează subit litera erminiei și stilistica transcendenței. În aceste condiții, chiar dacă formal arta românească modernă este una perfect integrată în ideologiile și în experiențele europene, în esență ea trăiește - și în cazurile fericite ea trăiește fertil - " în coduri morale
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
astăzi a pus capăt definitiv oricărei îndoieli. Pentru că eu am văzut». Sintetizând răspunsul, pot spune că între psihologia transpersonală și religie (oricare ar fi aceasta) nu ar trebui nicicând să apară divergențe, ostilități, concurențe întrucât, deși ele acționează sinergic întru sacralitate, nici una nu o umbrește pe cealaltă ci, dimpotrivă, ele se susțin reciproc“. Boli și leacuri Care este impactul P.T. asupra concepției și tratamentului bolilor psihice? „Mișcarea P.T. a generat mutații de fond în multiple domenii, inclusiv în terapia maladiilor de
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
vrem să oferim, gratuit, celor care vor îndrăzni să urce la Peșteră, câteva momente de neuitat. Trupa de balerini Speovals va antrena publicul spectator, care va fi invitat să danseze chiar pe ringul natural din... Peștera Românești“. Românești, poartă spre sacralitate Fapt bine cunoscut de istorici, dar îndeobște ignorat de public, peștera Românești și întreaga zonă montană a județului Timiș are o îndelungată asociere cu sacralitatea. Locuite încă din epipaleolitic, peșterile de aici au dobândit din preistorie și funcții religioase, funcții
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
va fi invitat să danseze chiar pe ringul natural din... Peștera Românești“. Românești, poartă spre sacralitate Fapt bine cunoscut de istorici, dar îndeobște ignorat de public, peștera Românești și întreaga zonă montană a județului Timiș are o îndelungată asociere cu sacralitatea. Locuite încă din epipaleolitic, peșterile de aici au dobândit din preistorie și funcții religioase, funcții ulterior preluate de bisericile, schiturile și mănăstirile zonei. Nu întâmplător, această regiune a Făgetului este supranumită Bucovina Banatului, grație mai ales densității lăcașelor de cult
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
versurile într-o bibliotecă uitată de vreme și nu ar avea informații despre autor, ar putea totuși să presupună că este vorba de un poet român, afirmat la sfârșitul secolului douăzeci. Român - pentru ca in poezia să se preia ceva din sacralitatea naivă evocata în poezia de la Gândirea: Singurul vis adevărat: acest brad de crengile căruia atârnă/ că o lumină verde sufletul/ întors al bunicii." (Bradul) și afirmat la sfârșitul secolului douăzeci - pentru că mitul biblic este tratat adeseori fantezist și cu umor
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
suspina/ Printre grațiile care-ți zăvoresc mîinile/ Prea frumoaso din patria logodita/ Cu alta țintă la fiecare tînără săgeată" (La fiecare tînără săgeată). Că și: "Doamne, pe cine și-a pus ochii,/ Scăldat în fericire și țintind/ Din a horei sacralitate, goliciunea de aureola/ Pe care i-a pus-o aerul pe brațe?" (S-a încumetat). Candid-orgolios, Kiropol se ridică deasupra contactelor cu realul invocat spre a-și in-forma el însuși limbajul, spre a-i impune ordinea luxurianta, spre a-l
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
un Dumnezeu vizionar El însuși, un Dumnezeu artist, care suprimă limitele. Un Dumnezeu al totalității, cu un mesaj criptic, pe care ondulația imagistică a versului l-ar putea surprinde mai convenabil decît conceptul: "Crepusculul cu dezmierdări solare/ Mă înhamă la sacralitate./ Aș geme între colții sulemeniți cu rod/ Ai întîmplării și m-aș depărta./ Ce bun a fost misterul ascultîndu-mă/ De aceea-i șunt copil ținînd genunchii-n piatră./ Pe această roua la înfiorarea unui prun/ Îmi înnoiesc picioarele, simt jocul
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
gîndul că șunt iarmaroc/ Prin care trece scriptură de noroc/ A taurului prăsind tot ce întîlnește,/ Dar fără act. Numai cu suflarea/ Ploii răvășite de atîta spasm/ În patul, pînă la ceruri, din staul" (Din staul). Fertilitatea e sacrala, iar sacralitatea e fertila: "Cenușă mea e serafim în vatra/ Și în tine, Doamne, culcat/ Peste pieptul, ce încă mi-e germinație./ Tu m-ai rănit de mic copil,/ Mi-ai dat să sug./ De atunci am crescut laur și în toate
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
de fapt, un mod de gîndire și de interpretare special, mai ales astăzi, cînd în lumea întreagă regizorii încearcă cele mai năstrușnice inovații și experimente, depărtîndu-se cu mult de viziunea wagneriana originală. Am plecat din Budapesta cu sufletul încărcat de sacralitatea muzicii lui Wagner, dar și cu un sentiment de invidie și de admirație pentru vecinii noștri care au o institutie muzicală de prestigiu, capabilă să monteze asemenea lucrări la o cotă valorica foarte ridicată. Cînd oare vom vedea și noi
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
pe parcurs, reprezentau și ele compromisuri, gândite tot pentru mai bună funcționare a blocului ideolgoic, confruntat cu împrejurări ce pretindeau fine devieri ale acului. Convenția era că atrocea lupta din sânul Puterii, pentru cazarea în supremație, să nu atingă niciodată sacralitatea partidului - și aceasta printr-un riguros cuvânt de ordine. Pe anumite porțiuni de timp, populația o ducea cumva mai bine, bunuri materiale mult poftite și de mare rărițate apăreau brusc pe piață, șurubul se descleșta în artă, se vorbea de
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
de răspunsuri. Dar țelul Epistolelor Imperiale este mai ales de a dezbate în chip polemic, în plan ironic, alteori liric, atât mutațiile majore ce pot schimba ontic individul cât și permanentă iraționalului în gândire, cu tot arsenalul sau - de la sublimul sacralității, la obscurantism și conveniente. Pline de haz și aluzii la contemporaneitate (unele nu le-am decriptat), personajele lui Dan Negrescu ne obligă într-adevăr să coborâm "în lumea perfid ignorată a propriei noastre conștiințe". În fluctuantele straturi de încredere și
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
un om de lume, aristocrat, cinic, rău, bigot, disimulat, criminal, dar foarte atent cu gesturile sale în public. Este greu de crezut că ar putea avea o criză de conștiință în biserică. Acest simbol coboară momentul, îl lipsesc de acea sacralitate specială pe care i-o transmite compozitorul. În același timp, ne pare nefiresc gestul Toscăi care cu florile destinate Madonei îl lovește cu furie pe Mario, bagatelizând pioșenia momentului. În acest fel, se produce o distorsiune nefericită în raport cu caracterul personajului
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
varianta ei creștină, ca unică rațiune a vieții, în general, și a formei artistice, în particular. în vreme ce materialele, tehnicile și genurile au și ele un rol destul de exact în construcția discursului - lemnul este, concomitent, neutru și mobilizat explicit în afirmarea sacralității, grafica, prevalent protestatară și angajată politic, iar tapiseria exclusiv religioasă - , structurarea subtilă a expoziției se face într-un singur sens: apropierea de Dumnezeu și eliberarea prin credință ( care nu este același lucru cu banala experiență democratică și cu recuperarea libertăților
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
în înger?". Întrebare oarecum imprudentă în exaltarea ei. Deoarece, în chip specific, creația literară e purtătoarea unei valori estetice, care nu poate fi pur și simplu nesocotită de cea religioasă, căci ea însăși conține, în imanența ei, un sîmbure de sacralitate camuflată, cum ar spune Mircea Eliade. Aci entuziasmul lui Radu Stanca poate fi retușat. Valoarea unei cărți "contează", indiferent de conversiunea pe care o poate reflecta sau nu, într-o manieră explicită, din simplul motiv că suflul divin e apt
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
care îmi structurasem - la București - proiectul de dialog cu Dl. Alain Besançon. Emoția mă copleșea, la fel ca atunci când, în 1990, printr-un alt joc al hazardului, fusesem primită de istoricul de artă René Huyghe, pentru un dialog similar, despre Sacralitatea operei de artă... Dar, ca și René Huyghe, Dl. Alain Besançon mi-a impus de la început, nu prin emfază sau superioritate ostentativ afișate, ci printr-o afabilitate și simplicitate, printr-o condescendență generatoare - spontan - a unui anume confort sufletesc care
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]